Nu stiu cum se numeste ceea ce traiesc eu
Raspunsuri - Pagina 4
anyella spune:
quote:
Originally posted by incognito
M-am gindit si la asta!Ii dau logout mereu.Nu cred ca are cum sa-mi afle userul,il stiu numai eu,nu e notat nimic nicaieri.
Doamne,ar fi culmea!
Hai ca ma apuca frica.Ce naiba,si doar sint om in toata firea.
Chiar nu e bine unde am ajuns.
Multumesc frumos pentru grija.
Incognito
Si daca afla ce se intimpla? Ca ti-ai expus problemele personale pe net...unde esti sub acoperirea unei identitati oarecare.Ai putea fi oricine,de oriunde,acesta e net-ul.Esti Incognito,pt. cei care nu te cunosc,daca vrea sa faca "sapaturi" poate e mai bine asa,lasa-l sa faca!
Eu nu ti-am citit toate msg,dar ceea ce ai scris aici mi se pare de bun simt ,eu nu cred ca gresesti cu ceva daca te exprimi sub anonimat.Poate asa v-a realiza si sotul tau ceea ce te macina. Eu zic sa nu iti stergi istoria de pe google.Treci peste "preconceptia" internet= agatat barbati/femei,de ce sa ne spalam rufele in public,etc.Iti doresc puterea sa ii arati tu singura ceea ce ai scris,fara a te furisa.Aceasta nu e o relatie
Aniela
Graviduta spune:
quote:
Originally posted by incognito
Ileanna,chiar ma gindesc cu cine sa stau de vorba,respectiv un avocat.Are multe relatii,trebuie sa am mare grija la cine apelez pentru informatii.
Imi amintesc ca o data,in cursul unei sedinte psihiatrul meu mi-a subliniat ca este o mare greseala ca sotul meu stie de depresie si tratament pentru ca judecind conflictele dintre noi la momentul acela mai devreme ori mai tirziu sau la o adica in sensul unui proces de divort,nu va intirzia sa se foloseasca de acest lucru impotriva mea si va fi dificil sa fac fata in instanta.Nu stiu cit de informat este medicul in sensul acesta,ma gindesc ca a mai avut cazuri in care lucrurile au luat o astfel de intorsatura,nu mi-a dat multe amanunte,decit m-a avertizat.Iar eu atunci nu am crezut nici o iota,eram convinsa ca sotul meu nu ar face asta pentru nimic in lume,adica sa ma scoata drept nebuna si in incapacitatea de a avea grija de copiii si sa-i obtina pentru sine.Nu am ideee cum vad instantele judecatoresti lucrurile acestea dar eu zic ca un om nebun si incapabil nu tiraste de unul singur in circa o casa cu tot ce inseamna ea,nu isi creste copiii cu atita grija-si doi deodata vorba aceea-,nu isi pastreaza serviciul si vorba aia nu-i de colea ceea ce lucrez eu,implica multa atentie si responsabilitate majora.
Doamne,imi sint o mie de ani pina miine cind ajung la doctor!
Nu stiu daca voi putea intra miine sa vorbesc cu voi,pe zi nu voi fi singura iar seara lucrez.
Va multumesc iarasi,
Incognito
mami de Ioan si Ioana-06.01.2003
Depinde de ce te tratezi. De ex, poti sa ai atacuri de panica pe fondul unei glande prost functionale si-atunci se da trimitere la psihiatru. Asta nu inseamna ca esti nebuna. Doar in RO se mai pune stampila asta. E o mare prostie. NU stiu de unde esti, dar un judecator destupat la creier poate intelege asta.
In rest, sfatul meu este sa scapi cat mai repede de imbecil pt ca nu iti face doar tie viata un iad, ci si copiilor tai prin modul in care se comporta cu tine si, poate, cu ei. Le esti datoare macar lor sa le asiguri un camin linistit.
