Comori de nov-dec 2004 (194)
Raspunsuri - Pagina 14
onitza spune:
MIRIA, imi vine sa de mila fetei!!!!! Offff, mititica prin ce a trecut ea cu injectii, dureri, stare de rau! Doamne ajuta sa treaca febra, eventual niste supozitoare cu glicerina? nu sunt prea buna la dat sfaturi dar cred ca asa as face eu lui Paul. PUpam dulce fata si pe mami sa prinda putere, o sa treaca si perioada asta si o sa fie bine.
FELIS
PAXELA, bine ati revenit! Cand te linistesti un pic din despachetat, poate reusesti sa pui poze sa vedem minunile ce bine s=au distrat in Italia!!!!
OTILIA, incredibil!!!! Darnu in norvegia era legea cum ca nu ai voie sa lasi copiii singuri in casa pana la 10 ani?....sau ceva de genul asta...pai lasa la gradinita singuri ????? offfff....important este ca Ana s-a obisnuit si ii place acolo la gradi.
Oana si Paul Constantin (28.11.2004)
PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul
onitza spune:
ANDREAP, tot in greva foamei Sara???? Stiu cat de mult te doare ...imi amintesc de Paul cand avea perioada asta, il lasam usor pe spate si ii bagam cate putin gurita, el urla, eu incercam sa il linistesc ca are mancare in gura si se ineaca, il tinem la pieptul meu , il leganam usor si mesteca pana la urma, dar chin frate.........si a tinut-o asa pana pe la un an, cand stia de desene si ii mai dadeam la tv, atunci era mai usor......tu cum mai esti?????? Poze de la munte ai??????
Oana si Paul Constantin (28.11.2004)
PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul
FELIS spune:
Citat: |
citat din mesajul lui miria_cristina Buna, fetele! Noi astazi dimineata ne-am intors de la spitalul Budimex. Doua zile am fost internate la sectia de ORL. Totula a inceput la oara 2 noaptea, cand m-am sculat intamplator, iar fata era cu o canuta in mana, pe intuneric incercand sa bea apa pentru ca simtea case inneaca. Cand am deschis lumina am fost ingrozita. Era grena si cu fata umflata, iar vocea era latratoare. Cum o culcasem fara nici o problema, am crezut ca a inchitit accidental ceva, asa ca, in pijamale doar cu bocancii si gecile am plecat la prima camera de garda care ne-a iesit in cale. Dar de acolo am plecat repede, cu asigurarea ca nu se va inneca, la Budimex. Pana sa ajungem la spital, a inceput sa aiba temperatura, desi diagnosticul de internare a fost aringita acuta. Dupa injectii su Dexametazona, dupa aerosoli cu Adrenalina, dupa Ampicilina injectabil, astazi am plecat acasa. Iar de cand am ajuns face 40 temperatura si se inneaca in secretii, ca s-a declansat bronsita la mare greu. Iar sunt invoita, iar injectii, iar copil chinuit! Nu mai stiu cum sa procedez! Dupa 3-4 zile de gradinita se imbolnaveste si inca rau de tot!! Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina "Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora." |
Aoileu Miria... Doamne... cred ca muream de inima...Prin ce ati trecut... cum mai e acum?
Sanatate multa
Felis si Mihai-Cristian (06.12.04)
dulciuri
mancarica
pozele noastre,
"Caracterul fara inteligentza poate mult, dar inteligentza fara caracter nu valoreaza nimic" Cicero
miria_cristina spune:
Buna, fetele!
Dami e mai bine ca nu a mai facut febra mare, dar in rest, la fel. In schimb, m-am imbolnavit de aseara si eu. Mai, dar e cumplit! Intr-o jumatate de ora au inceput sa ma doara articulatiile si muschii atat de tare de am plans si dai cu temperatura, tot pieptul si gatul ma ardea, tusesc de ma fac mov la fata. Rau de tot!
Asta cu noi!
Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina
"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."
onitza spune:
MIRIA, e clar, aveti de-aface cu un virus!!! Mai dar v-a lovit, nu gluma! Medicamente, leacuri babesti , sa te tratezi, da? Si tati sa ia ceva preventiv, ca nu se stie....pupic
Oana si Paul Constantin (28.11.2004)
PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul
Otiliav spune:
Miria, m-am speriat de ce citesc. Inteleg ca si Damiana era grena de la tuse? Sau care a fost diagnostiucul? ca dexametazona este pentru plamani, stiu ca se face in caz de nastere prematura.
Voi vedeti bine mesajul meu de la pagina precedenta, ca eu il vad ca sare din fereastra lui si intra peste mesajul de mai jos.
Mami de www.dropshots.com/otiliav" target="_blank">Ana nazdravana (18.12.2004) si Elisa Andreea (09.12.2008)
Pozele noastre
miria_cristina spune:
Dami era grena la fata si umflata ca la sugrumare. Si cand respira o facea latrator, ziceai ca latra un caine.
I-au facut adrenalina si dexametazona.
Mai, da, Dumnezeu m-a trezit in noaptea aia! Ca eu nu stiu de ce m-am trezit de fapt, m-am dus la ea si statea mititica cu canuta de apa pe genunchi si incerca sa isi revina singurica.
Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina
"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."
