Nazdravani de oct-noi-dec 2003 (86)
Raspunsuri - Pagina 6
adriana spune:
Carmen, ce frumos povestesti... Vreau si eu acasa la mamaaaaa
...
Sunt de acord cu bunicii, verisorii, trebuie sa fie langa noi, daca sunt pe aceeasi lungime de unda... LAsa, daca ai luat decizia sa stati in Ca, e bine ca sunt 2 frati, nu vor fi singuri...
Eu am o durere in gat de ma urc pe pereti, am amigdalele cat doua nuci, cred ca m-a-njurat cineva ca vorbesc prea mult.. hehe
De abia astept sa ia copii vacanta, am mai spus?
Duminica mergem la ziua unei fetite, LauraT si celelalte fete, ce sa-i iau cadou? Mi-au raspuns si fetele din America, dar nu ma prea pricep sa aleg nici CDplayer, nici tamagouchi(ce o fi ala?)
Sunt mandra de Codrin, mi l-a laudat profa de pian ca e "incredible" , asta dupa ce a practicat si el vreo 2-3 zile cu ta-su
.. Off,, ce mare a crescuut... mi-aduc aminte de el bebe.. acum ne intoarce vorbele, intelege ce vorbim (cifrat
)... trebuie sa ma obisnuiesc ca imi cresc copii
Ileana, draguta pe unde esti? Ce mai face Luca-cu-oki-frumosi?
Mamica de Codrin - 2002, Olguta - 2003 si Cornelie mica - 2006
super mami spune:
Ion iese din casa si il vede peste gard pe vecinu' Gheorghe care isi batea temeinic nevasta.
- Gheorghe, ce faci, ma?
- Iote, imi repar masina de spalat................ Un om cade de pe o schela si moare.
Singurul martor este un copil. Acum un politist il
interogheaza:
-Cum s-a intamplat?
-Pai l-a batut Dumnezeu.
-Cum adica l-a batut Dumnezeu?
-Injura.
-Cum injura?
-Dumnezeii matii de copil nu mai scutura schela!...........Noi suntem ok, obositi la maaxim.
AMR 5 zile Duduia incantatoare ca de obicei
S-a indragostit de unul dintre constructori. Ii zice soldatul ei 
si el ii spune "frumoasa". E lesinata si doar despre el vorbeste toata ziua si pov cum o striga soldatul ei.
Eu as fi putin ingrijorata dar e atat de dulceeeeee.
Alexandra
ciuf spune:
Reveniram si noi din plimbarile noastre in Granby, Colorado. Am plecat de vineri seara si ne-am intors aseara. Oraselul ce l-am avut drept destinatie a fost unul pitoresc, cu locuri idilice ce iti incanta ochiul. Un orasel plin de dealuri bune de cutreierat si pastorit ce gazduiau Granby lake unde puteai face tot felul de watersport. Am vazut multe animale, ne-a fost dat sa vedem de aproape si moose, am vazut turme de elk, vulpi si cam atat.
Am mancat la greu, dar am avut grija sa si consumam eficient ce am mancat. In fiecare zi mergeam pe putin 10 km, descoperind locuri din ce in ce mai frumoase. Vineri seara si sambata dimineata au fost cu ninsoare si soare . Cand ningea, cand iesea soarele de nu stiam cum sa dam mai repede inca un strat de haine jos de pe noi, dupa care il puneam la loc. Am ales ca plimbarile sa le avem de-a lungul raului. Sa ne insoteasca tot timpul.
Din pacate mai mult de 75% din padurile de acolo sunt devastate de acel pine beetle care nenoroceste toti brazii. Ajunsesem in unele locuri sa numaram brazii verzi. Asa erau de putini. Am inteles ca aceeasi problema ar exista si in nordul statului Wyoming. Nu stiu ce masuri se vor lua, insa problema exista de ceva timp si este de proportii mari. E al naibii de dureros sa realizezi cat de repede pot fi distrusi acei brazi falnici ce par invincibili.