Alina si Mara vrabioara (27 iunie 2007)
violeta69 spune:
si eu zic la fel Incognito,daca te tratezi de depresie(depresie cauzata de el) nu inseamna ca esti nebuna...
nebun e el si nu se trateaza,asa ca ?
unde le e mai bine copiilor?!
cu el?
asta e cea mai mare greseala pe care o fac unii parinti-adica tati- se lupta pt copii fara sa vada interesul lor,ei sunt cei mai importanti si,uite ca de multe ori se intampla si targedii(vezi cazul cu nebunul care s-a sugrumat fetita-ne e cazul,stiu...)
simai stiu un caz,am mai scris eu ceva...pe undeva....ambii parinti se luptau pt copil,el isi facea abitiile ca ia copilul si nu l-au mai luat niciunul,acum e la DD ingeras....insa stiind ca e bolnavior puteau ca macar in ultimele clipe sa-l lase sa fie fericit...
si eu cred ca tb sa te redresezi,sa-ti gasesti forta in tine si sa nu mai iei in seama ceea ce-ti face...apoi ,nu stiu,daca poti sa gasesti o cale sa-l parasesti...desi acum e mai greu,ca el a ramas nefericit...tu de ce sa fii fericita?
bafta multa iti doresc
Vio,mamica lui Mihnea viitor "descoperitor" de infinit
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
stefaniya spune:
Incognito,daca mai stai langa el probabil ca starea ta se va agrava.Ce scrii tu pe mine ma infioara,nu ai nici cel mai mic motiv de a mai sta langa un om ca el.N-l lasa sa te aduca in starea de a-ti pune singura intrebarea "oare sunt eu nebuna".Ca ai trecut printr-o depresie nu inseamna ca si pierzi copilul.
Incearca sa vorbesti mai mult cu psihiatrul tau,ca sotul vrea sa se foloseasca de asta,e foarte important ce iti scrie el in dosar.
Cunosc pe cineva care a facut o depresie puternica si a hotarat impreuna cu sotul sa divorteze.Copilul a ramas la ea.
Copiii pot simti cand ceva e in neregula si cand un om iti face o amenintare de genul " iti torn apa clocotita in cap" nu e normal clar,si oricand poate reactiona violent la tine sau la copii.
Sper sa gasesti puterea si curajul de a iesi din toata povestea asta urata.
CARL IUBITUL 05.04.07 si mami Stefaniya
ralcat spune:
Draga mea ce traiesti tu e un mare cosmar. Nu e viata, e cosmar. Si ceea ce vei trai tu trebuie sa se numeasca eliberare.
Deci, inregistreaza creatura cand iti face spectacol (cu un reportofon ascuns, evident). Vorbeste cu un avocat. Divorteaza. Scoate-l din viata ta si a copiilor tai.
Copiii merita tot efortul nostru
Simona, Sonia,
Alex, Andrei
Puiul meu se pregateste de armata: www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=clipe%20de%20viata%202007&page=34" target="_blank">Pregatire
mihaela_80 spune:
Draga Incognito,
Pentru mine e de necrezut ca tu, o femeie educata si cu venituri proprii, poti ramane in casa cu un om care te-a violat in repetate randuri.
El stie f clar ca tu nu mai vrei sa te culci cu el, sau ti-e frica sa-i spui? Daca mai incearca tipa, zbate-te, iar daca te loveste mergi la politie, certificatul de vatamare corporala iti va fi de folos la proces.
Tu esti fie f intimidata si nu mai stii pe ce lume esti, ce inseamna normalitatea, fie esti o fire iertatoare.
Daca sotul meu mi-ar face numai pe sfert din cate ai povestit tu nu i-ar fi prea bine, daca e mai puternic decat mine as plati pe cineva sa-i dea o mama de bataie de sa nu se vada.
Fiecare zi pe care o mai petreci alaturi de acest om inseamna pentru viata ta multe alte zile pierdute. Toate sentimentele pe care le refulezi ora de ora, toata furia corpului tau obligat sa faca ceva ce nu vrea se vor razbuna asupra sanatatii tale si implicit asupra timpului in care copiii tai se vor bucura de tine.
Trebuie neaparat sa te mobilizezi, le-o datorezi copiilor tai.
Happy_in_TO spune:
Ah, daca ar fi asa de simplu...
Daca numai ar vedea adevarul, clar, de undeva de afara... E atit de complicat mecanismul asta si atit de greu de rupt lanturile abuzului...
