insistentele educatoarei cu privire la mancare

Anul acesta am fost nevoita, din motive obiective, sa il mut pe fiul meu la o alta gradinita. Este un copil sociabil si deschis, a acceptat schimbarea cu usurinta si s-a acomodat rapid in noul spatiu, cu educatoarele, ingrijitoarele si colectivul. Dar,....evident trebiua sa am parte si de o "surpriza". M-am trezit la propriu intr-o noapte in urletele copilului. Plangea si imi cerea cu disperare sa nu il mai duc la gradi pentru ca educatoarea l-a lasat in sala de mese (sub supravegherea cuiva) pentru ca nu a mancat. Dupa o lunga si chinuitoare discutie l-am convins ca voi vorbi cu educatoarea si o sa fie bine. Evident a doua zi dimineata am incercat sa ma lamuresc ce anume s-a intamplat si sa imi conving copilul ca nu i se va mai intampla. Fenomenul insa nu numai ca nu s-a domolit, chiar i-a amploare - in fiecare dimineata imi conving copilul ca nu va mai fi lasat in sala de mese, iar seara duc aceeasi munca de lamurire pe tema data. Problema mea este deci urmatoarea: in ce masura credeti ca este de datoria unei educatoare sa se ocupe de bunele sau mai putin bunele obiceiuri alimentare, (preferinte sau refuzuri) in aceasta maniera. Stiu ca, copilul nu este un mancacios si ca refuza din start orice aliment nou, dar nu a reusit decat sa il sperie. Daca eu ma declar multumita de modul in care reuseste sa manace la gradi de ce trebuie sa respecte reguli de genul "trebuie sa guste", sigur a mai gustat de multe alte ori. Mii de scuze pentru lunga poveste si tot atatea multumiri pentru rabdare!

Bic spune:

Jezas, ce animale!
Eu nu stiu unde au facut educatoarele astea scoala si ce concepte de puericultura invata ele acolo.
Nu este normal ca un copil sa fie pedepsit pentru ca nu a mincat sau sa fie obligat sa manince mai mult decit considera el necesar. Astfel de masuri pot duce la probleme legate atit de alimentatie si greutate corporala, cit si de psihic in general. Daca educatorul considera ca un copil nu si-a luat necesarul de ingrediente nutritive, mi se pare normal sa gaseasca metode blinde de convingere, nu pedepse.
Eu l-as retrage imediat de-acolo. Dar asta pentu ca pentru mine asa ceva este inacceptabil si nu as mai putea avea incredere in deciziile educatoarei nici in alte situatii.

Smaranda Ioana, 3.11.2005
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=75330" target="_blank">Povestea nasterii

www.askdrsears.com/html/2/T020100.asp" target="_blank"> Alaptati,
www.lalecheleague.org/bfinfo.html" target="_blank"> alaptati,
alaptati!

Cum se poarta un bebelus in wrap si discutia de pe DC

mandruta spune:

Comunicati-i educatoarei sa nu forteze copilul sa manance, si daca exista vreo problema si nu mananca suficient, mai degraba sa fiti anuntata. Educatoarea nu este obligata prin fisa postului sa-i dea copilului sa manance cu lingura, sa-l schimbe sau sa-l duca la toaleta, dar este obligata sa-i formeze deprinderi de igiena si autoservire. Ca om, poti lasa un copil murdar sau nemancat daca nu poate singur? Din pacate, nu prea exista o legatura stransa intre parinti si educatoare.

ama1357 spune:

asta nu-i nimic... cand eram mica, am patit la fel, sa refuz sa manac ceva si nu stiu sa-ti zic cine, educatoarea sau ingrijitoroarea... m-au fortat sa manac mi s-a facut scarba si am vomat inapoi in farfurie... si apoi am fost fortata sa manac tot...
si acum am ramas cu ceva mirosuri care imi aduc aminte evenimentul...

eu una cand baietelul meu zice ca nu mai vrea, il las in pace. si le-am spus educatoarelor sa il lase sa manace doar ce vrea si cat vrea din farfurie. pana acum nu am avut probleme.

eu zic ca ai putea sa-i spui educatoarei ca pe tine nu te deranjeaza daca copilul tau refuza sa manance... important este sa fii informata cat a mancat si ai t grija sa manance si restul cand ajungeti acasa.

uia spune:

