Romanii din Marea Britanie (19)
Raspunsuri - Pagina 9
belle_vue spune:
Letitia1, chestia cu varsta depinde si de locul in care te afli -- in Bournemouth, unde suntem noi, se intra la scoala numai in septembrie. Ca atare, se poate (sau se putea pana de curand, ca am auzit ca s-au facut schimbari recente in regulile cu privire la inceperea scolii -- nu stiu daca la nivel national sau nu) sa trimiti copilul la scoala mai tarziu daca ti se parea ca nu e gata: adica daca e de pilda nascut in iunie-august si ti se parea ca in septembrie (la 4 ani si 2-3 luni) nu va fi pregatit, puteai sa-l amani un an. Bine ca ar fi trebuit sa te gandesti la asta din toamna anterioara, fiindca la 10 ianuarie se termina inscrierile -- asta e alta discutie. Dar alaturi pe mine, in Christchurch, care e tot in Dorset, inscrierile se termina prin noiembrie!! Noi am vrut sa punem o scoala din Christchurch pe lista noastra, dar ne-am trezit prea tarziu, ca am trimis inscrierea in decembrie. Din fericire, Theodor a intrat la scoala pe care o doream, St Katherine's, care e cea mai apropiata de noi, cu faciliati remarcabile, si considerata ca fiind de la mare distanta cea mai buna din zona. E CoE, ceea ce iarasi imi convine, o sa inteleaga mai mult din ce se intampla cand mergem la biserica duminica si de sarbatori. Si de regula scolile religioase se straduiesc sa nu desparta fratii, asa ca Mariuca o sa mearga si ea acolo.
Am insa o cunostinta a carei fetita e nascuta la sfarsitul lui iulie, deci avea 4 ani si o luna la 1 sept si a dat-o la scoala desi zicea ca ii pare rau si ca trebuia s-o mai amane, ceea ce ar fi fost perfect posibil -- dar vroia sa lucreze...
adelyna spune:
Si aici unde stam noi scoala incepe la 4 ani si numai in luna septembrie.
Letitia, scuza-ma, dar astea cu am facut scandal la directoare sau ma duc sa-i reprosez profesorului ai venit cu ele din Romania??Din cate vad ,in UK se poate discuta frumos si poti avea rezultate mult asteptate.
adelina si piticii
Noemi 2 ani
motanik spune:
Belle Vue, ma bucur sa te vad aici dupa atata vreme!
Pupici la puii tai! 
Am citit cu interes postarea ta. Ma regasesc in unele randuri, in altele nu. Si pt ca m-ai rugat sa iti expun parerea mea, am sa o fac dar un pic pe scurt.
In Ro am predat engleza la scoala generala clasele 2-8 si liceu clasele 11-12. In UK am lucrat cateva luni doar ca teacher assistant la un secondary school de stat si aveam numai elevi de 11-12 ani. Sigur ca daca in Ro aveam decizia totala in ceea ce privea modul in care imi desfasuram orele si activitatile extracuriculare, in Uk nu am facut decat sa completez activitatea impusa de profesorul principal.
Sa nu ma lungesc, si in Ro se practica predarea prin joaca, prin cantece, prin activitati care sa le stimuleze si creativitatea. Eu am predat engleza, sigur ca e mai usor sa faci ce am mentionat la ora mea decat la una de matematica unde, sa fim seriosi, e mai putin loc pt joaca. Sigur insa ca poti inventa si acolo ceva, sa aduci un cos cu mere si sa le tot aduni, scazi, imparti samd decat sa scrii cifrele pe tabla si elevii sa copieze pe caiet. Probabil sunt profesori care o fac, in limita posibilitatilor (la fractii ma gandesc ccc ca e un pic mai complicat 
).
In Uk insa mi se pare cam mare relaxarea, cam multa joaca, cam putina invatarea. Copilul nu are teme, initiativa sa faca un exercitiu daca nu e obligat nu prea exista (sau cel putin eu nu am intalnit copii care sa aleaga sa invete ceva la istorie in loc sa alerge cu bicicleta prin parc de ex) si se trezeste in fata examenului fie el SAT, GCSE sau A Level cu mult de recuperat. Sa recunoastem, fara exercitiu, fara sa mai citesti un lucru o data - de doua ori sunt putini cei care raman cu informatia necesara. Sigur ca exista si elevi care prind totul in clasa si mai ales ca materia se repeta oarecum (in limite bineinteles, dar asta e valabila peste tot cred) dar cati oare se incadreaza aici si cati in ptrima categorie, a celor care trebuie sa invete, sa repete, sa exerseze..
M-am lungit. Poate sunt de moda veche dar cred ca scoala e scoala, joaca e joaca. Nu mergem la scoala sa ne jucam de-a scoala. Cel putin nu asta vreau eu mai tarziu pt copilul meu.
Si sunt de acord cu Letitia, daca scoala din Ro ar fi inca cea de cand eram eu eleva, ar fi perfecta.
Dar sunt de acord si cu tine, niciunde nu-i perfect
Edit ca am uitat ceva.
