Durerea unei pierderi de sarcina (79)

ellenii spune:

Cat de multa dreptate ai!
Desi nu am mai scris de ceva vreme pe acest topic, va citesc mereu si ma intristez ori de cate ori vad ca ni se mai alatura cineva. Si eu sunt trista si de cand am pierdut sarcina, toata viata mi-am concentrat-o in jurul dorintei de a avea un copil. Prima data, cand am ramas insarcinata nici nu ma asteptam. Era de "incercare". Numai ca am pierdut sarcina. Luna trecuta am inceput iar, dupa pauza de 6 luni. Si nu a fost sa fie. Luna asta sunt cam pesimista. Intr-un fel imi vine sa-mi arunc la gunoi termometrul si sa renunt la toate site-urile in care imi calculez deopotriva zilele fertile sau data probabila a nasterii... De parca as fi insarcinata... Doar ca imi doresc asa de mult...
Voi cu siguranta ma intelegeti!

Another day goes by

happymum spune:

ellenii


asteptand o minune... stau cuminte... cu sufletul la al meu viitor
Alex, hai la mama! cand sa vie... ? repede sa vie...
Infertilitatea. O boala tratata ca atare in Uniunea Europeana. Nu si in Romania!
amintirea cea mai draga mie

simonia spune:

astazi este z.2. am reanceput numaratoarea

happymum spune:

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=133694
va salut cu drag si va rog sa va lasati ochisorii sa citeasca la topicul de mai sus..........



asteptand o minune... stau cuminte... cu sufletul la al meu viitor
Alex, hai la mama! cand sa vie... ? repede sa vie...
Infertilitatea. O boala tratata ca atare in Uniunea Europeana. Nu si in Romania!
amintirea cea mai draga mie

criss_85 spune:

Va citesc de cateva zile si abia aztazi am indraznit sa-mi scriu si eu povestea aici.E foarte dureroasa aceasta experienta prin care trecem,indiferent la ce varsta de sarcina se intampla ea.
La mine totul e foarte recent...nici nu stiu cum sa incep...

In august 2008 am avut un test de sarcina pozitiv.l-am asteptat mult(aprox 8 luni l-am asteptat,dupa o alta sarcina oprita in evolutie la 8 sapt).Eram f fericiti cand am vazut cele 2 liniute pe test.Eram convinsi ca de aceasta data vom reusi.ca si la prima sarcina ,la 7 sapt si 2 zile s-a produs o sangerare.am mers la eco unde spre surprinderea mea mi s-a spus ca am uter bicorn.atunci am aflat pt prima oara,desi la sarcina trecuta am facut "n" eco si nu mi-a zis nimeni de asa ceva.bebe era bine,ii batea inimioara dar se formase un hematom de vreo 4 cm care il punea in pericol.nimeni nu ne dadea vreo sansa atunci,dar bebe a fost o luptatoare,a rezistat,hematomul s-a retras in timp si ramasese doar risc de nastere prematura din cauza malformatiei uterine.de la 7 saptamani am stat numai la pat,ma ridicam doar sa merg la baie.saptamanile au trecut,am trecut si peste greturile insuportabile care au tinut pana pe la 5luni jumate,totul mergea din ce in ce mai bine.la morfologia fetala de 22 de sapt ni s-a confirmat ca vom avea o fetita.tati era cel mai fericit,anuntase toti prietenii,toate cunostintele,i-am ales un nume,Daria-Andreea.saptamanile treceau,mergeam la control f des,cam la 1-2 sapt si la fiecare control dr imi facea eco.totul era perfect cu bebe,nimic nu indica vreo problema.am ajuns si in sapt 29 cand intr-o dimineata asteptam sa-i simt miscarile...nu s-a intamplat.incepusem sa ma ingrijorez pentru ca orele treceau iar ea nu dadea niciun semn.am asteptat pana pe la ora 15,crezand ca doarme,e mai lenesa,apoi am fugit la spital.era 31 ianuarie 2009,ziua in care totul s-a terminat pentru mine.atunci am aflat ca inimioara fetitei mele a incetat sa mai bata.o simtisem cu o seara in urma,f vioaie.am crezut ca dr glumesc,credeam ca visez,nu vroiam sa accept ca fetita mea a murit.
A doua zi au inceput sa-mi provoace nasterea.corpul meu nu reactiona,aveam contractii dar nu ma dilatam deloc.in ziua aceea nu s-a intamplat nimic.doctora mea a doua zi urma sa iasa din garda,iar eu nu reactionam,imi era teama sa raman pe mana altor medici.nu s-a intamplat asa,fiindca dr a ramas cu mine,nu a plecat,dar nasterea s-a produs abia noaptea la 2.au fost 36 de ore de durere fizica cumplita.am facut febra,frisoane si de aceea nu au putut sa-mi faca epidurala,nu as fi rezistat niciunei anestezi.expulzia a fost pe cale naturala.din start dr a refuzat cezariana fiindca uterul meu este bicorn,nu are elasticitate mare si daca il taia imi reducea sansele de a putea duce o sarcina la termen.oricum fatul era in pozitie craniana si permitea expulzia pe cale naturala.cea mai mare durere pe care am simtit-o atunci a fost ca nu m-au lasat sa-mi vad copilul,sa-mi pot lua ramas bun de la ea.si acum am momente cand nu-mi vine sa cred ca s-a intamplat asta...totul a fost f repede,a fost un soc.nimeni nu se astepta,nici macar doctora sa se intample asta.
Inca nu am primit rezultatul necropsiei,dar din ce mi-a spus doctora fetita nu prezenta nicio malformatie fizica externa.in ultima saptamana ceva s-a intamplat fiindca nu mai luase in greutate.