Cazarea am avut-o la niste cabanute, undeva intr-un cul de sac. In cabane aveai cate un resou care nu prea facea fata la temperaturile joase ce erau in timpul noptii (vreo 33 grade F), insa noi am fost avertizati de aspectul asta asa ca ne-am adus de acasa un radiator. Baile curate, dotate cu tot ce ne era necesar (masini de spalat si uscatoare), plus dusurile. Am mai fost cu inca doua familii care si ei aveau copii, numai ca ceva mai mari ca ai mei. Acel camping unde am stat era un loc ideal pentru copii. Toata ziua se auzeau vocile si rasetele lor. Ba se plimbau cu bicicletele, ba pescuiau cu net-urile sau cu unditele, ba erau prezenti la locul de joaca pentru copii. Luca a trait la maxim plimbarea asta. A fost capabil sa tina pasul cu noi la hiking, a mancat bine, si-a facut prieteni, nu a pierdut un minut sa nu se bucure de el. Langa cabanele noastre era un pond suprapopulat cu pesti, unde sa se distreze micii pescari amatori;un fel de pica para malaiata in gura lui Natafleata. Numai sa fi aruncat undita in apa, ca pestele rapid prindea momeala. Permisul costa $5, iar fiecare peste prins te mai costa si ala inca $5. Si uite asa Lucut al meu ne fericii cu doi pastravi pe care i-am si pregatit imediat sa ii halim. Insa el nu a vrut sa manance. L-a impresionat rau cand l-a vazut pe taticul lui cum a curatat pestii.
in oraselul asta este un lac mare care se cheama ca si orasul Granby. Ieri dimineata am inchiriat barca si ne-am plimbat vreo ora pe el. Mi-au placut tare mult casutele (gen montan) de pe malul apei care aveau garajul in apa pentru barci. Peisajul era nemaipomenit. Pe munti inca mai statea zapada. La un moment dat am vazut asa ca o formatiune alba pe apa. Cand ne-am apropiat mai mult am realizat ca era un grup mare de pelicani. Sper sa imi fac timp saptamana asta sa pun niste poze sa vedeti cat de fain a fost locul. Acolo puteai face orice activitate iti doreai: hiking, climbing, horseback riding, golf, hot springs sau pur si simplu sa stai pe malul apei intr-un scaunel cu o carte buna de citit. Susurul apei, ciripitul pasarelelor si privelistea erau tot ce iti puteai dori pentru un moment de relaxare.
Eva a fost si ea incantata de iesirea asta. A si mancat mai bine, a reusit si ea sa mearga distante mai lungi pe jos dupa care am carat-o in rucsac.
Cert e ca mi-am incarcat bateriile.
Sper sa revin cu poze.
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
www.onetruemedia.com/my_shared?z=15dde712e107702b2ad340&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Binecuvantarea
ciuf spune:
Paula, sanatate multa fetei. Sa ne tii la curent.
Carmen, asa este. Pentru copiii nostri, la varsta asta, Romania e ideala. Insa in jurul varstei de 10 ani pun pariu ca daca nu au contact cu alti copii nu vor mai vrea in Ro, pentru ca va fi plictisitor. Cunsoc cazuri aici. Asa ca pana atunci incearca sa ii trimiti in vacante la bunici si in felul asta copiii vor fi foarte fericiti.
Noi am vrut sa il trimitem pe Luca in Ro vara asta. Insa eram conditionati sa zboare in acelasi avion cu tata, pe aceeasi data. Din pacate nu am mai gasit bilet pentru el. Iar tata nu ar fi putut merge cu ambii copii. De aceea hotarasem sa il trimitem numai pe Luca. Ne gandeam noi ca e mai mare si va avea mai multe amintiri decat Eva, va fi capabil sa ne povesteasca, sa ne "toarne" bunicii daca se intampla ceva nasol pe acolo.
Dar acum suntem hotarati ca la anul sa ii trimitem pe amandoi in Ro pentru vreo doua luni. Vreau sa stie Luca ce e aia o gradina, sa culeaga fructe, flori, sa petreaca mai mult timp cu bunicii. Evuta e mai aeriana ca e micuta, dar pana atunci creste ea.
Asa ca, Carmen, noi, ca parinti, vom face tot posibilul ca ai nostri copii sa fie fericiti. Nu fi trista. Copiii fiind peste hotare au mai multe optiuni. Se pot bucura de doua locuri cu doua culturi diferite. Uita-te la partea buna a lucrurilor .
Nu te bate gandul la anul sa il lasi pe Matei mai mult timp in Ro? Sunt convinsa ca va fi tare fericit.