Otiliav spune:
Miria, m-am grabit sa scriu si am si uitat sa va urez insanatosire grabnica. Sper sa-si fortifice Dami imunitatea cat mai repede.
Eu dorm cu ele in camera si nu cred ca situatia se va schimba prea repede. Alaltaieri de dimineata am auzit-o dion somn pe Elisa cum horcaia. S-a innecat cu lapte, dormea profund, era obosita si nu era in stare sa icneasca pentru a da drumul laptelui. Am frecat-o si batut-o cateva minute bune pe spate si i-am facut si compresii ca la CPR, am intors-o si si-a dat drumul la lapticul branzit. Da am tras o sperietura zdravana si eu dar si ea, a facut kk de doua ori in timpul manevrelor, probabil de frica. Daca nici cu CPR nu mergea plecam la spital, ea respira intre horcaieli dar nu era in stare sa tipe, doar scancea.
Mami de www.dropshots.com/otiliav" target="_blank">Ana nazdravana (18.12.2004) si Elisa Andreea (09.12.2008)
Pozele noastre
onitza spune:
OTILIA, bine ca ai fost pe faza!!! Ce mai fac fetele? Ana te ajuta cand o schimbi pe Elisa ?(de ex sa iti dea ea pampers) sau cand ii faci baita Elisei, cred ca ii face placere sa se uite, nu????? Mama ta ce mai face?
Eu am reusit sa racesc, se pare ca de acum inainte o sa fie sezonul racelilor, of....sper sa nu ia Paul.
MIHAELA, ce mai faci? Diana?
Oana si Paul Constantin (28.11.2004)
PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul
onitza spune:
Fetelor, mi-a placut mult o poveste cu talc de aici de pe forum, poate va aduce si voua un zambet pe fata:
"O gustare cu Dumnezeu
A fost odata un baietel care a dorit foarte mult sa îl întalneasca pe Dumnezeu si s-a gandit el într-o zi sa porneasca în cautarea Lui. Stia foarte bine ca nu o sa fie o simpla plimbare, asa ca înainte de a porni si-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri si cu multe sticlute cu apa, sa-si mai potoleasca foamea si setea din cand în cand.
Cand a fost la cateva blocuri departare de casa lui a zarit un parc mare si umbros, si s-a gandit sa-si traga putin suflul înainte de a porni iar la drum. S-a asezat pe o banca langa un batran amarat care se uita atat de plictisit la porumbeii ce scormoneau si ei asfaltul, în speranta ca or mai gasi cate ceva de-ale gurii.
Baietelul si-a pus valiza în brate si a scos din ea o sticluta de apa si cand sa se serveasca a fost întrerupt de privirea batranului, care se uita la el cu o flamanzeala de parca vroia sa îl manance cu tot cu papuci. Facandu-i-se mila, baiatul i-a oferit acestuia cateva dulciuri, iar drept rasplata batranul i-a oferit un zambet.
Atat de incredibil si de radiant a fost zambetul batranului, încat baietelul i-a oferit si o sticluta cu apa doar, doar va mai primi înca un zambet atat de frumos. Fara nici o ezitare si fara nici o retinere, batranul i-a mai zambit înca o data copilului.
Toata dupa-amiaza au stat acolo pe banca, mancand si band, fara sa îsi spuna vreun cuvant unul celuilalt. Pe cand se înnopta, baiatul simti prezenta oboselii si se hotari sa o ia catre casa, cu gandul ca îsi va continua calatoria în urmatoarea zi. Nici nu apuca bine sa faca cativa pasi ca da fuguta înapoi sa-l îmbratiseze pe colegul sau de banca. Batranul surprins de fapta copilului, tot ce i-a putut oferi înapoi a fost cel mai frumos zambet pe care l-a vazut copilul în acea zi.
Ajuns acasa, mama baiatului îl întampina. Surprinsa de expresia fetei plina de fericire a copilului ei, nu se rabda sa nu îl întrebe: “Ce ai facut tu azi de esti asa de fericit? Cine ti-a adus aceasta fericire?”
Copilul îi raspunse: “Am luat masa cu Dumnezeu!”. Si înainte ca mama lui sa apuce sa îi raspunda, a mai adaugat: “Stii ceva? Are cel mai frumos zambet dintre toate pe care le-am vazut vreodata!”
Între timp, batranul a ajuns si el acasa si copilul sau, observand privirea pasnica a tatalui, nu a ezitat sa nu îl întrebe: “Tata, ce ai facut azi de esti asa fericit? Cine ti-a adus aceasta fericire?”
El i-a raspuns fiului sau: “Am mancat în parc dulciuri cu Dumnezeu!”. Si înainte ca fiul sau sa apuce sa îi raspunda, el a adaugat:” Stii ceva? Este mult mai tanar decat am crezut!”
Morala:
Prea des subapreciem puterea unei îmbratisari, a unui zambet, a unei vorbe bune, a unei urechi ascultatoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de caritate. Toate acestea au potentialul de a face dintr-o zi obisnuita o zi speciala sau chiar sa schimbe întregul fir al vietii unei persoane. Si toate acestea sunt printre cele mai obisnuite lucruri prin care actioneaza ajutorul divin."
Oana si Paul Constantin (28.11.2004)
PUIUTUL MEU, PAUL
Varsta Paul