Multi imi spun sa-i multumesc lui Dumnezeu pt ca traiesc eu,findca la febra care o facusem si acele frisoane nu as fi rezistat prea mult,era clar o infectie in organism,plus ca am facut si hemoragie in timpul nasterii si eram la un pas de a-mi pierde uterul.
Dar pt mine totul s-a sfarsit in acea zi,nimic nu mai conteaza,iar pe Dumnezeu l-am gasit principalul vinovat de cele intamplate.De ce mai mi-a dat copilul si apoi mi l-a luat?
Nu stiu cand imi voi gasi linistea si raspunsurile la toate intrebarile care imi vin in minte...plang pana la epuizare de dorul care ma apasa si durerea care o simt ca ma stoarce de toate puterile.Au trecut 3 saptamani si pentru mine parca a fost ieri,iar durerea in loc sa se diminueze parca mai rau creste.

imi cer scuze ca m-am intins atat,dar simteam nevoia sa scriu,sa ma descarc...

unombun spune:

criss,nu pot decit sa








,sa te inteleg si sa iti urez in viitor numai bine.Pentru nenorocirea asta sa vina in compensare MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuult Bine!!!!

criss_85 spune:

multumesc mult!
e f greu...si inca prea recent...
nu stiu cand o sa ma pot obisnui cu gandul ce nu mai este si sa accept adevarul asta crunt...
poate in momentul in care primesc rezultatul anatomo-patologic voi reusi sa mai ma linistesc...
va !

unombun spune:

criss,totusi,de ce nu ti-au aratat-o?Si rezultatul cit mai intirzie?Acum e tardiv ce vorbim,dar daca facea cineva din familie cerere in scris sau tu sa fi luat o coala de hirtie sa fi cerut conducerii spitalului chestia asta?bagata cererea prin registratura.

szivarvany spune:

Criss, imi pare tare rau ca ai ajuns aici.
Sa-ti dea DD puterea sa mergi mai departe, sa lupti pentru a-ti indeplini visul cel mai frumos.



Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16)

danangie spune:

CRISS sa dea D-zeu sa te intareasca pe tine si pe sotul tau. Dar nu inteleg de ce nu ti-au aratat-o??? Era dreptul tau! Of...e inutil acum....dar chiar nu inteleg......ti-ai facut cumva analiza de coagulare a sangelui? Mai sunt fete care au descoperit ca au o malformatie in care se formeaza coaguli si intrerupe oxigenarea bbului....nici nu stiu ce scriu...sunt asa de bulversata.....fetelor...cum de mai stati in piciore??

---

---

.....Il sorriso innocente di un bimbo è l'espressione più viva dell'amore....