Ochelarii rosii
Raspunsuri - Pagina 2
Elise spune:
mie faza cu ochelarii rostii mi se pare interesanta - si mi-as incuraja copilul sa gindeasca "out of the box". Uniformizarea este contrara evolutiei... daca toti vedem lucrurile la fel pentru ca sintem "dresati" de mici ca asa trebuie sa fie si nu altfel, de ce ne mai nastem cu cap pe umeri?
Uite un articol www.damaideparte.ro/index.php/369/369/" target="_blank">la subiect.
Elise & BBLisa
simali spune:
quote:
Adica tu te uiti la altii ca sa razi de al tau??? Brrr...
quote:
N-as putea spune ca rad. Dar fac unele glume. In special cand face faze de-alea de mi se par mie prea de tot. De exemplu l-am strigat de cateva ori "ce faci mai... 9-1=5". Si el a raspuns "stiu cat fac 9-1, fac 8". Eu " nu zic de ce sti, eu zic de ce-ai scris; ai scris tu cu manuta ta in caiet 9-1=5?". El "pai da". Eu "pai vorba fuge, scrisul ramane. Data viitoare sa ai grija ce scri". etc.
Dar recunosc ca daca nu ma uitam si la altii si nu vedeam ca ei au facut toti bine (cam 20 de copii) nu-mi venea sa-l tachinez...
Inca incerc sa aflu daca este bine sau rau sa te uiti "in gradina altora". Am senzatia ca adevarul este undeva pe la mijloc. Nici nu poti sa fi un atlet care alearga toata viata singur prin parcuri; vine un moment in care trebuie sa te mai si intreci cu cineva; altfel nu ai de unde sa sti cat de bine te-ai antrenat. Dar oricum, la varste mici competitia este mai bine sa fie servita cu lingurita. Unii spun ca ar putea sa lipseasca de tot...
alice
ainia spune:
Michellin, uite, am intrebat-o pe profa de psihologie. Exact ce ai scris tu, i-am prezentat dansei. Raspunsul doamnei a fost: "Este vorba de un copil inteligent care, probabil, tocmai a auzit si inteles termenul de "infrarosu" de undeva (desene animate, discutii copii/adulti) si, ca orice achizitie noua, a aplicat acest lucru in desenul liber pe care l-a creat! Nu are nicio anume semnificatie si nu se interpreteaza intr-un anume fel! E un copil creativ, cu imaginatie bogata!"
De la mine parere: testele se dau in conditii anume, anume subiecte, anume elemente de evaluare/interpretare. Acesta a fost un desen liber si atat al unui copil cu imaginatie bogata.
Lavinia
pozele mele Andrei (25.01.2001) Tea si Rares (12.07.2006)
franturi din viata
dino68 spune:
quote:
Adica tu te uiti la altii ca sa razi de al tau??? Brrr...
Subscriu. Chiar ca <<Brrr>>...
SIMALI, mi se pare o cruzime sa razi de el pentru lipsa de performanta la asemenea varsta. Nu asa ii dezvolti increderea de sine. S-ar putea intr-o zi sa afli ca sa plimba cu bicicleta in curtea scolii in loc sa mearga la cursuri. Evident, nu spune nimeni sa-l certi, dar metoda "luatului in balon" este extrem de riscanta si Doamne fereste sa auda si altii!... Cat despre amestecul umorului alb cu negru... zau mai ramane sa exagerezi si despre lucrurile pe care le face bine cu usurinta si placere(ceva de genul" s-a chinuit doua zile sa faca desenul asta cu dinozauri", el chiar fiind talentat la asta...) si chiar ca risti sa-l derutezi de tot...