Imi pare tare rau de peripetiile zborului vostru. Inca o data romanii dau dovada ca trebuie sa se mai lucreze la capitolul "satisfacerea clinetului".
Vik, mult imi mai place cum scrii tu despre Nadja. Poze ne mai pui?
Alexandra, cum iti mai este acum? banuiesc ca mai bine, ca vad ca iti arde de bancuri . Mai aveti un pic si va vine noul membru al familiei. De abia astept impresii.
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
www.onetruemedia.com/my_shared?z=15dde712e107702b2ad340&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Binecuvantarea
vikinga spune:
fetelor am scris un mare mesaj care s-a dus la mama naibii. Ma enerveaza tare treaba asta, nu stiu daca tot de la reclama asta se trage dar n-am dispozitia sa o iau de la capat ca am fost si la aerobic 2 ore jumate, is KO. va pupez pe toate in parte si revin miine cu forte proaspete.Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo
carmen77 spune:
Valeria, nu pot sa il las pe Matei aici, ca isi pierde locul la gradinita in Canada. Nu are voie sa lipseasca mai mult de o luna. Chiar in conditiile in care noi platim tot timpul .. indiferent ca merge sau nu la gradi .. mi se pare de kkao .. da asta e. In legatura cu Ro si copiii, chestia e, Valeria, ca noi nu suntem deloc decisi sa ramanem in Canada ... ne gandim la intoarcerea in Europa ff serios, optiunea nr 1 ar fi UK ... optiunea nr 2 ar fi Romania. O sa vedem ce ne rezerva viata, mai avem 2 saptamani si ajungem in Timisoara, unde o sa avem niste discutii serioase referitoare la joburi si alte alea si dupa aia o sa luam decizia.
Laura, asteptam mesajul. Din experienta, iti spun ca eu salvez mesajele de fiecare data, in word, si daca pica DC-ul, macar nu mai scriu inca o data.
POZE NOI 
Carmen 
si 
Matei Gabriel + Marc David 
vikinga spune:
Buna fetelor:)Nu o mai iau de la capat cu mesajul ca nu-mi mai ieseDar asa scurt pe puncte era despre:1. fameleon departe de copilasi, citisem si subiectul de la generale si niste chestiuni ma pusesera si pe mine pe ginduri, dar pe undeva le-am perceput ca pe amintiri idealizate ale fiecaruia. M-am gindit imediat la al meu sotz care a trait experienta asta, cu familii din doua tari el traind in a treia, aici in germania neavind decit un unchi si o matusa fara copii ambii. Marele fameleon e din partea mamei, in spania are veri multi, matusi, avea bunici, toata gasca galagioasa, inimoasa, primitoare si iubitoare. Soacra in schimb a calatorit cit a putut de des in spania, cu toate ca acum 40 de ani transportul nu era atit de ieftin si rapid ca acum, de aia contactul s-a mentinut viu, asa ca alberto a ramas cu o strinsa legatura sufleteasca cu cei de acolo, el se simte mai mult spaniol decit italian, limba o considera mai frumoasa, mincarurile, tara ..etc. Ce vroiam sa zic e ca nu il vad avind un minus psihologic ori sufletesc din cauza asta. De ex imi zicea ca de copil el si fratele lui se simteau mai cu motz si se mindreau in fata prietenilor cu calatoriile lor, cu faptul ca vorbeau 3 limbi, cu povestile de prin tari exotice pe vremea aia pe aici. Ca spania de ex a crescut in turism in ultimii 25 de ani. Uneori mai luau cu ei si cite un prieten bun, ba chiar cite o famile prietena. Si asa, ce e important, copii au crescut simtind ca familia lor e altfel, dar "altfel"-ul asta a fost de o natura pozitiva. Depinde si cum percepem noi treaba asta si cum le insuflam copiilor sentimentele.Adevarat ca peste ocean deja e cam departe, insa sunt unii in aceeasi zona/ tara cu bunicii si restul de familie si tot nu se viziteaza prea des.Lui Aldo oricum ii zic cam aceleasi treburi, il fac sa fie mindru