Relatia cu un copil de 4 ani
Raspunsuri - Pagina 4
Deianira spune:
quote:
Originally posted by adriana
Sigur, draga mea, si eu te urmaresc
Ce lucru frumos faci, sper sa dea Dumnezeu sa se clarifice situatia ei...
Totusi mi se pare atat de trist... atat de trist... Sper sa nu sufere micuta mai tarziu, cand o sa dispari...
Mamica de Codrin - 2002, Olguta - 2003 si Cornelie mica - 2006
Adriana, atata timp cat se va putea, voi fi prezenta in viata ei. Ceea ce fac acum a fost o decizie foarte bine gandita si o iau ca pe un angajament pe termen lung/nelimitat
.Multumesc mult pentru raspunsurile voastre, ma incurajeaza extrem de mult sa citesc asta de la niste oameni care inteleg ceea ce fac
.
Deianira spune:
Aaaaa, ca sa nu uit! Rockeru' mic e dragalas foc, pacat ca nu am voie sa public poze cu ea, e brunetica, cu ochisori caprui, are un pic de tot trasaturi care o fac sa semene cu o chinezoaica si freza de rocker mic . Si un zambet smecher si o voce de jucarie 
!
Deianira spune:
Am revenit sa va povestesc cum a fost duminica! Am luat-o de dimineata, am dus-o la Zoo, ne-am plimbat pe la toate animalutele, am stat la locul de joaca unde s-a jucat pe toate jucariile de exterior, a urcat si a coborat in casuta din copac de o gramada de ori 
. La plecare i-am cumparat un balon cu heliu de care a fost extrem de incantata . La inceput a fost mai retinuta fata de prietenul meu, apoi si-a dat drumul, l-a pupat si pe el, a vorbit incontinuu mai ales despre balon. Am dus-o si la parintii lui, care s-au jucat cu ea pana au obosit , si la ai mei (la fel), a vorbit cu pisu 
, a facut si un pic de nani (se vedea pe ea ca era obosita dupa plimbarea la padure). Inainte sa o ducem inapoi acasa la ea, la copii, am vorbit si i-am spus ca noi mergem la scoala si de indata ce ne da doamna voie o luam iar sa ne plimbam impreuna. Cand am dus-o era toata un zambet, ne-a pupat rapid si fuga la copii sa le povesteasca .
A fost o zi minunata, abia astept sa o iau iar.
csampetru spune:
mey mey, intr-adevar e o responsabilitate uriasa si fetita se va atasa de tine vazandu-te in final ca pe mamica ei, dar cred ca, chiar daca o vizitezi doar 1 data pe saptamana, tot ii faci viata mai frumoasa. in primul rand se simte mai sigura pe ea pentru ca stie ca cineva o iubeste si stie ca se poate baza pe tine, in al doilea rand ii faci o bucurie cand vorbesti cu ea si ii cumperi de toate si ii explici, plus ca o formezi putin si la caracter si personalitate si faptul ca o duci in familie ii da un model pe care poate sa-l urmeze. e extraordinar ce faci. aveti grija de voi, pup fetele :*
Donia spune:
quote:
Originally posted by Deianira
Am revenit sa va povestesc cum a fost duminica! Am luat-o de dimineata, am dus-o la Zoo, ne-am plimbat pe la toate animalutele, am stat la locul de joaca unde s-a jucat pe toate jucariile de exterior, a urcat si a coborat in casuta din copac de o gramada de ori
A fost o zi minunata, abia astept sa o iau iar.Good things happen to good people.
Ce frumos!
Felicitari ca aduci bucurie in viata unui copil!
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
witeflower spune:
Deianira, ma bucur ca ai reusit in sfarsit sa iei fetita.
Totul are un inceput, chiar daca e mai greu. Eu sper sa reusesti sa mentii o relatie pe termen lung cu ea. Copiii din centrele de plasament au mare nevoie de relatii pe termen lung.
