copii de ieri vs copii de azi

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns simali spune:

Anul trecut am fost in vacanta pe o insulita mica si foarte primitiva in Mediterana (50 de locuitori). Am stat intr-o casa inchiriata, tipic greceasca, extrem de simpla dar foarte curata, ne-am jucat pe plajele aproape pustii, am facut scufundari intr-un mic golfulet, am pecuit, am mancat la taverne ce se gasea, ne-am imprietenit cu oameni care beau apa de pe acoperis si care traiesc din prinsul caracatitelor, etc. Am crezut ca baiatul meu de 6 ani nu se va simti prea bine. Dar m-am inselat. A fost atat de fericit... Mi-a spus ca a fost cea mai frumoasa vacanta din viata lui si a plans la plecare.

Ce vreau sa spun cu asta? Ca exista o latura in fiecare - inclusiv in copiii nostri - care tanjeste dupa simplitate, dupa natura, dupa libertatea de miscare. Sa scormone cu batul dupa ganganii, sa caute furnici, sa mearga descult, sa alerge oriunde fara sa se teama ca se pierde in multime sunt lucruri simple pe care orice copil, in sufletul lui si le doreste. Depinde numai de noi sa le oferim si alte alternative la televizor, calculator sau excursiile All Inclusive.

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dani33 spune:

Blackpanterro, eu nu am acceptat niciodata violenta de nici un fel. Imi pare rau pentru tine daca nu ai avut o copilarie asa cum ar fi trebuit. Copii abuzati au existat si atunci, exista si acum din pacate. Eu am spus doar ca cine a deschis subiectul nu cred ca s-a referit la ce se intampla in particular intr-o familie ci de situatia generala.
Si te intreb cam cati parinti chiar folosesc acel acces la informatie si invata despre psihologia copilului. Sincer!
Iris2002, e foarte frumos ce spui tu dar din cate vad nu locuiesti in Romania unde situatia este complet diferita de ce povestesti tu.
Sper sa se schimbe totusi ceva si la noi. Pana atunci incerc sa-i fac copilaria mai frumoasa decat am avut-o eu.
D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackpanterro spune:

quote:
Originally posted by dani33

Blackpanterro, eu nu am acceptat niciodata violenta de nici un fel. Imi pare rau pentru tine daca nu ai avut o copilarie asa cum ar fi trebuit. Copii abuzati au existat si atunci, exista si acum din pacate. Eu am spus doar ca cine a deschis subiectul nu cred ca s-a referit la ce se intampla in particular intr-o familie ci de situatia generala.
Si te intreb cam cati parinti chiar folosesc acel acces la informatie si invata despre psihologia copilului. Sincer!
Iris2002, e foarte frumos ce spui tu dar din cate vad nu locuiesti in Romania unde situatia este complet diferita de ce povestesti tu.
Sper sa se schimbe totusi ceva si la noi. Pana atunci incerc sa-i fac copilaria mai frumoasa decat am avut-o eu.
D.



Eu sunt unul din parintii care citeste cat poate despre psihologia copilului si daca macar unul o face tot e bine....dar crede-ma ca nu sunt singura, sti cum e informatia exista dar trebuie sa si vrei ca nimeni nu se roaga de tine(in general vorbesc) sa inveti sa iti cresti copiii calumea.
Sa nu se inteleaga gresit, nu am fost nefericita in totalitate, inafara de problema cu taica-miu, am fost ca orice copil, cu prieteni multi si cu vacante frumoase, a avut grija mama sa avem atat cat se putea....dar eu tot mai mult ma bucur ca, copilul meu s-a nascut in perioada in care suntem pt ca sansele de a reusi in viata sunt infinit mai bune decat pe vremuri.

Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)

"With or without religion, good people would do good things and evil people would do evil things; but for good people to do evil things—that takes religion" - Steven Weinberg - Nobel Prize winner

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns b.nica spune:

Puteti sa spuneti ce vreti, dar eu care adoram muzica si nu aveam casetofon,casete,discuri,etc.,chiar ieri am fost extrem de fericita cand am putut sa le pun micutilor mei, muzica pe gustul lor, cat au vrut si de care au vrut.
daca mi-ar fi spus cineva in copilarie ca as fi putut asculta absolut ce mi-ar fi dorit inima nu as fi crezut!
Urmeaza sa colindam prin lume virtual sau cu piciorul, iarasi ceva de domeniul fantasticului in copilaria mea.
Apropos!Ce ne facem cu muzica hip-hop ca le place si cat(sper)ca nu inteleg versurile mai scap cate una,dar mai tarziu trecem pe cenzura!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns viviana spune:

Ca sa fii un parinte bun nu trebuie sa citesti tomuri de psihologie.

Este de ajuns sa-ti observi copilul, sa-l judeci cu sufletul, sa-ti amintesti putintel cam cum erai tu la varsta lui.
Intr-un cuvant trebuie sa fii receptiv la viata lui de zi cu zi, sa vorbesti cu el, sa-l faci sa se simta aparat.

Copilul trebuie sa se simta in siguranta si sa aiba incredere in el si asta reprezinta cea mai buna mostenire pe care un parinte o poate lasa urmasului sau.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns S_daniela spune:

Sunt una din acei parinti tineri marog pt cei care considera ca daca ai 20 de ani si ramai insarcinata inseamna ca nu esti constienta sau ai luat-o razna dar nu e asa abia astept sa creasca un picut puiul meu sa pot sa alerg alaturi de el sa-i arat locurile in care ma jucam eu,sa pot intelege fericirea lui,sa ne jucam in toate felurile sa ne bucuram de varta lui si de varta noastra a parintiilor lui.A fost candva altfel intradevar dar eu cred ca poti sa readuci fericirea jocului simplu si in ochii copilui din ziua de azi.Cum ei invata de la noi si noi putem invata de la ei.