Pornind de la premisa ca bunele sau mai putin bunele obiceiuri alimentare nu fac obiectul activitatii educationale, am purtat o discutie cat de cat amiabila si i-am explicat "pretentiile" mele in ceea ce priveste libertatea copilului meu de a alege ce si cat vrea sa manance. Daca acasa are libertatea de a alege (propriile mele experiente neplacute m-au determinat sa adopt o astfel de atitudine -cu bune rezultate din partea copilului), iar eu ma declar multumita de progresele lui, nu cred ca este un favor ci un drept solicitarea mea de a-l lasa in pace. Doamna s-a aratat deranjata oarecum de faptul ca el se va supune altor reguli, ca si cum i-as submina autoritatea in fata copiilor. Oricum sa distrugi ceva nu iti ia mult timp, sa construiesti insa, cere rabdare. Multumesc pentru opiniile voaste obiective - asta asteptam. Si ca o anectota! L-am intrebat pe copil, intr-una din discutiile noastre, ce ii place la gradi, iar raspunsul lansat ca din gura unuia care stie foarte bine ce trebuie sa raspunda m-a lasat cu un gust amar: CIORBA. Si uite asa ma luat rasu-plansu!

sorana spune:

Este foarte aproape de ceea ce am patit si noi, la noi mult mai putin "grav". Adica am schimbat gradi si la noua gradi se tot insista pe langa fi-mea sa manance de dimineata. Numai ca ii dau cereale iar fi-mea nu mananca cereale pentru ca nu-i plac.
Am insistat eu sa o lase in pace - intr-una din zile i-au adus mancarea de la cealalta cladire, fara cereale, dar copilului tot nu i-a picat bine ... am dus sanwitch de acsa - tot nu-i bine - pana la urma nu mai mananca deloc dimineata la gradi. Oricum noi nu suntem matinale deloc, asa ca suntem chiar incantate sa ajungem la gradi la 9.15 min, cand copii au terminat micul dejun.
La pranz Monica mananca foarte bine si ii place mancarea de la gradi, noi aveam probleme doar dimineata.
Si la noi au insistat un pic ca "trebuie sa manance" dar fara sa ii faca ceva copilului - doar rugandu-se de ea sa manance
Fi-mea e foarte sensibila (si foarte rasfatata) asa ca si insistentele au deranjat-o dar eu sunt incantata ca s-a rezolvat

Sorana si Monica (5 ani)

Lorikay spune:

Si eu sunt unul din copiii fortati sa manance. Imi aduc si acum aminte cand am stat vreo 4 ore in fata unei farfurii cu pilaf deoarece invatatoarea cu care eram in tabara nu vroia sa inteleaga ca nu imi place. Eu nu ma ating nici acum de pilaf oricat de minunat ar arata. Spune-i educatoarei sa il lase in pace pentru ca fortat obtii exact efectul contrar. Poate daca il lasa linistit la masa si ii vede pe ceilalti cum mananca incet, incet va incepe si el, cine stie?

Natasa spune:

Interzice-i educatoarei sa-l forteze sa manince! Nu o lua pe departe, nu sta prea mult de discutii, nu e treaba ei sa faca asta. La gradinita la care e baietelul meu sint lasati sa manince in ritmul lor si cind s-au saturat au voie sa se ridice. Nu inteleg nici mamele care se isterizeaza ca nu manica bietii copii diverse bazaconii sanatoase, daramite sa faca un om strain asa ceva! Nu va face decit sa aiba scirba de mincare si groaza de ora mesei!

herra spune:

si eu am aceasta problema; am vorbit cu educatoarele, cu ingrijitoarele, cu asistentele si cu toate femeile care si-au facut un scop in viata sa-l faca pe Vlad sa manance la gradinita.
degeaba le-am prezentat analizele lui, lista de alimente interzise...
a doua zi mi-a povestit baiatul ca o doamna i-a zis ca daca nu mananca nu-l lasa sa plece acasa!!!
nu-mi ramane decat sa vorbesc cu directoarea!
au ajuns sa ma streseze si pe mine.
a, si o asistenta m-a sunat ca sa-l aduc flamand dimineata, ca de ce ii dau sa manance acasa, ca de asta nu mananca.

in loc sa le preocupe adaptarea lui mai usoara, ca abia am reusit sa-l fac sa nu mai planga dimineata, ca inca refuza sa lucreze in clasa - nu deseneaza ce nu stie pt ca e un perfectionist se pare, ele il streseaza cu mancatul!

---

Eu
stau pe tarm si-sufletul mi-e dus de-acasa.
S-a pierdut pe-o cararuire-n nesfârsit si nu-si gaseste
drumul înapoi. (Lucian Blaga, „La Mare”, 1919)

---

damadepica spune:

Esti singura de pe aici care vorbeste la subiect! Se vede ca ai legatura cu invatamantul (direct sau indirect). In rest o lista lunga de oameni porniti ...pe mancat!

herra spune:

multumim pentru aprecieri!