Mai scrie noutati cand mai ai - as vrea sa mai stiu cum evolueaza lucrurile. Si se pare ca nu numai eu...
Deianira spune:
Am fost azi sa-mi vad micul rocker. Ne-am jucat, mi-a povestit ca le-a povestit la copii pe unde am fost, dar primul lucru care m-a intrebat de cum am ajuns la ea a fost unde este prietenul meu . Si sa-i zic ca vrea sa-l vada . Iar eu i-am explicat ca el e la munca si o pupa si ii este dor de ea si ca abia asteapta sa ne mai lase doamna sa o luam si a fost tare incantata.
Ma pupa si ma strange in brate de numa cand vin si cand plec, mi-a zis ca ma iubeste, si eu ei 
si vorbesc tot timpul cu ea si ii explic "cum sta treaba" cu lucrul, cu scoala, cu doamna de la care avem nevoie de permisiune ca sa mergem sa ne jucam impreuna in oras sau acasa .
Abia astept we viitor, vrem sa o luam iar, duminica asta nu am putut din cauza unei nunti si a unui examen.
Nu prea stim ce sa-i mai aratam duminica viitoare, am dus-o prin oras, pe la Zoo, ne gandeam sa mergem undeva sa facem un gratar, sa stam la aer curat, sa vada cum facem de mancare, sa ne jucam pe acolo cu ea. E ok?
Donia spune:
Ma gandeam cat de mult invata din contactul cu voi...
Castiga chiar si dintr-o zi petrecuta in mod obisnuit, si daca faci piata cu ea, apoi mergeti acasa si puneti totul la loc, apoi pregatiti ceva de mancare impreuna, spalati fructele, sunt activitati de zi cu zi la care ea nu are acces, nu? Poate sa simta cum decurge viata obisnuita, poate sa primeasca si ea mici responsabilitati, se va simti importanta, va capata incredere in ea vazand ca tu ii acorzi incredere si vazand ca e in stare sa faca mai multe lucruri decat face in mod obisnuit in centrul in care locuieste.
Nu te gandi ca trebuie sa faci tot timpul ceva special si nemaipomenit, pentru ea sunt pretioase momentele pe care le impartasiti, timpul si atentia pe care i le acorzi, tot ceea ce ii explici despre viata de zi cu zi. Asa ca puteti sa petreceti si zile obisnuite, ei tot i se vor parea extraordinare si le va povesti incantata celorlati copii. Am vazut asta la fetita mea, observam impreuna un musuroi de furnici in parc si i se parea la fel de interesant ca si o excursie la Zoo... si de abia astepta sa povesteasca la scoala.
Nu stiu daca am citit la subiect, ai scris cati ani are?
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
Deianira spune:
Donia, face 4 ani in vara . Asta ne si gandeam sa mergem la iarba verde, sa facem impreuna de mancare, eventual sa-i dam si ei un cutit de plastic sa contribuie si ea (sa taie o rosie sau ceva), sa petrecem o zi obisnuita ca sa vada si ea cum e. Asta ar insemna sa sarim peste somnul de la pranz duminica. E bine? Nu e bine? Am nevoie de ajutor .
Multumesc mult ca va faceti timp sa citit acest subiect, mi se ridica moralul automat cand vad un raspuns, e foarte important pentru mine, imi da curaj .
Donia spune:
Eu sunt un mare sustinator al rutinei si al somnului de pranz, dar si al flexibilitatii , deci as spune ca ocazional se poate sari peste somnul de pranz. Insa fii pregatita sa fie poate mai surescitata, mai exuberanta decat de obicei, uneori lipsa de somn poate sa aiba efectul asta. Insa cu rabdare se rezolva toate.
4 ani, foarte dragut! Poti sa incerci sa vezi cum se descurca cu un cutit de plastic, poti sa o lasi sa amestece, dar fii pregatita sa dea pe jos o parte din salata , din prea mare entuziasm...
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.