Copilaria in anii 80-90 Va mai aduceti aminte?

andrath spune:

ihotu72 nu poti desparti copilaria de vremurile alea ingrozitoare: foame, frig, mizerie.

Io nu-s din Pitesti, am trait primii 25 de ani din viata in Ploiesti.

Si, da , jucam sotronul si coarda asteptand painea sau puii. Ne ascundeam in santurile facute pentru fundatiile blocurilor noi si ne jucam de-a razboiul, faceam concursuri de aruncat stiuletele la culesul de porumb (ciudat, mereu nimereau stiuletii in capul profei de ne supraveghea, chiar dac statea in spatele nostru) samd, dar zambim atunci cand ne ducem aminte fiindca eram copii fara nici o grija! Nu constientizam ca traiam rau!

mimonix spune:

Coincidenta sau nu, in anul 1980 am cam incheiat cu copilaria si am devenit adolescenta...si tot atunci au aparut si ratiile si cozile si intreruperile de curent electric...toate! Si nu-mi aduc aminte decat nenorociri, cliseele groazei de care ma bucur sincer ca am scapat (desi nu in totalitate )...si nu prea inteleg eu ce e cu subiectul asta, ca ceva nu se potriveste...copilaria e frumoasa oricum, daca ai parte de dragoste , de o familie, de ceva de mancare.....anii 80-90 nu au adus un plus sau un minus de frumusete copilariei, cred eu....alte distractii, alte generatii , dar tot atata inocenta si iubire cata ar fi si acum daca am fi din nou copii.Nu?

Simona,mamica de Teo (15 ani) siVlad Alexandru (18.02.2008)
www.onetruemedia.com/shared?p=56509686d3840dd2953529&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Vladut si Teo
poze

Nu trebuie mai ales sa intelegem,/trebuie mai ales sa fim;/dar mai ales trebuie sa fi fost/intr-adevar mai ales sa fi fost.

tora97 spune:

in anii 80-90 incheiam usuuuureel povestea copilariei si intram val virtej in lumea adolescentei

imi amintesc de cozi, de ratii, de opririle de curent, etc. si totusi nu simt nici un fel de ranchiuna, de frustrari... asta era mersul lucrurilor si cum nu aveam alta alternativaaaa..

dar mi era bine, "bateam maidanul" cum imi place sa spun, jucam fotbal, leapsa, fatea ascunselea, NE JUCAM!
ei, da, ma uitam cu jind la minunile primite "de afara" de unii vecini, colegi de scoala, dar aceste lipsuri nu mi-au afectat viata prea mult! decit poate ca acum am alta scara de valori.

ma bucur de faptul ca fetele mele traiesc in alta lume, dar recunosc, nu intotdeauna are numai avantaje. spre exemplu copii mei nu au atit de multi prieteni, nu si petrec atit de mult timp afara cit petreceam eu, nu stiu sa se joace... se uita mirate la mine ori tata sau cind incepem sa povestim despre jocurile noastre: tzurka, frunza, tarile, elasticul si multe altele. ele stiu insa jocurile de pe calculator, vorbesc despre internet, mess, muzica generatiei lor si sint incintate de muzica generatiei "dinozaurilor".
fetele mele nu stiu sa sara un gard, sa se urce in vreun copac, iar cind pomenesc despre clasicul "furat de fructe" sint de a dreptul inspaimintate..."cum? si nu va ducea nimeni la politie?"

uneori, ne pomenim, noi, "dinozaurii" povestind si insiruind bunataturile acelor vremuri: inghetata polar, delia, vafa, la pahar (miam, cit erau de gustoase), bobonelele "cip", brifcor, cico, quick cola, etc.

nu stiu daca ei, copii nostri vor avea asemenea amintiri, tinind cont de imensa varietate de bunataturi; aveam putine si de aceea ne bucuram de ele

faceam colectii: ambalaje de "guma", servetele, capace de la diferite sucuri... copii vostri mai incropesc vreo colectie?

iar scoala! eram in siguranta acolo, nu existau pericolele care i pindesc acum, nu existau escroci, batausi, hoti... scoala nu tb sa fie pazita de gardieni, paznici, jandarmi, nu exista atita violenta!

n om fi avut noi calcualtoare, filme, muzica, alimente, haine faine, samd dar aveam frumusetea fiecarei zi petrecuta cu prietenii, colegii, mai mult timp petrecut cu parintii

pentru mine, copilaria si adolescenta mea au fost cea mai calda perioada! o perioada colorata si fericita





TORA,RUFUS si cele 3 minuni ale lor
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

LiliaToma spune:

Seamana cu subiectul legat de nostalgii pierdute : http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=132918&whichpage=4

Tudorr spune:

pentru copilaria mea . Chiar daca au fost multe minusuri .....a compensat dragostea parintilor a bunicilor ca sa nu le simtim

ihotu72 spune:

Va amintiti bombonele Cip si pe cele Olimpice?Erau f bune.Dar biscuitii Ovidiu?Bananele erau verzi si mama le punea la copt,dar le luam si le mancam asa si ni se sterpezeau dintii.Acum multi nu au cu ce cumpara banane!

