Educarea copiilor in spiritul iubirii de Romānia
Raspunsuri - Pagina 14
CRISMIR spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia Nu am citit tot, dar vreau sa-i raspund lui Nemo: da! Sintem romani si ne place lucrul asta! Copiii mei sint romani, cea mare nascuta in Romania, cei mici nascuti aici. Dar Musetto are dreptate: nu trebuie fortati, un sentiment mare si adevarat creste odata cu copilul. Noi asta facem, strecuram cite un pic din Romania si din romanesc in tot ce facem, nu separam de locul in care traim, nu impartim in bun si rau, nu separam cele romanesti de cele canadiene. Dar ceea ce e romanesc e romanesc si are un specific, ce e canadian altul, ce e quebecos altul... mi se pare normal sa-i incurajez sa iubeasca sau macar sa aprecieze tot ceea ce ii constituie, ii influenteaza, ii formeaza... Cu fata mea cea mare am reusit, cu ajutorul a doua vacante superbe in Romania, iubeste Romania mai mult decit Canada!  Acum e trista ca nu pleaca din nou in vacanta in Romania... cei mici sint prea mici, dar sper sa reusesc acelasi lucru si cu ei. Limba este foarte importanta, noi vorbim romaneste in casa, Agata vorbeste si engleza si franceza, Tudora si engleza. Dar vorbitul limbii romane e ca spalatul pe dinti! Tot ce avem in casa, de la carti pina la muzica, filme, desene sint in cele trei limbi in mod egal si le folosim im mod egal. Adica povestea de seara, cea care ramine in suflet pentru ca e legata de ritualul de culcare se citeste numai in romaneste... Dar fac gradinite si scoli in engleza si franceza, mi se pare normal ca acasa sa facem un pic mai mult pentru romana... Si exemplele ar putea continua, dar totul se face natural si constant, se invata despre Romania cum se invata despre tot si orice. Si cum sintem romani, nu putem invata decit ca un roman despre Romania, asa ca asta facem...CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU |
Perfect de acord
Mirela si puiul scump, Robert Cristian(19 oct.2004)
Pozele noastre aici... http://community.webshots.com/user/CRISMIR1001
...sau aici...
http://community.webshots.com/user/CRISMIR100
b.nica spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ana Stroe Bnica, copii care traiesc in afara Romaniei au aici o viata, un mediu cultural, o limba, prieteni, obiceiuri, etc; este normal sa iubeasca in primul rind tara unde se afla, locul in care prin aripi, invata despre viata si isi dezvolta o mentalitate; altfel cred ca constient sau nu le transmitem lor frustrarile si neadaptarile noastre, punind Romania pe primul loc, creindu-le nefericiri legate de mediul in care cresc, si mi se pare un gest cam egoist sa-i aducem si pe ei in faza in care tinjesc dupa Romania, traind aici(asta daca nu intentionam intoarcerea); Romania este o notiune abstracta in majoritate (pentru prietenii lor, pentru scoala/vecinii/notiunile invatate la scoala), unde ei petrec o vacanta anuala sau la doi ani; este asa, ca ceva pretios purtat in suflet dar de multe ori non-palpabil; in plus tot inoculindu-le mereu ideea diferentei de localnici e greu sa faca mereu apel la bogatia culturala si lingvistica si nu la frustrarea diferentierii. |
Ana,nu pot sa te contrazic pt. ca eu nu cunosc sentimentele pe care le incercati voi in tara de adoptie.
Ma gandesc ca la un moment dat o sa apara la baiatul tau intrebari despre origini sau poate nu.Eu am fost mereu preocupata de stramosii mei si am fost prin locurile pe unde au trait bunicii mei;am simtit ca o sa ma cunosc mai bine asa.
stefaniya spune:
Nelia,de acord cu tine.Nu cred ca putem baga sentimente fortat,ei singuri isi vor forma pareri.Da,eu il duc in Romania,ii cumpar carti in romana,dvd-uri in romana,cand va veni momentul si va putea intelege mai multe,ii voi explica mai mult despre Romania,dar eu nu pot sa-i impun sa iubeasca Romania.Cu siguranta va avea legaturi cu Romania,cu siguranta va avea iubire pt Romania,pt ca mergem des acasa,pt ca are matusi,unchi,bunica in Romania care il iubesc enorm,pt ca atata timp cat eu sunt romanca si pt mine legatura cu Romania va fi pt totdeauna,el va simti ceva pt Romania.Sigur ca va cunoaste si lucrurile rele din Romania,asa cum le va cunoaste si pe cele rele din DK.
Nemo,parerea mea e ca daca parintii iubesc Romania,si copiii o vor iubi.Ca ce tara va fi iubita mai mult,cea de adoptie sau cea de origine,pai le poate iubi pe amandoua ca pe un unchi si un prieten.
