Verdict dur: Sindrom Down

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns kay spune:

AB, maru, sunt sigura ca aveti dreptate. adica stiti mult mai mult decat mine. eu zic doar de ce am vazut. probabil ca sunt multe frustrari la mijloc, multa tristete. oamenii pe care i-am vazut eu zambitori, sigur au avut multe lacrimi si multa tristete. dar au reusit sa-si pastreze zambetul.

eu nu sunt pro pastrat sarcina cu probleme, cu un copil care se va naste cu malformatii. nu zic ca eu as fi facut asa sau invers daca stiam la Sonia. noi suntem un caz, sa zic, fericit, pt ca traieste, pt ca nu e afectata neurologic deloc. dar, pt un copil cu afectiuni neuro, motorii sau de orice fel, nu m-as incumeta. va zic din experienta proprie si din ce am vazut in jur, foarte aproape de mine, ca nici pentru copil asta nu e viata. nu vreau sa dau sfaturi, ca nu sunt in masura, dar uneori chinul e mult prea mare si nu merita. pana la urma e alegerea ta, ca viitoare mama.

mare si plin de drag

oana de SOSONICA (6.06.2007)


asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un an


S

www.helpsonia.com , povestea Soniei

"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maru spune:

kay, acum uita-te la situatia ta si a Soniei, chiar si in ro, unde ingrijirea medicala e mult mai "ieftina" decat in alte tari, tot a trebuit sa apelati la tratamente costisitoare, chiar daca financiar nu erati in groapa, tot nu v-ati "permis" tratamentele si ati ales ce a fost mai bun pentru ea, vital in cazul vostru de altfel!
da, in ro e tare greu sa cresti un copil cu handicap, aici sunt tratati ca oricine altcineva, nu sunt priviti de genul: handicap fizic inseamna si handicap mental...


Alaturi de Emma cu gandurile bune si rugaciuni, in fiecare zi la ora 13! Lupta iubita!


Doamne'ajuta!

POZE
POZE2

http://maru-incotro.blogspot.com/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns desprecopii spune:

Pentru ca informatia sa fie completa, puteti citi acum
www.desprecopii.com/info.asp?id=1672" target="_blank">Testul de vilus corionic





Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CriPOD spune:




Common sense is not so common...[Voltaire]

Mom me www.travelpod.com/members/_mqqm_" target="_blank">
#1#2#3  [-0.24]

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela77O spune:

Citat:
citat din mesajul lui kay

Nu am sa vb despre experienta mea.

Am sa va spun in schimb ce am vazut la Children`s Hospital Boston.

Cel putin 10 copii imobilizati in scaunul cu rotile. copii de varste diferite, de la 4-5 ani pana la 18. Cu diferite dizabilitati. de la imposibilitatea de a merge, la picior amputat si copii paraplegici, copii care nu puteau respira fara ventilator, dar care stateau acasa. Copii care nu puteau vb, nu se puteau misca, erau pur si simplu. Intai m-a incercat un soc vazand toate astea. mi-a fost frica sa ma uit. apoi am prins curaj si am urmarit un parinte care venea spre mine impingand la un carucior. in mana avea proteza piciorului unei fetite de 10-12 ani. ea in fata, in scaunul cu rotile, imbracata in roz si zambind continuu, emanand fericire. a doua zi un alt copil, ce isi putea misca doar ochii, atat. Sonia s-a dus la el. era un copil care avea probleme foarte mari. avea capul mai putin dezvoltat decat corpul, mai mic. nu se putea misca, nu putea face nimic. Sonia s-a dus pana la el, am vrut sa o opresc si mama lui mi-a spus, relaxata : "leave her, girl, he likes her " si i-a dus un servetel pe care il avea in mana, i l-a lasat pe picioare. si a plecat mai departe. alta zi, un copil cu probleme si mai mari, avea traheostomie si era ventilat, nu mai avea rabdare, se agita, sunetele pe care le facea erau oarecum grele pentru inima unei mame... nimeni nu a reactionat in nici un fel, parintii nu au avut nici o problema, ii vorbeau normal, il rugau sa mai aiba rabdare 2 minute, sa plateasca parcarea. si au plecat linistiti. si pot sa continuu asa inca 3 pagini.

Copii cu dizabilitati, majore, pentru parintii carora nu sunt o povara. pentru ca CIVILIZATIA si MENTALITATEA celor din jur nu fac o problema din asta. pentru ca oamenii sunt educati sa inteleaga ca exista si "alt fel" de oameni. ca nu e frumos sa razi sau sa faci glume, sa il lovesti sau batjocoresti pe cel care nu e ca tine, nu mai slab sau mai prost, ci doar diferit. la noi in tara, un copil cu dizabilitati e un copil condamnat. nu dezvolt, oricine isi poate da seama.

Sonia va avea implant cochlear. un magnet lipit de cap cu un fir care merge spre ureche si are un transmitator in spatele acesteia. Are 3 operatii pe cord, o cicatrice cat 3/4 din tors. azi in parc un copil roman - si prin asta nu generalizez, ci doar subliniez ca la noi se intampla astea - a impins-o pt ca vroia sa invarta exact rotita pe care o invartea S. a lovit-o in stern. tatal lui il privea si se minuna ce copil puternic are. I-as fi lipit una peste fata, dar am luat-o si am plecat. a durut-o. nu, nu avea de unde sa stie ca e operata de mai putin de 1 luna. DAR eu nu am vazut copil violent in spitalul din SUA, la familia cu care ne-am imprietenit. totul tine de educatie. unii copii romani sunt violenti. iar nu generalizez. cu toate ca as putea. dar nu o fac. unii sunt rai. unii sunt copii care vor doar sa se joace, copii care nu au fost supus bataii sfinte, care nu au fost frustrati sau umiliti, amenintati si constransi.

am cam luat-o pe aratura. In ROMANIA, nu poti creste un copil cu nevoi speciale. nu exista ingrijire medicala, nu exista ajutor financiar, nu exista mentalitate, nu exista intelegere, nu exista loc pentru acesti copii.

