Relatia cu un copil de 4 ani
Raspunsuri - Pagina 7
deya spune:
Deianira pupici pentru amandoua......
Deianira spune:
Deya poate sa confirme ca-s frumoase foc 
.
Te pupam 
.
Donia spune:
deianira, impresionant ce povestesti despre M... bietii copii, le e mai bine acolo decat acasa.
Ce dragut ca fetitele sunt prietene, cred ca sunt o pereche tare draguta, una blonda, una bruneta...!
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
Deianira spune:
Donia, si eu si prietena mea ne bucuram ca sunt prietene si ele . Si daca merge una din noi la ele, e intampinata de amandoua. Se vede ca M. a evoluat nemaipomenit de mult de cand se ocupa cineva de ea. Si exact ce ai zis tu a spus si o ingrijitoare cand ea a ajuns acolo: "Aici e mai bine decat acasa pentru ea" 
.
Deianira spune:
Am facut azi cerere pentru duminica. Dimineata sun sa mi se confirme daca a fost aprobata sau nu. Mi s-a spus ca nu exista probleme, dar sa sun ca sa nu am surprize.
Deianira spune:
Am avut cea mai bestiala duminica de pana acum! 
Am luat-o pe A. si am mers la mine sa se joace cu 
, am dus-o apoi la parintii prietenului meu, dar nu mai vroia sa vina cu noi, ar fi vrut sa stea toata ziua cu mama lui care ii canta si se joaca incontinuu cu ea si ii spune poezii . Pana la urma s-a hotarat ca are nevoie de somnic ccc ca sa mergem la nisip (e incredibil de cuminte cu somnul, daca o intreb daca facem nani, rapsunde direct ca da, nu trebuie sa negociez cu ea sau sa ii spun povesti nemuritoare ).
La nisip si la apa s-a distrat de minune, am facut un castel mare de nisip si multe, multe, multeeeee poze frumoase cu domnisoara mica 
. Imi pare rau ca nu pot participa si eu cu o poza cu ea la concursurile foto de pe DC . I-am luat si o inghetata mare si s-a umplut de inghetata, la sfarsit era toata manjita si zambareata 
. La apa i-a facut o baie buna unei papusi care o aveam eu pe acasa de cand eram mica, era tare incantata de papusa aia, si stie ca e papusa ei de la mine si nu vrea sa o duca sa o imparta cu copii, vrea sa o aiba cand vine la mine intotdeauna, la fel ca jucariile de nisip care stau la noi si fac nani cand ea e la casuta ei .
A fost tare cuminte cand am dus-o la casuta ei cu copilasi, ne-a pupat rapid si a zbughit-o sa povesteasca ce a facut.
Nu-mi vine sa cred ce schimbata e fat(z)a de cand am luat-o prima data , tot mai dragalasa se face .
Mmmaria spune:
Stii, mi se cam rupe sufletul cand povestesti pe aici.
Ma bucur ca o faci pe ea fericita si ma bucur ca si tie ti-e bine.
Ma bucur ca, datorita tie, va avea amintiri frumoase din copilaria ei.
Mie personal mi se pare ca foarte multe lucruri importante din viata noastra de adult depind de amintirile frumoase din copilarie.
Nu stiu daca ai povestit pe undeva si mi-e aproape frica sa intreb ce se va intampla cu ea mai incolo. Cam ce o asteapta. Si daca se poate face ceva pentru ea (mai mult decat ce faci tu acum).
Si transmite-le parintilor tai felicitari.
Deianira spune:
Mmmmaria, dupa ce se va rezolva cazul va pleca probabil intr-o familie maternala (cred ca asa se numeste) care o va creste. Eu cunosc cativa oameni care fac treaba asta si toti o fac cu dragoste si devotament. Sper ca va ajunge si ea intr-o astfel de familie, care sa aiba grija de ea si sa o educe .
Cat despre amintirile din copilarie, si eu cred ca sunt foarte importante, eu am multe amintiri frumoase, de aceea incerc sa ii las si ei multe, as vrea sa-si aduca aminte cu placere de momentele pe care le-am petrecut impreuna .
aib_alina spune:
quote:
citat din mesajul lui Deianira
Mmmmaria, dupa ce se va rezolva cazul va pleca probabil intr-o familie maternala (cred ca asa se numeste) care o va creste. Eu cunosc cativa oameni care fac treaba asta si toti o fac cu dragoste si devotament. Sper ca va ajunge si ea intr-o astfel de familie, care sa aiba grija de ea si sa o educe
Cat despre amintirile din copilarie, si eu cred ca sunt foarte importante, eu am multe amintiri frumoase, de aceea incerc sa ii las si ei multe, as vrea sa-si aduca aminte cu placere de momentele pe care le-am petrecut impreuna
Draga mea,
pun si eu o intrebare infantila, ca toti copii care vor ca povestea sa aiba un hapy end ...
nu se poate ca, de exemplu, parintii tai sa o infieze ?
nu mi-o lua in nume de rau, este f.f.f. frumos si ... nobil ceea ce faci, dar... dupa... eu una nu as mai avea liniste ...
inca o data, nu mi-o lua in nume de rau, faci si asa ceva ce f. putini fac si pot face - eu nu as putea - nu am taria si puterea necesare pentru asa ceva - dar poate se poate face mai mult pentru ea, daca tot a aparut in viata ta - si nu intamplator ...
oricum felicitari pentru sufletul pe care il ai si pentru tot ce faci.
esti de admirat si de urmat.
multa, multa putere iti doresc si sa stii ca astept si eu in continuare vesti de la voi, fetele - de la toate 3!!!, si ma gandesc mereu sa va niveleze putin, Dumnezeu, drumul .Good things happen to good people.
Deianira spune:
Alina... povestea e mai complicata decat pare .
In primul rand, A. nu este adoptabila, mama ei nu a renuntat la drepturile asupra ei.
In al doilea rand, ai mei au peste 50 de ani, relatia mea cu mama nu a fost tocmai roz, deci n-as da un copil pe mana ei.
Ar mai fi multe de zis, nu in ultimul rand, situatia materiala, nu-ti da nimeni un copil sa-l cresti intr-un apartament cu 2 camere, trebuie sa aiba anumite conditii, etc.
Am spus mai la inceputul subiectului ca daca ar fi fost o conjunctura favorabila - sa am eu casa mea, sa fiu casatorita, sa-mi permit, ea sa fie adoptabila as fi facut asta cu cel mai mare drag. O iubesc enorm de mult, nu stiu cat de mult poate sa-si iubeasca o mama propriul copil, daca eu o iubesc atata pe ea.