Limba romana - gramatica - expresii-vocabular

Motana spune:

Din cate stiu eu complect e forma invechita, nu? Si mie imi zgarie urechea. Mai aveam cate un profesor de ala batranel si cand dadea cate un "complect", ne miram, dar era ca asa invase el, nu ca facea greseli. Asa cu noi cred ca inca mai zicem (daca nu si scriem uneori) sîntem in loc de suntem.

Oricum, nu cred ca mai e acceptata forma de "complect", nu?

15+


"Anyone giving me bottles, teats or pacifiers will be sued. Daddy is a lawyer." (ma' baby)

Mamecitta_C spune:

nu, eu asa am invatat ca e gresit sa spui complect...
cat despre "sunt", nici eu nu-l folosesc cand vorbesc, ci doar in scris...

Povestea (urata) a nasterii si dupa

Motana spune:

Se zice escroc si nu excroc.

Ce parere aveti, exista "mai plin"? are grad de comparatie?

15+


"Anyone giving me bottles, teats or pacifiers will be sued. Daddy is a lawyer." (ma' baby)

beshter spune:

Eu cred ca da. Paharul poate fi plin pana-n buza, plin sa dea pe dinafara, mai putin plin cu vin ca al lu' tata, la fel de plin ca al sotului meu etc.
Iar cand 'plin(a)' se foloseste cu sensul de 'corpolent(a)', cu atat mai mult.
'Plin' e un adjectiv gradabil si nu unul extrem/non-gradabil de tipul 'optim' sau 'mort'.

beshter spune:

Intr-adevar, din cate imi amintesc, DEX pomeneste de 'complect' ca varianta a lui 'complet' dar DOOM nu-l accepta.
As vrea sa stiu daca varianta 'complect' e rezultatul unui accident fonetic numit epenteza - introducerea unei consoane/vocale in mijlocul cuvantului - sau daca e 'tomnai' invers, adica daca varianta 'complet' e rezultatul unui accident fonetic (omologat) prin care s-a sters consoana 'c'.

Mamecitta_C spune:

iata ce am gasit intr-un dictionar etimologic:
complét (-t#259;), adj. – 1. Întreg. – 2. (S.n.) Plen (al unui tribunal). – Var. complect, s.n. (bal po****r, la mahala). Fr. complet. Var. este o deforma#355;ie a lui cuplet ‹ fr. couplet, apropiat prin etimologie po****r#259; de ideea de „plin, complet”, poate datorit#259; mul#355;imii care umple de obicei s#259;lile de bal, cf. un tramvai complect. Adj. complect, forma vulgar#259;, pare un hiperurbanism, prin analogie cu perfect ‹ fr. parfait. – Der. completa, vb. (a întregi), din fr. compléter; completa#351;, s.m. (tîn#259;r recrut autorizat provizoriu s#259; se întoarc#259; la ocupa#355;iile sale civile); descompleta, din fr. décompléter.

Povestea (urata) a nasterii si dupa

beshter spune:

1. Ma enerveaza rau un tic verbal din ce in ce mai raspandit: 'daca e...'. 'Atunci, te sun maine, daca e...' sau 'Ramane asa si daca e, vorbim la telefon' sau 'Pai mai vorbim, daca e...'

2. Am mai spus, la un moment dat, chestia cu reflexivizarea verbelor non-reflexive. Dar, dupa atatea 'te risti', 'se merita' si 's-a inceput' simt nevoia s-o zic a doua oara. Verbele astea nu sunt reflexive, asadar: 'risti', 'merita' si 'a inceput'.

beshter spune:

Am remarcat tendinta de a inlocui conjunctia sa prin ca sa, chestie care suna cel putin caragialesc. 'Vreau ca sa spun si eu ceva', de exemplu.


You cannot both dance and not pay the piper.

marius spune:

Stiati ca{virgula de rigoare}:

Cuvantul sandulie, cu care oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul "descente du lit". Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza: mousse d'ail (adica spuma de usturoi)? Cuvantul misto, revendicat de tigani,de la sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto! Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau podgorii, au angajat specialisti in degustarea vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la gust. Omul care facea operatia era un smecher, adica un specialist pe care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un individ istet, imposibil de tras pe sfoara. Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte E vorba de patachina si joben. Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de moravuri usoare. Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti, exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea erau "fetele lui Patac", adica patachinele... In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea po****ra de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin. In limba engleza, animalele comestibile au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii. Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef. Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal. Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort. Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton. De ce? Fiindca in Anglia , incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton: mutton; boeuf: beef!

Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

Mamecitta_C spune:

foarte mistoc si smekere informatii, marius... nu le stiam...