Spun asta din experienta personala. Mic fiind, s-a ras de mine. Rezultatul? Mi-a fost multa vreme rusine sa ma exprim, sa fiu eu insumi<Daca vor rade?!!!> Mi-a luat ani de zile sa scap de asta. Am preferat pana si sa ies pe locul 2(sarind intr-un picior fata de ce eforturi faceau altii), de rusine. Am preferat sa mereu sa "alerg" pe traseul marcat chiar daca stiam ca asa voi pierde, pentru ca ceilalti au fost "isteti" si au luat-o pe scurtatura. Am avut tot timpul de ales: sa se rada de mine pentru performanta sau pentru lipsa ei?!! Nu vrei sa stii cat de greu poate fi sa alegi!
dino
pitzinuca spune:
simali a zis ca il mai tachineaza, nui ca rade de el. e o diferenta! si eu mai fac asta cu copilul meu... si mai fac asta si cu mine insami, si chiar si de fata de el. autoironia e un lucru bun, zic eu.
b
Contrapunct spune:
O fi autoironia un lucru bun, dar nu e totuna cu ironia. Ba chiar ironia poate fi mai usturatoare decat un repros direct. Cand ironia se administreaza propriului copil si cand ii pui slabele performante in opozitie cu maretele realizari ale altor copii, imi pare ca tu, ca mama, ai gasit calea cea mai scurta pentru a-l forma ca adult neincrezator in sine insusi si timorat de faptul ca nu va putea face fata competitiei celor mai isteti sau mai atenti.
Succes!
pitzinuca spune:
ok, ok, asa o fi ca prea le zici cu foc!
simali are o problema personala cu performanta si stie si ea asta... dar, nu de spre asta era vorba aici. a vorbit cineva de maretele realizari ale celorlalti copii? "nu a mai gresit nimeni" este o stare de fapt. una sincera.
b
Contrapunct spune:
Simali a spus limpede, ca, daca nu ar fi vazut ca ceilalti 20 de copii facusera calculul bine, nu i-ar fi venit sa il tachineze. Adica l-a comparat cu ceilalti, din comparatia asta copilul ei a iesit prost, asa incat a considerat ca e o idee buna sa il tachineze, pentru ca , zice ea, citez: "Nici nu poti sa fi un atlet care alearga toata viata singur prin parcuri; vine un moment in care trebuie sa te mai si intreci cu cineva; altfel nu ai de unde sa sti cat de bine te-ai antrenat."
De-aia zic:
simali spune:
quote:
O fi autoironia un lucru bun, dar nu e totuna cu ironia. Ba chiar ironia poate fi mai usturatoare decat un repros direct. Cand ironia se administreaza propriului copil si cand ii pui slabele performante in opozitie cu maretele realizari ale altor copii, imi pare ca tu, ca mama, ai gasit calea cea mai scurta pentru a-l forma ca adult neincrezator in sine insusi si timorat de faptul ca nu va putea face fata competitiei celor mai isteti sau mai atenti.
Succes!
quote:
Nu stiu daca am mentionat ca am tras cu ochiul la ce au facut ceilalti colegi dar lui nu i-am spus chestii gen "ceilati au facut bine, numai tu ai gresit". Sunt total impotriva apostrofarii copilului prin comparatie cu alte persoane si ma straduiesc foarte mult sa nu-mi scape astfel de "perle". L-am ironizat pentru ceea ce a facut el, pentru ca stiam ca ar fi stiut raspunsul. Cand il intreb ceva unu-la-unu da raspunsuri foarte pertinete, se concentraza, etc. Cand e singur cu o foaie in fata zici ca e alt copil: copiaza dupa vecinul, se joaca, cauta pe sub masa, cauta creionul perfect pana cand educatoarea, exasperata, ii confisca restul creioanelor si-i lasa unul singur - ca sa nu mai aiba de unde alege - i se rupe varful, nu gaseste guma, se scarpina, faca pe bufonul, intreaba despre altceva ce-l pasioneaza pe el (acum sunt razboaiele lui Napoleon) - de regula fara nici o legatura cu lectia, etc. Ce mai, e o figura. Eucatoarele il apreciaza dar le si cam exaspereaza. Mi-e cam frica pentru el la scoala.
alice
michellin spune:
"Ochelarii rosii" reprezinta o tema primita de la profa mea de psiho. Aveam nevoie de cateva raspunsuri diferite care sa ma ajute in construirea unui raspuns cat mai bun.
De ce oare se spune ca "ii e lene sa tot schimbe culorile"?