Ma inspaimanta bullyingul.
Ma uit la stiri in Ro si vad ca patrunde si acolo, se bat elevii in scoli ceva de speriat.
Si totusi...aici se injunghie! Isi scot ochii! Au arme! Nu vreau sa exagerez dar violentae muuuult mai mare in scolile de aici decat in cele din Ro, parerea mea. Si pt ca totusi eu vorbesc pt mine si decid doar pt copilul meu, trebuie sa pun in balanta si argumentul asta: noi in Ro stam intr-un oras mic, Theodora va merge la scoala unde am predat eu, ne stim unii pe altii in orasul ala, violente extreme nu au cum sa se intample, sunt convinsa.
Si ca sa nu fiu total contra: daca Theodora va dori cand va fi mare sa studieze aici, am sa ma asigur ca are din partea noastra tot sprijinul posibil.
Ma scuzati ca m-am intins atat. Nu aruncati cu rosii, sunt constienta ca cele mai multe dintre voi nu sunteti de acord cu mine, dar asta e, nici nu-i nevoie, stim fiecare sa alegem ce e mai bine pt noi. 
--------------------
Andra si bebe Theodora Povestea noastra
motanik spune:
Sa nu mai editez inca o data.
La scoala unde am fost voluntar aici luam elevii intr-o sala gen biblioteca (numai ca avea carti pt varsta lor doar) si faceam sedinte one to one de aprox 15 min reading. Ei isi alegeau ce carte vroiau (despre robotelul x sau Victoria Beckham) si imi citeau, eu ii corectam unde greseau, le explicam greseala, reluam samd.
In cateva randuri dupa 5 min imi spuneau I'm sooo bored, can we stop now?
Si guess what? Aveam ordin de la profesor sa....ma opresc! Deci daca nu avea copilul chef in ziua aia sa invete sa citeasca si sa vorbeasca ccc corect, atunci ok, il lasam, luam altul, poate aveam sansa sa nimeresc unul cu chef.
Sigur insa ca depinde de politica scolii sau a profesorului, dar daca va nimereste copilul la o astfel de scoala, sunteti de acord sa fie lasat in pace, eventual sa se joace, daca nu are chef sa invete?
Si nu, nu e vorba despre ceva ce se poate intampla ocazional ci zilnic.
--------------------
Andra si bebe Theodora Povestea noastra
cristina1974 spune:
Bine v-am regasit!
Am citit si eu cu mult interes parerile voastre despre scoala.
Pentru ca si eu am ceva experienta cu sistemul de aici, va va zic ce cred eu. Deci, incepand de la nursery, in regim de stat..... crede ca depinde si de zona si de teacher, insa eu nu am fost multumita de e s-a intamplat cu Iasmina la nursery de stat. In consecinta, am trecut pe sistem privat. Si la scoala, la inceput a fost la stat, insa dupa primul an de reception, am decis s o mutam la private school.DE ce? Pai, in primul rand, venea acasa cu tot felul de obiceiuri, cu tot felul de intrebari care nu erau de varsta ei, au fost copii in clasa cu paduchi, deci va dati seama ca mi-a stat inima in gat da multe ori, incepuse sa injure, si asta nu a luat-o de la noi etc. Pe plan didactic, sa zic asa, fata mea habar nu avea de nimic: nu citit, nu scris, literele la ea erau otova, ..... A venit de cateva ori lovita, si destul de tare, de alti copii, si in felul asta mi-am dat seama ca stafful de acolo nu se ocupa ca cei mici sa fie sfe intre ei. Amandoi, eu si sotul, ne-am enervat si am zis "gata cu scoala de stat" . Acum, la private,sunt multumita, in general. Iasmina mea stie sa citeasca si sa scrie foarte bine, stie multe chestii ce tin de cultura generala, o vad interesata sa afle mereu lucruri noi, merge in excursii de vis, face swimming la scoala, si in felul asta a invatat foarte bine sa inoate, mananca foarte bine, dotarile de la scoala sunt excelente, povestea paduchilor nici nu se mai pune la socoteala. Tendinta de bullying nu am observat-o aici, la private. E adevarat ca platim destul de scump toate astea, insa nu-mi pare rau de nici un penny. Si Georgia merge la private nursery, iar dupa-amiaza ori o ia soacra mea ,ori mama ,si e ok pana cand reusesc sa ma adun eu de pe drumuri.
Sistemul din Romania.....nu prea stiu, insa am inteles ca e destul de aiurea. Copiii astia sunt de-a dreptul cobai,si se pune prea multa presiune pe ei.
Sper sa nu fii suparat pe nimeni cu parerea mea.
belle_vue spune:
Inteleg ce spui, Motanik, si nu te contrazic. Noi insa suntem aici intr-un oras destul de mic si de pasnic pentru ca multe dintre problemele centrelor urbane britanice sa nu se simta (bullying-ul). In plus, faptul ca stiu ca scoala e foarte buna si religioasa si chiar ii pune sa munceasca relativ mai mult decat media -- ma linisteste.