Victima de obicei nu stie ca este abuzata... ("cum se numeste cea ce traiesc eu?). Nici eu nu am stiut... Stiam ca ceva nu este in regula, dar nu stiam ce...
Nu ma consider prea desteapta dar nici proasta, o femeie normala, cu serviciu, copii, casa... Dar cind am apucat sa vorbesc cu perdiatra fetelor despre situatia mea iar ea, dupa ce m-a ascultat mi-a spus calma :"esti intr-o relatie abuziva"... am crezut ca nu stie ce spune!
Mi-a dar un card cu un numar de telefon sa vorbesc cu cineva de specialitate care se ocupa de femei abuzate. Totul in anonimat, fara nici o obligatie de a pleca sau altceva...
In dupa amiaza aceea am dat telefon. Si am vorbit cu o femeie, cred ca era social worker. Si mi-am varsat tot oful... Mi-a recomandat carti. Le-am luat, am citit... parca scriau despre mine...
Chestia cu violatul... Mie dupa ce mi s-a intimplat am crezut ca am innebunit... El m-a acuzat ca am pe altcineva si ca de asta sint rece cu el si evit apropierea fizica... Apoi, mi-a spus in batjocura ca multe femei ar dori sa fie iubite si dorite asa cum sint eu dorita... Ca ar trebui sa ma bucur... Nu stiam ce trebuia sa fac... Ma simteam murdara, tradata in increderea mea in el, in primejdie in patul meu, linga omul iubit... confuza, violata in suflet!... La mine s-a intimplat la 3 dimineata... M-am imbracat in treining si am iesit afara. Nu aveam aer... Si am mers pe strazi plingind, fara lentilele de contact la ohi sau ochelari... Imi venea sa strig cit ma tinea gura, stiam ca ceva nu este in regula... dar m-am intors ascasa...
Copiii dormeau linistiti in paturile lor... el la fel... iar eu stateam asa ca o nauca si ma gindeam ca am luat-o razna!
Barbatul meu, m-a dorit fizic, a avut loc relatia sexuala fara acordul meu, cind eu eram adormita... trebuia sa ma simt iubita?... dorita?... de ce atunci ma simteam murdara, violata, in nesiguranta??...
E mult prea complicat... Nici macar nu iti dai seama ce se intimpla cu tine... Esti ca un somnambul care treci prin fiecare zi mecanic...
"Luna de miere". cind el este normal, cind se poarta normal... aia este ca si lumina de bec pentru fluture... Aia te tine legata... Speri sa nu se mai termine, speri ca un nou episod sa nu aiba loc... Dar are!!... Fara nici o vina a ta, din senin... Apoi esti mai confuza, mai secatuita de puteri...
Singura solutie este sa pleci!
coltofeanu spune:
Pe mine m-a socat faptul ca sotul lui Incognito se purta cu ea fff frumos, exemplar fata de alte persoane, insa in intimitate era un monstru... Groaznic!.... Ce-o fi in capul acestor barbati ? Si la alt subiect se discuta de prietenie intre barbati si femei.
Sunt pur si simplu speriata. Speriata la gandul ca poti sta de vorba cu un coleg, o cunostinta, un barbat care pare extraordinar de amabil, cu un comportament ireprosabil si poti avea surpriza sa descoperi ca este un monstru in particular. Un barbat care se poarta astfel cu sotia sa trebuie ocolit chiar si pe strada. Si cati or exista printre noi si nu ne putem da seama...Pozeaza in barbatul, sotul ideal si in realitate este un monstru. Foarte trist!
coltofeanu spune:
quote:
Originally posted by Happy_in_TO
Ah, daca ar fi asa de simplu...
Daca numai ar vedea adevarul, clar, de undeva de afara... E atit de complicat mecanismul asta si atit de greu de rupt lanturile abuzului...
Victima de obicei nu stie ca este abuzata... ("cum se numeste cea ce traiesc eu?). Nici eu nu am stiut... Stiam ca ceva nu este in regula, dar nu stiam ce...
Nu ma consider prea desteapta dar nici proasta, o femeie normala, cu serviciu, copii, casa... Dar cind am apucat sa vorbesc cu perdiatra fetelor despre situatia mea iar ea, dupa ce m-a ascultat mi-a spus calma :"esti intr-o relatie abuziva"... am crezut ca nu stie ce spune!
