concursurile scolare si influenta asupra copilului
Raspunsuri - Pagina 13
rrox3 spune:
Wow, Filofteia, ti s-au inseninat stelutele 
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui rrox3
Fraza asta ma agreseaza pur si simplu. Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Eu cred ca este o neintelegere. Pentru ca am vrut sa spun ca unii copii sunt mai docili asa, din fire si ca lor este mai usor sa le impui parerea ta (facultatea, ideile, ce crezi tu ca e bine sau rau); adica trebuie sa fi mereu atent ca parinte sa nu faci abuz de putere. Dar nu este exclus sa se schimbe pe parcurs.
Dar daca-mi spui ce exact te agreseaza poate lamurim.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui filofteia De aici si intrebarea cu concursurile...un copil care n-ar merge..sa-l impingi de la spate, iar pe cel care ar merge la toate (caci stie ca asta il face fericit pe parinte) sa-l temperezi? SI la cate sa se duca??? |
Da. Eu cred ca acesta este raspunsul la intrebare.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
filofteia spune:
| Citat: |
| Wow, Filofteia, ti s-au inseninat stelutele |
Rox nici nu observasem
.Mama ce mult am scris pe forumul asta.
| Citat: |
| Da. Eu cred ca acesta este raspunsul la intrebare. "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Deci alegi calea de mijloc.
Dar daca nu vrea sa mearga si apoi obtine un rezultat prost?
simali spune:
Se poate comenta si la cpitoluol "nu vrea sa mearga". Ca exista mai multe feluri de "nu vreau". Exista de pilda:
- nu stiu daca sa ma duc
- parca n-as merge
- nu vreau
- in nici un caz
Eu la ultimele doua feluri de "nu vreau" nu l-as trimite.
Dar la celelalte copilul poate fi convins. I se poate spune ca e spre binele lui sa invete cum e cu concursurile, ca o sa aiba concursuri toata viata si e bine sa fie antrenat, ca invata ceva ce-i poate folosi mai tarziu daca vrea la un liceu bun, etc. Daca rezultatul la concurs e prost eu as trata totul ca si pe rezultatul prost de la scoala. Adica nu fac o tragedie din asta dar ceea ce a gresit trebuie discutat si aprofundat (in deinitiv sunt subiecte din programa studiata, eventual problema pusa putin altfel).
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
simali spune:
A... si pentru ca am uitat. Multumesc ca te-ai gandit sa deschizi subiectul. M-ai ajutat sa-mi pun ordine in ganduri. Nu-mi era deloc clar cum e mai bine. A fost o "saga" foarte buna.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
filofteia spune:
| Citat: |
| A... si pentru ca am uitat. Multumesc ca te-ai gandit sa deschizi subiectul. M-ai ajutat sa-mi pun ordine in ganduri. Nu-mi era deloc clar cum e mai bine. A fost o "saga" foarte buna. |
Imi pare bine ca a mai ajutat si pe altii ca si eu eram dezorientata rau de tot.
Acum imi dau seama ca la noi presiunea este foarte mare si din "afara" .
rrox3 spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui simali
Eu cred ca este o neintelegere. Pentru ca am vrut sa spun ca unii copii sunt mai docili asa, din fire si ca lor este mai usor sa le impui parerea ta (facultatea, ideile, ce crezi tu ca e bine sau rau); adica trebuie sa fi mereu atent ca parinte sa nu faci abuz de putere. Dar nu este exclus sa se schimbe pe parcurs. Dar daca-mi spui ce exact te agreseaza poate lamurim. "Calea de mijloc este calea ZEN" Alice |
Da, m-am gandit si eu ca poate fi doar exprimarea cea care ma agreseaza, d-aia nici n-am comentat mai mult. Asa cum explici acum suna mult mai bine.
Ce ma agresase in exprimarea ta: copii nu sunt lasi in raport cu parintii lor si dorinta lor de a fi iubiti si acceptati de parinti nu e niciodata exagerata. Este pur si simplu nevoia lor primara de iubire si ar face orice pentru ea. Nu din lasitate se dau pe ei deoparte si devin ceea ce-si doresc parintii, e o manevra de supravietuire.
Acum, de ce m-ar agresa pe mine personal asta... fiindca am fost un copil care a facut tot, dar absolut tot, sa-si multumeasca mama, cu incredere oarba si speranta ca ea va fi in cele din urma multumita si ma va proteja. Asta pana pe la 13 ani, cand m-am convins ca supunerea asta nu-mi va aduce nimic bun si ca nu de la mama va veni salvarea.
Un copil nu se supune fiindca ii e lene sau e lenes... Ci pentru ca e convins ca doar asa e iubit. De unde ii vine asa o idee cand mama il iubeste defapt? Pai a primit el destule semnale care i-au spus ceva de genul "daca nu faci cum iti spun, s-ar putea sa nu te mai iubesc" Ca o paranteza as adauga aici ca uneori e mare distanta intre iubirea pe care o simtim cand ne gandim la cineva si iubirea pe care i-o daruim in fapt.
Perfect adevarat ca doar un anumit tip de copil va reactiona asa. Dar nu l-as numi las sau lenes, poate doar anxios. Si nu cred ca s-a nascut anxios.
In fine, nu prea au toate astea legatura cu concursurile scolare.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui filofteia Dar daca nu vrea sa mearga si apoi obtine un rezultat prost? |
Ideea este sa-l convingi de beneficiile pe care i le-ar aduce participarea la respectivul concurs, in principal experienta de concurs, si nu sa-l trimiti impotriva vointei lui. Daca rezultatul e prost nu va avea foarte mare importanta, fiindca scopul a fost atins, a castigat experienta unui concurs.
Daca refuza categoric sa mearga nu trebuie luat pe sus, dar eu cred ca refuzul este datorat fricii ca va veni cu un rezultat prost si va dezamagi. Nu pe el, el stie cat poate, d-aia nici nu vrea sa se duca. Daca-l asiguri ca rezultatul nu te va dezamagi, oricare ar fi el, eu cred ca se va duce.
Adica trebuie gasit ce-l motiveaza pe copil si trebuie discutat. Asa vad eu interventia, nu obligandu-l sa mearga daca el nu vrea sau neplatindu-i concursurile daca el vrea la toate.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
filofteia spune:
