Criza barbatului de 40 de ani... sau altceva?

Adela99 spune:

io la faza cu rivalu' fizic m-as simti atzatzata :)

conchita spune:

tot cu un barbat?? nee. dar nici cu o femeie. cand am propus sa inventam al treilea sex, a venit buli si-a zis ca de ce, putem re-deveni perfecti, iote ce usor e. despicam firul in patru si gata. :-)

buli spune:

am zis eu asa ceva?

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

conchita spune:

nu asa, am inventat eu. tu ai zis ca suntem perfecti la inceput, dar ne stricam pe parcurs. nici de data asta cu cuvintele astea. eniuei, ceva ai zis tu. sau nu tu, altcineva? uh, fetele astea beau campari si ma ametesc eu. :-))

buli spune:

eu nu-mi amintesc nimic, dar n-am baut decit un drambuie

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

buflea spune:

Am urmarit si eu subiectul asta de la inceput si am observat cateva dintre fete care gandesc ca si mine ...
Fetelor, sa va spun eu, teoria mea de nevasta intzeleapta ...
NU EXISTA dragoste si pasiune pana la adanci batraneti ... NU EXISTA pur si simplu. Degeaba incercati voi sa imi dati exemple - ce se afiseaza in public nu este decat o imagine.
NU EXISTA si NU A EXISTAT NICIODATA ... nici pe vremea parintilor nostri, nici pe vremea bunicilor nostri ... eu fac pariu cu fiecare dintre voi ca relatia parintilor vostri a trecut prin cel putin o criza maritala (adica dorinta de despartire) si foarte posibil adulter ...

EXISTA in schimb respect, EXISTA obisnuintza, EXISTA comoditate, EXISTA maturitate, EXISTA fair-play si EXISTA commitment. Mai ales cand sunt copii la mijloc, toate astea ar trebui sa conteze in a pastra mariajul intact. Si multe cupluri raman impreuna din cauza asta si nicidecum din cauza "dragostei", a "atractiei", a "sexului pe tavan", a "aratatului bine si ingrijit", a "mirosului", a lenjeriei intime, a rujului de pe buze ... etc, etc, etc.

Prin urmare, eu fac pariu ca oricine implicat intr-un cuplu mai mult de 8-10 ani (la unii poate chiar mai devreme) are fanteziile si dorintele lui de evadare care adauga o presiune importanta in crizele de cuplu. Unii dezamorseaza aceste presiuni cautand intentionat o supapa. Altii nu cauta in mod special din comoditate si teama de complicatii si se balanseaza prin alte activitati (copiii in cazul meu) ... dar se intampla sa se intample. Fara sa cauti cu lumanarea, si fara sa ajungi in pat de la a doua interactiune. De obicei se intampla sa discuti afaceri, apoi povestesti despre tine, apoi incepe asa o prietenie nevinovata, apoi incepi sa descoperi chestii pe care partenerul de 10 ani nu le are ...ce sa va mai spun, asa incepe ...

Mie asta mi se pare un adevar fundamental si constentizarea lui nu face decat sa tina cuplurile vechi in viata. Eu sunt si militez pentru relatiile lungi care formeaza o echipa - pentru ca relatiile lungi au ca rezultat final multe impliniri mai presus decat sexul pe tavan - copiii, impliniri materiale, cariera - impliniri unde s-a lucrat in 2, s-au facut compromisuri in 2 si cred ca amandoi, aceeasi 2, trebuie sa se bucure la final de ele (pensie linistita, nepoti ...etc). Asa este etic si fair ...

Pe de alta parte, mi se pare o condamnare sa ii pui pe cei 2 sa traga cu dintii de "fidelitate" cand mintea, gandurile si visurile sunt complet razna ... si apoi practica a demonstrat ca omul este o fiinzta atat de slaba si egoista incat se lasa pur si simplu condus de instinctele de moment. De aceea, eu ii inteleg pe cei care mai calca pe bec si nu am nici o pretentie de loialitate maxima in casnicia mea, nici de la al meu si nici de la mine ... singurul lucru care ar defini un compromis si pe care, sper din suflet ca si barbatul meu sa il respecte, este DISCRETIA. Ce imi pasa mie daca el s-a suit in tavan sexand o alta dama, atata timp cat respectul, maturitatea, commitmentul in relatia noastra veche si harsaita sunt neschimbate ?
Adica, pardon, imi pasa, ca ma simt inselata si inferioara si batrana si grasa si urata si neatragatoare ....adica imi pasa daca STIU. Dar eu nu vreau sa STIU, nu vreau sa AFLU si nu am pretentia sa nu ma insele. Prin urmare as fi complet in stare sa traiesc intr-o casnicie in 3 atata timp cat nu simt si nu stiu asta ...cine stie, poate chiar traiesc.

buflea spune:

Prin urmare Ilia, asa cum ti-au spus si celelate fete, lasa analizele la o parte, concentreaza-te pe tine, pe cariera ta, pe master, pe cei 3 copii ... efectiv nu te mai gandi la ce unde de caldura iti trimitea la inceput si la ce raceala si rigiditate iti ofera acum. Cu cat il tragi mai mult la raspundere, cu atat el isi demonstreaza mai mult de ce nu mai poate cu tine si de ce ii este atat de bine cu o alta duduie. Ignora-l, divorteaza in capul tau, traieste fara el, fa-ti universul tau impreuna cu copiii si daca el doreste sa faca parte din el cu atat mai bine, dar lasa-l pe el sa bata la usa, nu trage tu de el sa vina inauntru ...
Deci nu divorta, dar traieste o perioada "divortata" in capul tau si el e destul de matur si trecut prin 3 casnicii, asa ca, o sa se tina de commitmentul ala, mai ales ca spui ca este foarte implicat in viata copiilor. Doar nu il trimite tu, cu depresiile tale, cu reprosurile, in bratele celeilalte ...