Va salut!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns corinadana spune:

Viviana asa cum zici, trebuie sa simti copilul sa crezi in copilul tau si el in tine. Eu nu am citit nimic (psihologie) si am o relatie f buna cu fetita mea. Asta a fost off topic.


Copilarie, si daca nu am avut computer, nintendo, Ipod, M AM JUCAT muuuult, am avut si i am prieteni grozavi pe copiii de la bloc lucru pe care Raluca nu l poate zice.
Si daca am stat la cozi ptr noi copiii tot distractie era, si daca nu mai aveam curent electric wow ce mai nebunie era afara in fata blocului.
Acum, mergi cu copilul la parc ( ha ha, in copilaria mea daca vedeam pe vreunul cu mama dupa el...), se lipeste de tv sau computer, le dai vacanta pe an cateva saptamani- asta le e copilaria. Unii, din pacate, se maturizeaza repede...
Cresc mai mari, ce povestesc copiilor lor? ce tare era Mario pe Nintendo?! eu am ce sa i povestesc ei...

Don't throw with stones if you live in a glass house.

corina mama Ralucai

http://community.webshots.com/user/corinaraluca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackpanterro spune:

Dar eu nu inteleg un lucru...toti se plang ca, copiii nu au copilarie ca au prea de toate si calcuri si bla bla, pai vindeti-va televizoarele si calculatoarele si tot ce tine de tehnologia moderna si traiti ca acum 20 de ani, or fi mai fericiti pruncii atunci?Toti vor progres dar fara nici un cost, pai asa de ce nu traim toti ca si populatia Amish?
Eu abia astept sa ii cumpar copilului primul lui MAC si mereu va avea acces la informatie.

PS Desi citesc despre phihologia copilului nu inseamna ca nu il simt pe copil si nu ma simte, vorba aia ne petrecem TOT timpul impreuna.Aia e asa pt mine ca imi place sa ma autoeduc...as fi vrut sa fie si parintii mei mai cititi.....mai ales taica-miu

Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)

"With or without religion, good people would do good things and evil people would do evil things; but for good people to do evil things—that takes religion" - Steven Weinberg - Nobel Prize winner

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns petra spune:

Cert este ca nu se pot compara timpurile, generatiile si deci nici felul cum trece copilaria. Eu imi amintesc cum statea cu gura cascata cand imi povestea mama mea despre copilaria ei, ca mergea cu vacuta la pascut si cu alte copile de varsta ei si se jucau acolo unde vaca pastea, cum isi facea papusa din carpe sau porumb si cum jucau fel de fel de jocuri cu o piatra sau o minge facuta din carpe.
Si imi mai zicea : eu nu am avut papusile tale, jucariile tale, televizor(chiar daca erau 2ore de prgram pe zi!) carti si altele.
Asa se intampla si acum cand ii povestec fetitei mele de 8 ani despre copilaria mea si nu intelege cum este sa nu stii sa te joci pe computer , sa nu ai mereu cand doresti desene animate la tv., sa te bucuri cand mananci o banana la un an poate si o portocala de Craciun si multe altele.

Zicea cineva aici ca era distractie pentru copii sa stea si la cozi !Si asa a fost si pentru mine ! Aveam gasca de 4-5 copii si stiam ce camion vine cu paine , soferul de la camionul cu lapte sau mezeluri si eram primii la cazi !-Dupa pensionari !!! MAma cateodata imi zicea sa nu mai stai toata ziua pe la toate cozile posibile de la Complexul Alimentara din apropierea casei ca nu ne trebuie chiar in fiecare zi cate 2 sticle de lapte, dar eu nu eram acolo devotata trupei noastre!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns magduta-sv spune:

Imi amintesc cu nostalgie de copilarie ce frumos era, chiar daca vremurile erau mai grele. Nu cred ca putem compara perioada de atunci cu cea de acum, dpdv al tehnologiei. Asa cum noi nu ne intoarcem la spalatul la mina, la gatitul pe soba si altele. Dar pentru fiecare copilaria are farmecul ei.
Am trait cei mai frumosi ani tot in perioada de lipsuri ( am 33 ani), dar a fost minunat. Ne jucam pina la epuizare in fata blocului cu mingile, elasticul, coarda, caramizile, sotron( ce mi-e dor de el), aveam locuri de joaca nu impresionante, dar compania conta cel mai mult. Mergeam la circ, la furat salcim, faceam colectii de timbre, de surprize de la guma, aveam oracol, ne jucam de-a aprozarul, unde banii erau frunzele, citeam mult, mergeam in tabere, confectionam hainute la papusi, ne "ciopleam" fluiere din salcie, ne udam cu elefantei, faceam pocnitori din radiografii, stringeam maculatura, vindeam sticle si borcane pt dulciuri,mergeam in multe excursii organizate de clasa, faceam munca patriotica si cel mai important, aveam multa grija unii de altii. Copii de afara erau a doua mea familie.
Stateam la cozi la mincare, la cota,la butelii, dar ne simteam importanti si ne mai prelungeam programul de joaca cu ceva timp. Nu aveam multe desene la tv- "mihaela" in cursul saptaminii si putin simbata si duminica, dar ne multumeam si cu putin. ( Ca o paranteza -ador desenele animate, dar pe posturile de acum, nu prea le gasesc interesante si educative).
Mergeam in vacante la bunici, unde era raiul pe pamint si puteam sa umblu si desculta, cu parintii la munte si la mare.
Nu e o comparatie cu vremurile de acum, doar nostalgia copilariei...

http://news.webshots.com/album/561332501UFlQsF

Mergi la inceput