Mi-a dar un card cu un numar de telefon sa vorbesc cu cineva de specialitate care se ocupa de femei abuzate. Totul in anonimat, fara nici o obligatie de a pleca sau altceva...
In dupa amiaza aceea am dat telefon. Si am vorbit cu o femeie, cred ca era social worker. Si mi-am varsat tot oful... Mi-a recomandat carti. Le-am luat, am citit... parca scriau despre mine...
Chestia cu violatul... Mie dupa ce mi s-a intimplat am crezut ca am innebunit... El m-a acuzat ca am pe altcineva si ca de asta sint rece cu el si evit apropierea fizica... Apoi, mi-a spus in batjocura ca multe femei ar dori sa fie iubite si dorite asa cum sint eu dorita... Ca ar trebui sa ma bucur... Nu stiam ce trebuia sa fac... Ma simteam murdara, tradata in increderea mea in el, in primejdie in patul meu, linga omul iubit... confuza, violata in suflet!... La mine s-a intimplat la 3 dimineata... M-am imbracat in treining si am iesit afara. Nu aveam aer... Si am mers pe strazi plingind, fara lentilele de contact la ohi sau ochelari... Imi venea sa strig cit ma tinea gura, stiam ca ceva nu este in regula... dar m-am intors ascasa...
Copiii dormeau linistiti in paturile lor... el la fel... iar eu stateam asa ca o nauca si ma gindeam ca am luat-o razna!
Barbatul meu, m-a dorit fizic, a avut loc relatia sexuala fara acordul meu, cind eu eram adormita... trebuia sa ma simt iubita?... dorita?... de ce atunci ma simteam murdara, violata, in nesiguranta??...
E mult prea complicat... Nici macar nu iti dai seama ce se intimpla cu tine... Esti ca un somnambul care treci prin fiecare zi mecanic...
"Luna de miere". cind el este normal, cind se poarta normal... aia este ca si lumina de bec pentru fluture... Aia te tine legata... Speri sa nu se mai termine, speri ca un nou episod sa nu aiba loc... Dar are!!... Fara nici o vina a ta, din senin... Apoi esti mai confuza, mai secatuita de puteri...
Singura solutie este sa pleci!
Am plans cand am citit si recitit mesajul tau...Nici nu-mi imaginam ca exista asa ceva. Ce fel de oameni sunt astia ? Se pot numi oameni? Sunt revoltata... si simt ura si daca as avea o putere nu stiu ce le-as face...
Iti doresc putere sa mergi mai departe si sa poti alege ceea ce este bine pentru tine si copiii tai.
AVoogt spune:
incognito ,stiu ca nu este usor sa pleci.. si mie mi-a trebuit un an sa-mi dau seama ce se intampla si ca trebuie sa fuggg cat mai e timp . Bine ar fi daca ai pune cap la cap toate sfaturile fetelor, sa realizezi ce fel de viata ai si sa-ti faci curaj sa pleci, eu iti doresc mult noroc si mulltaa fericire pe viitor,meriti
coltofeanu, eu iti inteleg spaima ...te ingrozesti cand vezi ce le poate pielea unor barbati si e drept ca-s multi da nu toti sunt la fel si mai ales un asfel de om fiolent or cat ar fi el de bun cu cei din jur sunt situatii cand se dau de gol singuri, asta cand ajungi sa-i cunosti mai bine ...o stiu ,am intalnit si astfel de ...oameni.
Happy_in_TO... cate amintiri mi-a starnit mesajul tau , cata ura pentru cel care ma trezea noapte cu pumni, picioare in burta ...toate astea pana nu ma mai puteam misca/vorbi, cateodata lesinam si ma trezeam in pat cu el mangaindu-ma, tragand de mine sa ma dezbrace,violandu-ma si cerandu-mi sa-i spun ca-l iubesc ...ce era in sufletul meu.Ooof Doamneee oare am sa uit vreodata cosmarul prin care am trecut,cu toate ca au trecut ani de atunci si acum am un sot minunat..nu mai pottt tremur toata
http://alina-vachim.magix.net
AVoogt