Eu de ex ma balansez extrem de mult prin copii, sunt suparata pe sot, imi vine sa imi iau campii, urc copiii in masina si imi iau campii ... eu cu ei, ma uit la ei cum se joaca pe tobogan si ma implinesc sufleteste.

pepene spune:

buflea,

sunt de acord cu tine ca in cele mai multe cazuri, "sexul in tavan" si pasiunea inceputului dispar sau cel putin se diminueaza, desi si acestea pot reveni pt. momente din cand in cand.

apoi insa mentionezi ca intr-un cuplu de lunga durata, "EXISTA in schimb respect, EXISTA obisnuintza, EXISTA comoditate, EXISTA maturitate, EXISTA fair-play si EXISTA commitment."

nu mentionezi insa intelegere, dragoste molcoma dar puternica, placerea de a te revedea seara si de a petrece timp impreuna in weekend, implinire, securitate, faptul ca stii ca ai pe cine te baza la nevoie, prietenia.

desi sunt din nou de acord ca majoritatea cuplurilor parcurg perioade de criza de o natura sau alta, un cuplu fericit nu se rezuma numai la sentimentele enumerate de tine, ci si la cele pe care le-am expus mai sus.

ilia_99 spune:

mai adela io ma mut la tine si eu despic firul in 15 numai dupa, tot ca sa inteleg ce-i mina pe ceilalti si recunosc, e o provocare care-mi place. ca la rebus si cind ma prind care-i mersul lucrurilor imi dau cu palma in cap, ca nu inteleg cum naiba nu m-am prins inainte... ma suspectez si io de oarece duplicitate morala si ma gindesc, de multe ori, ca la urmatoarea ocazie cind altcineva imi va face singele sa fiarba as putea sa nu mai rezist. pardon, sa nu mai vreau sa rezist.. treaba cu rivala care te atzatza.. si eu m-am simtit la fel si m-a uimit reactia mea. am zis ca e vreo descarcare hormonala dupa nastere, ca m-am uitat intr-o zi oglinda si am zis: bring it on! reactia lui: "de mult n-ai mai fost asa pasionala". oi fi defecta, nah...
buli, subiect de discutie, da' taci milc..
buflea, nu pot sa las analiza deoparte, pt ca nu stiu ce ma mai loveste miine, poimiine si as prefera sa ma cunosc mai bine pe mine, ca sa stiu ce-mi poate pielea. in plus, n-am de cine divorta, nici in capul meu, pt ca omul e aici, cu unde de caldura nu de raceala. iar sexul pe tavan tot cu mine il are, sic. nu e nicio duduie in peisaj. avusei io niste suspiciuni asta toamna, da' nu le mai am. (mai, ca pina aseara am postat fara campari.. trebuie ca am o pb de exprimare...)
pepene, iti respect punctul de vedere. da' cred ca vine in moment in viata unora dintre noi cind ai vrea ca cineva sa.. rock your world. eu am avut momente de astea. iaca niste versuri din U2, care mie imi plac de nu mai pot:
"there's a part of me in chaos that's quiet
and there's a part of you that wants me to riot.
but change of heart comes slow..."
slow, slow... da' vine!

balanta spune:

Buflea, ai 100% dreptate...cam asa se intampla...mai ales pe vremea parintilor,si in timpurile mele si in timpurile actuale.
Si pentru ca se ajunge aici, de aceea unele femei isi doresc ce spunea pepene.
Toate sunt etape...cand nu ai copii gandesti intr-un fel...cand ai un copil gandesti altfel...cand ai mai multi cu totul altfel...si cand au crescut deja e alta gandire. Daca mai adaugi si latura financiara...sanatatea...stabilitatea si instabilitatea emotionala...si tot ceea ce alcatuieste un om ...cred ca cerem prea mult uneori de la noi, si barbati si femei. Asa cum spui si tu mie mi s-a cam luat de fidelitate si infidelitate. Pana la urma ce e ea?
Cred ca fiecare pune accent pe ceea ce ii lipseste.De etapa in care se afla.Am mai citit in urma, alte subiecte, si deja sunt fete care de mult nu au mai trecut pe forum. Problema lor a disparut. Sunt intr-o alta etapa a vietii.
Ilia, vei mai trece probabil prin stari din astea, pentru ca oho...mai ai atat inainte.
In etapa in care esti tu acum...mie mi-ar fi pur si simplu teama sa imi asum responsabilitatea celor trei copii singura. Asta pentru ca sunt construita altfel si pentru ca imi mai trebuie de la viata si altceva, nu numai copii.Dar asa sunt eu.