Eu corectez stiinte sociale, psihologie, government & politics la GCSE si A level pt Edexcel si perlele pe care le gasesc prin lucrari sunt demne de orice banc cu Bula...
Am impresia ca aici in UK se straduiesc sa tot reduca din materie ca sa nu incarce prea mult programa -- pe cand in Romania o tot incarca si o schimba. Nicicum nu e bine -- copii foarte isteti din Romania imi spun ca e o prostie ce au de facut, mult peste puterea de acumulare si utilitatea unor cunostinte -- la nivel de scoala primara si gimnaziala, adica ceea ce acopera tot invatamantul obligatoriu din UK (pana la 16 ani).
Si as mai zice ca in UK parintii tind sa se detaseze masiv de tot de ce face copilul la scoala, pe cand in Ro nu prea vezi copii pe care parintii sa nu-i urmareasca indeaproape. La baza in UK e ideea ca daca un copil nu face singur efort e problema lui, si parintii s-au descurcat singuri de cele mai multe ori etc. In Romania, legatura cu familia e mult mai stransa si controlul familiei asupra urmasilor e mai mare. In ce ma priveste, stiu bine ca o sa fiu cu ochii pe copiii mei si o sa le urmaresc perfomantele incurajandu-i si daca (sau mai bine zis cand) au chef sa invete si daca (sau cand) nu au -- pe ideea ca pana nu pleaca de acasa sunt "sarcina" mea (chiar daca ma straduiesc din rasputeri sa-i deprind cu asumarea de responsabilitati proprii, aia e alta poveste). Cred ca atitudinea mea romaneasca se va asocia in mod fericit cu scoala britanica
Adelyna, cred ca Letitia nu a vrut sa spuna ca s-a dus cu scvandal la directoare sau la profesor -- dar sti cum e, cand vorbesti despre ceva care te nemultumeste profund (si problemele legate de copii sunt tipice pt asta!) tendinta e sa formulezi lucrurile intr-un stil mai vehement de multe ori decat s-au petrecut in realitate. In fond, la fel adevarat e ca si in Romania se pot rezolva multe cu vorba buna dar si ca uneori in UK trebuie mai multa insistenta pt ceea ce te priveste direct decat te-ai astepta de la un sistem care se vrea eficient (vezi NHS...).
belle_vue spune:
Salut, Cristina, imi pare bine sa te revad! Sper ca sunteti bine cu totii.
Copiii mei au fost la gradinita privata intotdeauna, fiindca pe aici de stat (de consiliu, cum ar veni) nu este. A fost excelent, ceva de vis, realmente -- pana la inceputul anului astuia cand patroana care se implica direct in programul de gradi a facut un copil si staff-ul a ramas mai "de capul sau". Asa ca au inceput sa vina murdari si cam prapaditi (daca se loveau nu ii alina nimeni, i-au tinut pe afara in frig dezbracati cand a nins ca sa se joace in zapada etc), s-au imbolnavit de 2-3 ori pe luna -- asa ca acum i-am mutat in alta parte, la o gradi mai mica, tot privata. Se pare ca e bine. I-am mutat pe amandoi desi Theodor incepe scoala in septembrie deci in august n-o sa se mai duca, fiindca am vrut sa am feed-back de la el, ca Mariuca inca nu vorbeste suficient ca sa spuna cum e acolo.
Vreau sa spun ca pana la urma concluzia e ca peste tot ceea ce e decisiv e felul in care se implica si isi fac treaba oamenii responsabili de treaba aia pe care o au de facut. Un loc bun se poate schimba usor in rau si la fel si invers -- daca oamenii asta vor...
motanik spune:
Gradinitele care-s council funded pt mine tot private sunt caci taxele tot pe acolo se invart. Si aici cred ca e chestie de putintel noroc sa nimeresti una buna, cu personal care sa aiba grija cum trebuie de copii.
Cat despre scoli, nu toata lumea isi permite totusi sa tina copiii in private.
--------------------
Andra si bebe Theodora Povestea noastra
belle_vue spune:
Nici noi nu am fi avut mijloace sa platim pt o scoala privata -- ne gandeam chiar sa plecam din UK o perioada daca nu reuseam sa obtinem loc la o scoala buna, mai ales ca sotul ca inginer de aeronave ar castiga cam cu 40-50% mai mult in Europa de Vest (mainland) decat aici...
Ei, unul dintre planurile noastre de perspectiva (post-criza, ca sa zic asa) este sa infiintam un birou de design aero la Brasov si sa stam pe acolo o vreme, ca avem un grup de oameni extraordinari cu care am putea lucra acolo si in plus e frumos tare si mult mai respirabil decat in Bucuresti (eu sunt din Bucuresti si in mod fatal vizitele in Romania se desfasoara mai mult in Capitala fiindca am multi prieteni de vazut, pe mama etc.). Dar am fost la Brasov vreo 4 zile ultima data si nu ne mai venea sa plecam!!!
motanik spune:
Sa inteleg ca mergeti in Ro pt o vreme (ani?)?
--------------------
Andra si bebe Theodora Povestea noastra