,





oana de SOSONICA (6.06.2007)


asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un an


S

www.helpsonia.com , povestea Soniei

"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."


subscriu..am un baietel cu autism...nici nu aveti idee de cate ori am auzit...vai ce copil needucat,vai ce copil obraznic...vai ce copil rasfatat...pe strazi,in supermarket,in parc....in strainatate nu ai sa vezi asa ceva...
scuze daca am fost off topic
a fost un copil perfect normal,pana pe la un an si jumate...si dupa durere,mare durere...sunt zile,cand sunt singura cu el,si il iau cu mine si la wc,sa nu isi faca rau...daca eu maine mor,cine are grija de el?sau daca nu se recupereaza..oare asta este viata?ca sa nu mai zic ca si familia este afectata,mai ales sora lui..pe care am privat-o de multe lucruri,datorita problemelor cu mihaita...daca as fi stiut,atunci,.....ppoate altfel ar fi stat lucrurile....

MIHAELA MAMI DE ANDREEA(03.04.1997)SI MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Despre noi,aici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela77O spune:

sa nu ma intelegeti gresit,este copilul meu,il iubesc ca pe ochii din cap si nu imi pot imagina viata fara el si voi face tot ce imi sta in putinta sa ii fie bine,chiar de ar fi nevoie si la 20 de ani sa il iau cu mine la baie...

MIHAELA MAMI DE ANDREEA(03.04.1997)SI MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Despre noi,aici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Criss75 spune:

E o problema foarte delicata. Vazuta din afara poti sa dai sfaturi "binevoitoare". Dar numai cand esti in situatie, cand ti se spune ca vei avea un copil cu probleme grave, intelegi si simti cu adevarat ce alegere sa faci.
Eu ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat un copil sanatos. Mi l-am dorit foarte mult, il iubesc enorm.
Sincer nu stiu ce as fi facut daca as fi fost in asemenea situatie. Nu cred insa ca mi-as fi asumat responsabilitatea de a naste si creste un copil cu grave probleme de sanatate, un copil care n-ar fi fost niciodata sanatos, normal, si care ar fi fost toata viata dependent de cineva. Pentru ca parintii la un moment dat se duc. Si in grija cui ramane un astfel de copil?

Criss si Alex (11.05.2003)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Criss75 spune:

Sigur exista si cazuri mai fericite, exista copii cu SD care se pot recupera, care nu sunt foarte afectati. La gradinita la care merge baietelul meu, intr-o alta grupa este o fetita cu SD. Si merge la o gradinita normala. Vorbeste foarte bine, nu are probleme foarte grave, sigur ca trebuie lucrat mai mult cu ea. Va merge la scoala la 8 ani, dar aproape ca nu se vede nicio diferenta intre ea si ceilalti copii. Dar acesta este un caz fericit, dupa cum spuneam.

Criss si Alex (11.05.2003)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andira spune:

Criss75 - exact la aceleasi lucruri ma gandesc si eu....

mQQm -

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mimika spune:

Sotul meu are un verisor primar cu SD. Un copil iubitor, de 30 de ani, la care s-au descoperit de curand probleme la inima, rinichi, stomac. Incepe sa cedeze, un pic cate un pic. Este un copil care iubeste miresele si fuge de acasa la biserica sa le vada. La noi la nunta s-a aruncat pe burta ca sa prinda jarteaua (si a prins-o). Evident ca toti baietii de la jartea au murit de ras. Dar el era fericit cred. E un copil care vorbeste putin si greu, care ne pupa pe toti, care ii cere sotului meu cate o tigara. Este un copil dependent, pe care il duce la un centru special, sa socializeze. Iese in parc si se joaca la lada cu nisip cu copii mici care se uita ciudat la el. Se sperie de orice, de cainele nostru, pe care il cunoaste de mult timp (are 13 ani catelul). Mama lui, o femeie inteligenta si scolita, a renuntat la serviciu ca sa poata sa il creasca. Este menajera, ca poate sa il ia si pe el cu ea. Fratele lui, mai mare cu vreun an, a avut o adolescenta foarte zbuciumata, a fost scapat total din mana. Maica-sa ii reproseaza tot timpul ca nu are si el grija de frate-so, ca nu-i aduce nimic dulce cand vine pe la ei...Relatia nu e prea buna. Sotia lui frate-so nu a vrut sa stea cu ei, ca nu vroia sa aiba si ea grija de cumnat. Mama si tata lui s-au despartit dar aici nu prea stiu motivele.Nu stiu cat sunt ei de fericiti, cert este ca multe lucruri se schimba in jurul lor, datorita lor. Posibil sa fie fericiti in ignoranta lor, cel putin asa pare verisorul nostru, insa probleme de sanatate nu iarta si din cauza asat sufera sigur. Ati vazut vreun batran cu SD?
Eu inteleg ambele categorii care aleg si cu siguranta ca nimeni nu poate stii ce va face pana nu este in situatia data. Nu putem decat sa ne rugam pentru copii sanatosi

9+
Fluturasii mei iubiti

Mergi la inceput