ca el stie atitea limbi, se lauda acum ca el stie si engleza si franceza, se mindreste cu zborurile lui, cu faptul ca el o sa mearga la unchi in italia, la fratele meu adica, ori la unchi si var in spania, la bunici in romania. Eu intotdeauna am avut nevoie de spatiu, sa vad lumea, sa fie cit mai larga, culmea ca acum sunt pe o insula, dar asa e viata asta..are umor:)) Si de asta eu cred ca orizontul e mai larg in cazul copiilor cu o famile cum are alberto ori cum avem noi acum.Bine eu vb relaxata, ori resemnata, pe tema asta, pt ca in ro oricum nu mai am decit 2 unchi batrini si pe ai mei. daca vreau sa-mi vizitez verii tre sa colind juma de europa:))2. Valeria, sunteti super cu iesirile voastre in natura si in forta, bravo! Mi-a stat gindul la saracutul Luk cind i-ati jupuiat pestiii prinsi:) Vai mititelul de el, mai, trebuia dupa prindere sa-i aruncati in apa. Aldo e mare fun Nemo, de asta tema cu pestii e sensibila si la noi:)3. ce anume e boala aia la brazi? cum se manifesta? tocmai am taiat un brad din gradina si il pindim pe al doilea, dar pe moment sunt niste pasarele , au cuib si pui mici in el. E de groaza vara asta cu ei, numai ace peste tot, is uscati si totusi nu ar trebui, ca aici e atita ploaie, vremea nu e chiar f calda, i-am taiat fara aprobare, ne-o luam serios daca suna vre-un vecin unde trebuie. Am promis ca o sa plantam undeva in padure 4 brazi la loc, asa ca sa stam impacati cu noi insine.4. Aldo merge vinerea viitoare in excursie cu gradinita, inafara insulei, pe pamint, "festland" cum zic nemtii aici. O sa mearga toti piticii, 36 la numar, o juma de ora cu trenul pina la primul orasel pe pamint si pe urma cu un bus inca juma de ora, pina intr-un parc natural, cu animale gen poney, cai, etc etc si alte activitati. Aveau nevoie si de 3 parinti si normal ca io-s una dintre aia trei. Is paranoia, nu:))?Mai aveam povesti cu Nadja mea cea frumoasa si cu puiul Aldo, dar las pt data viitoare, impreuna cu poze noi.Ven, Laura, Liliana, Elena, Carmena, Ileana, Ana ce mai faceti? Nah ca tot mare iesi si mesajul asta, is de groaza, nu alta:)Vikinga cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo
adameasca spune:
'neatza!!!! si-o 
Io tot cu cafele mele
Mi-e rusine de voi. Pe cuvant de onoare. Mereu strigati dupa mine, io o nesimtita care nu raspunde... Ma inhiba mesajele voastre lungi, io n-am timp decat de de-alea scurte si telegrafice...
Ce sa zic despre noi... Traim. Asta e clar. Mi-am mai revenit si eu nitzel cu nervii capului. Copiii sunt bine, s-au facut marisori, comunica bine, au conversatii, fac prostioare, se haraie, se paruiesc, se bat, se pupa, isi cer iertare unul altuia, sunt obraznici, sunt si ascultatori, sunt veseli, mai urla, fac front comun impotriva mea la capitolul strans jucarii, se confeseaza, se incurajeaza unul pe altul. Ce sa zic, sunt bine, sunt destul de cumintei si ascultatori, pe scurt.
Fi-mea e mai artista asa, canta, danseaza, ba chiar am fost zilele trecute la o serbare a unor copii de la scoala de muzica. Luk a stat el ce-a stat cuminte, dar s-a plictisit repede, in schimb Ilinca a ascultat fascinata aproape toata serbarea, vreo ora jumate a durat. Flautul i-a placut extrem de mult, dansa in bratele mele, aplauda, etc. Iar vioara i-a cam dat de gandit, nu intelegea mititica ce-i cu scartzaielile alea
Iaca si niste poze mai noi, din pacate Luk nu apare decat in cateva , deci poze luna mai
Va citesc cu mare drag, imi cer scuze ca nu apuc sa si comentez. Am vazutr si cateva dintre pozele voastre, ma uit cu mare drag la copii, parca sunt ai mei toti, asa ii simt si asa ma bucur de cate ori ii vad.