pozele mele
Nasterea lui Alex
alte poze

claudia_a spune:

Subiectul asta trebuie privit din prisma copiilor, a copilariei...desigur ca daca ne gandim la parintii nostrii care se simteau umiliti cu acele cartele, cozi, lipsuri... putem zice fara nici un fel de remuscare ca ca ne este si groaza sa ne gandim la anii aceia...
Insa eu revin la copilarie...ufff... ce copilarie ... sufar pentru copilul meu ca nu va simti nici 10% din bucuria mea din copilarie... ieseam afara zilnic cateva ore bune: copii multi, jucam oina, elasticul, coarda, flori fete sau baieti..., tara tara vrem ostasi, telefonul fara fir, omul negru, ascunselea, aveam bara de batut covoare pe care stateam agatati, faceam schimb de surprize, cutii de chibrit, ne jucam cu papusile pe o patura in fata blocului, cantaream praf si frunze pe un bat pus pe o piatra, mergeam la film cu bilete de 3 lei venite la scoala, vindeam sticle sa imi cumpar inghetata si fursecuri de la cofetarie, beam braga buuuunnaaaaa si cico, mergeam de cateva ori pe an in centru la magazinul Universal sa imi cumpere rochie si pantofi, imi placea sa merg la librarie si sa imi cumpar minge, coarda si carti cu donald, mestecam guma tigarete sau o data pe luna cand mergeam la cimitir stateau tigancile cu guma tipitip si bilute colorate in tub lungggg (mai stiti? ), in fata scolii erau tigani cu acadele cocosei din zahar ars sau bastonase alb cu rosu, tanjeam dupa penarul chinezesc al colegei mele, nu ne dadea voie sa intram in scoala fara schimburi, faceam de servici la usa scolii (si in ziua aia eram cei mai fericiti ca nu mergeam la ore), ieseam iarna la derdelus cu saniile zeci de copii, ne bulgaream sau baietii ne aruncau in zapada si ne faceau om de zapada (ne era frica sa iesim din scoala ca ne asteptau afara ), mergeam in concediu cu cortul la mare si al munte... stiu ca nu aveam bani multi de cheltuiiala si uneori mancam branza cu rosii tot concediul..., rafturile din aprozar sau alimentara erau pline de paste si ghiveci... si totusi...copilaria mea a fost superbaaaa... oricand as da orice pentru o zi din copilaria mea!!!


Niciodata nu trebuie sa plāngi dupa ceva care nu poate plānge dupa tine.

lucas spune:

imi aduc aminte de copilarie si de multe jocuri si focuri de tabara, de taberele din facultate la Costinesti la casutele de piatra si lemn, cintam la chitara seara si dansam pe muzica de la Ring, imi aduc aminte de faptul ca parintii mei aveau timp sa stea cu noi de vorba, sa mergem la mare 18 zile, sa ne facem prieteni cu adevarat, si sa raminem prieteni (chiar si acum). in clasa a XII - a eu vazusem toate spectacolele de teatru din Bucuresti, si nu erau putine, unele piese le vedeam de 2 ori.
acum in fata blocului sunt masini peste tot, jocurile sunt inlocuite de cele mai nastrusnice inventii din metal care mai de care mai sofisticate. nu vreau ca fiul meu sa traiasca in trecut dar ma gindesc ca uneori este privat de multe lucruri frumoase daca si astazi imi aduc aminte de ele cu placere chiar au insemnat ceva pentru mine.
inainte mincam salam cu soia si ne strimbam acum cautam salamul cu soia si ne laudam ca suntem in trend.

Natasa spune:

Eu am avut o copilarie frumoasa si plina. Un copil nu sufera ca nu are sapte feluri de ciocolata si papusi Barbie (de altfel oribile, dupa gustul meu), un copil simte dragostea parintilor si a bunicilor (si am avut parte din plin de ele) si compania prietenilor. Nu cred ca jocurile pe computer si frigiderele pline compenseaza faptul ca in zilele noastre copiii nu se mai joaca, nu mai alearga, nu mai stiu farmecul jocurilor noastre si nu se mai catara prin copaci. Perioada asta a adus lucruri bune si a pierdut altele pe drum.

vrabi spune:

salutare,
eu imi amintesc ca prin 80 inca mai gaseai la alimentara din colt
smochine si curmale,bomboane cubaneze,guma de mestecat chinezeasca cu cap de fetita pe ea;dupa 83 lucrurile au inceput s-o ia razna.
Dar tot frumos era.Mie imi placeau cozile la lapte,carne si la tot ce voiai de mancare;plecam in grup toti copiii de la bloc si ne jucam la 'complex'pana nu mai puteam.
Mai aveam insa si minunatele vacante la bunici unde bateam toate coclaurile de dimineata pana seara,mancam pe apucate,veneam cu hainele negre de la apa din canalul de irigatie unde ne scaldam,uneori cu lipitori pe picioare din paraul unde faceam castele din noroi.
Acum merg cu fetita mea in parc si stau cu ochii pe ea ca nu se stie ce dereglat vine.