Sunt oameni care fac pasiune pt cate o tara fara sa aibe vreo legatura de sange.
b.nica spune:
Stefanya,s-ar putea sa existe copii care au alta cetatenie decat cea romana,dar fiind din parinti romani sa manifeste un interes pt. Romania.
O persoana care are o anumita personalitate si o anumita cultura isi poate exprima dorinta de a se informa in legatura cu descendenta sa.
stefaniya spune:
bnica,ai dreptate,sunt persoane care doresc sa afle mai multe despre originile lor,si pe buna dreptate.
Eu cred ca orice parinte va vorbi copiilor despre Romania,chiar daca nu vor reveni niciodata in Romania.Intr-un fel sau altul,intr-un moment sau altul tot ajungi sa discuti despre asta.
Baietelul meu e 50%roman , 37.5% danez si 12.5% suedez,acum vedem ce tara o iubi cel mai mult,sau de care se va simti mai atras,mai acasa.
b.nica spune:
Stefaniya,sunt convinsa ca pt. fiecare procent copilul tau va afla lucruri interesante legate de originea lui.
b.nica spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui xenocid Am uitat sa precizez: Copiii mei canta la acordeon in limba romana! Come to The Dark Side ... we have cookies! |
Si dupe ce canta:dupa ureche,note sau dupa cum le spui tu?
b.nica spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui xenocid Din cate imi aduc eu aminte exista in secolul trecut o organizatie dedicata promovarii si inocularii dragostei de tara: Societatea Romanilor Verzi. Editat si aprobat de - b.nica on 21/12/2012 23:59:59 |
Sa inteleg ca dupa tine cine are proasta inspiratie sa-si exprime sentimente normale, cum ar fi acelea de dragoste de tara-mama, este ori adept al acelei societati mentionate de tine ori,
?Noroc cu vigilentii "comisari" care sanctioneaza oricare postare care deviaza spre...dreapta(zic ei).
Sa le fie vigilenta mereu ridicata la nivelul(ideologic) dorit!
gnm spune:
am citit undeva mai sus ca e normal sa nu gasesti fericirea in alta tara.contrazic aceasta opinie.eu am gasit fericirea aici, la 5000km de tara.am lasat in rom casa,familie,prieteni,etc. am luat cu mine doar o geanta cu schimburi si comoara vietii mele(fiul meu).dupa 2 ani am cunoscut o persoana minunata,care mi-a oferit ceea ce eu nici nu visam, mi-a acceptat copilul fara probleme,au ajuns sa fie atat de uniti ca uneori uit ca nu sunt tata si fiu.cat despre dragostea de tara,e sfanta.cand cineva ma intreaba ce sunt,raspund cu capul sus ROMANCA.fiului meu la inceput ii era rusine sa spuna ca e roman,avand in vedere ca pe aici se vorbeste mult de tiganii nostrii,dar nu se spune,tigani de origine romana,ci romani,iar spaniolii crede-au ca asa suntem toti.cu timpul, vazand ca eu continuu sa spun cu mandrie ce sunt,a adoptat aceeasi metoda,uneori sfidator, intreaba ,,e vreo problema daca sunt roman de origine?"bine-nteles ca raspunsul vine f.repede,,nu!"in acelasi timp am reusit sa-l fac si pe sotul meu sa vrea sa cunoasca romania si obiceiurile noastre. i-am povestit atatea ca atunci cand a venit cu noi in vacanta in rom a vazut cu alti ochi aceasta tara minunata. de fiecare data,la intoarcere,a invitat rude si prieteni si le-a aratat cat de frumoasa e si ce oameni primitori si muncitori traiesc in ea, nu ce au vazut ei la tv.chiar daca viata mea este acum aici,radacinile noastre au ramas in constanta-romania,de acolo ne tragem seva, nimeni si nimic nu va schimba acest fapt.sotul meu chiar incearca sa invete romaneste,merge mai greu,dar avanseaza. de sarbatori,respectam ambele religii(catolica si ortodoxa).cand ne intalnim cu romani vorbim romaneste(chiar si cu acordeonistii)si mi-e indiferent ce gandeste lumea,e limba mea si ma mandresc cu ea, cui nu-i place sa nu asculte.de multe ori,in cate o discutie,mai facem comparatie,de genul,,astia sunt pepeni?sa vezi in rom pepeni!" sau ,,asta e pasune? sa vezi in rom pasuni!" etc.poate ca uneori parem exagerati,dar ptr mine si fiul meu,romania e tara noastra,si indiferent unde, cat si cum traim, pana la moarte suntem de origine romana.concluzia? puterea exemplului face mult ptr copiii nostri.nu-i poti cere copilului tau sa iubeasca ceea ce tu urasti dar il poti face sa iubeasca ceea ce tu iubesti.
b.nica spune:
gnm,iti multumesc in numele tuturor romanilor!
Iti amintesti vorba romaneasca:"Omul sfintzeste locul?"
Asa esti tu,prin comportament si prin dragoste de tara!