Pup si iertare pentru lipsele indelungate...
ciuf spune:
Lasa, Ileana, ca te iertam. Bine ca sunteti sanatosi. Ca mai deunazi ma gandeam sa nu fiti bolnaviori. La poze ma uit mai pe seara. Azi sotul isi ia liber, mergem la pescuit (de maine, primul we din iunie e gratuit si poti pescui cate pesti vrei, altfel ai limita al doi pe pers.). Laura, la Granby nu aveam voie sa aruncam pestele inapoi in balta. A fost conditie cand ne-am cumparat permisul.
Mai pe d.a. mergem la piscina din comunitate ca s-a deschis si e apa incalzita. E o placere sa stai in piscina si sa te uiti la munti. Avem parte de un peisaj foarte frumos.
Evuta aseara suparata rau de tot ca "a iesit bubita". Adica s-a spart basica de la un degetel (parca v-am spus ca s-a ars la o lampa) si i s-a dezlipit, vazandu-i-se carnea cruda. A plans mult mititica.
Lucut deja e in extaz. Tocmai ce venii la mine sa ma "pescuiasca". Mai sa imi bage undita in ochi. Om vedea ce branza facem noi azi.
Ven, hai mai scrie si tu cateva randuri. Sa nu te sperie mesajele noastre lungi, sa faci ca Ileana. Un salut e suficient. Stim ca sunteti bine.
Alexandra, a venit aparitia? Ceva pishulica prin casa? Pe ici, pe colo?
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
www.onetruemedia.com/my_shared?z=15dde712e107702b2ad340&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Binecuvantarea
Ven spune:
Salutare, n-am murit, dar cum ziua de 30 h nu s-a inventat inca, nu mai am timp nici sa respir cu astia doi cupii.
Toata ziua alerg dupa fundu' lor, ture sus-jos (de la mansarda in curte, unde stam mereu cand e cald), ce mai, uneori simt ca pic jos, slabesc vertiginos fara nici o cura, de Monti m-am lasat demult ca nu mai faceam fata, si asa oricum am ajuns la 52 kg si presimt ca pe la toamna ajung la 45 de la atata alergatura.
Am ajuns sa urasc weekendul, ma termina psihic si fizic, abia astept sa vina lunea sa vina tanti, sa pot si eu respira 1h macar....
Si ca sa exemplific, va dau copy-paste (ma iertati ca nu mai am energia sa scriu again) din ce am povestit mamicilor de ian-feb 2008 despre ziua de azi :
God, in sfarsit LINISTE!!!
Ufff, ce zi si ziua de azi....pe cuvant ca am ajuns sa urasc weekendul, abia astept sa vina lunea, sa vina tanti, sa mai am si eu 1h pt. mine.
Azi ne-am trezit la 7 (ghici cine ne-a dat trezirea?). Am imbaiat ambii copii, am facut baie eu si sotul cu schimbul, printre bai am papat micul dejun cu totii. Apoi, pe la 13, dupa ce si-a luat piticul pranzul de legume, am plecat in parc. Unde am stat vreo 2h, Markus s-a jucat frumos cu o fetita, Mathias a dormit.
Dupa care ne suna finii nostri, care-s din Cluj, cica "suntem in fata casei voastre". Nu e vorba, ca mi-era dor sa ne vedem, ca si asa o facem rar, dar ei vin pusi pe povesti si tihna, la noi pe terasa. Dar eu aveam doi copii nemancati, Markus super somnoros, si ca atare, super nervos si irascibil. Acum au plecat, nu va zic ca am capul patrat de povesti combinate cu urlete de-ale copiilor, care se enervau pe rand, fiecare cu durerea lui. Iar pe Markus l-a dus sotul sus la culcare nemancat, pt. ca a inceput sa urle ca nu-i e foame, desi clar nu e asa.....dar ma rog, Doamne ajuta sa doarma macar un pic.
Iar asta mic, fresh dupa somnul din parc, cat au stat finii aici a stat treaz, i-a trebuit show si maimutareli, n-am putut fuma 2 tigari pana la capat in 3 ore....
Acum stau cu el pe terasa, a adormit in carucior, iar eu zic "Doamne-ti multzam" ca respir si eu ..... cine stie cate minute!
Si morrr de foame, dar fumez o tigara si-mi trece
Noh, ma scuzati ca v-am spus toata povestea asta, dar am un cap MAAAARRREEEE si as vrea sa ma duc undeva sa stau SINGURA 1 ZI intreaga!