Furtul si minciuna la copii

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 4

MissParker spune:

Ira, mai am si eu o mica sugestie. Cand te mai intreaba de ce nu primeste bani de la gradinita, ii poti spune ca in viata se plateste intotdeauna pentru o marfa sau pentru servicii, iar in cazul ei EA este cea care primeste ceva de la gradinita (educatie, socializare, vezi tu in ce termeni mai copilaresti ii explici), deci voi sunteti cei care trebuie sa platiti pentru faptul ca ea merge la gradinita, si nu gradinita are ceva de castigat din treaba asta, ci ea.

Ceva la modul asta...

Felicia 11+

Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************

IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia

filofteia spune:

Isadora, eu nu sunt de acord cu faptul ca isi cheltuiesc banii aiurea. Parerea mea este ca depind ecum este invatat. Baietelul meu desi are doar 7 ani nu-si cheltuieste banii proprii aiurea. A fost invatat sa-i stranga si sa ia din iei ceva folositor. Primul lucru luat din banii lui a fost un ceas de mana, avea vreo 5 ani, si-l dorea foarte mult si desi costa doar 15 lei i-am spus ca daca si-l doreste va trebui sa stranga bani. Si a strans de 50 de bani si 10 bani vreo luna de zile. M-am dus cu el la magazin cu o punguta de plastic cu banii stransi si din aia am luat ceasul. Bineinteles ca isi mai cumpara si el bomboane pentru ca noi nu prea suntem de acord, dar in cazul asta niciodata mai mult de 1 leu.
Acum strange bani sa-si ia GPS sau un aparat foto. Asteapta sarbatorile sa mearga la colindat.

Si poate il influenteaza faptul ca noi nu suntem stresati cu cumparaturile, facturile in general, deoarece banii sunt dinainte impartiti. Foarte rar apar cumparaturi/facturi extra. In general ne facem cumparaturile cam o data la 10 zile intr-un supermarket, cu lista precisa, ne place sa "cascam gura" fiecare la altceva, asa ca aici ne impartim, dar lista o cumparam impreuna, fara sa alergam.
Nu ne angajam niciodata la o cheltuiala mai mare fara sa stim sigur pe ce fonduri ne bazam.

Ira spune:

Va multumesc foarte mult, din fiecare din posturile voastre am avut de invatat cate ceva.

Smaranditza

quote:
Originally posted by smaranditzaCa o refulare din tot acest stres, si acum imi amintesc cum stateam serile in pat, si visam cu ochii deschisi: imi imaginam cum va veni o zi in care sa nu avem datorii la nimeni, sa achitam toate facturile si inca sa ne mai ramana muuulti, muulti bani, cu care sa imi poata cumpara si mie ce imi doream (pt ca da, si mie imi spuneau exact cum ii spui tu fetitei: nu pot sa-ti cumpar cutare, pt. ca saptamana asta "vine cu curentu"). Ar fi un intreg roman de povestit, dar nu vreau acum sa mai rascolesc asa mult in trecut. Cert este ca mi-am invatat lectia: atunci cand voi avea copii, voi incerca sa ii responsabilizez in alt fel, si NU instiintandu-i zilnic/saptamanal ce multe rate/datorii/facturi avem noi de platit.

Chiar mi-ai dat de gandit. Ultimul lucru care mi-ar fi trecut prin cap este ca traumatizez copilul, si asta pentru ca eu nu simt frica, adica nu simt pericolul de-a pierde ceeace avem dpdv material. Dar stiu ca copiii uneori au frici pe care parintii le ignora. Imi aduc aminte ca si mie imi zicea mama ca moare de durere (avea o pasiune de a se vaita) si ca va muri in noaptea respectiva si eu chiar o credeam, eram f suparata, imi imaginam inmormantarea, ce-o sa fac eu singura dupa aia...in fine, si ea e in plina fortza si acum si-o sa fie si peste 20 ani.

Noi n-o instiintam la facturi, pentru ca ele vin pe internet si isi iau singure din cont - si pentru ca nu suntem stresati de ele - insa i-am spus de mai multe ori ca nu ne permitem X lucru pt. ca avem rate, etc. Ma gandeam c-o responsabilizez, nu c-o traumatizez, acum mi-ai dat de gandit. Voiam doar sa-i spun adevarul, si nu sa perceapa ca nu vreau sa-i cumpar eu jucaria pentru ca nu vreau - fara nici o alta explicatie. Nu o sa-i mai pomenesc niciodata de rate si ipoteca, acum eu voi fi cea care nu voi dormi de grija ca am stresat-o.

Sincer va spun ca si daca as fi milionara tot n-as fi de acord sa-i ofer tot ce-si doreste, ca nu cred ca as face bine constructiei ei umane. Ma uit la majoritatea copiii de aici, nestresati dpdv material, dar foarte responsabili, atenti cu partea financiara si mai ales modesti, nu stiu cum au procedat parintii lor in educatie- fara sa ii streseze.

Speed, sa te tin la curent

, Sofelu' e bine merci, abia astept saptamana viitoare sa vina sora mea si sa nu se mai duca la gradi, tot ce sper este ca ea sa n-o rasfete prea tare si sa-i bulverseze cotidianul si comportamentul normal.

Va multumesc inca o data pt. raspunsurile f utile.

Sofia

Ira spune:

quote:
Originally posted by MissParker

Ira, mai am si eu o mica sugestie. Cand te mai intreaba de ce nu primeste bani de la gradinita, ii poti spune ca in viata se plateste intotdeauna pentru o marfa sau pentru servicii, iar in cazul ei EA este cea care primeste ceva de la gradinita (educatie, socializare, vezi tu in ce termeni mai copilaresti ii explici), deci voi sunteti cei care trebuie sa platiti pentru faptul ca ea merge la gradinita, si nu gradinita are ceva de castigat din treaba asta, ci ea.

Ceva la modul asta...

Exact asta ii voi spune, acum cand citesc mi se pare singurul raspuns valabil. Noi la servicii oferim, iar ea la gradi primeste - simplu ca bunaziua, of.

Sofia

Alina spune:

quote:
Originally posted by Ira

Voiam doar sa-i spun adevarul, si nu sa perceapa ca nu vreau sa-i cumpar eu jucaria pentru ca nu vreau - fara nici o alta explicatie. Nu o sa-i mai pomenesc niciodata de rate si ipoteca, acum eu voi fi cea care nu voi dormi de grija ca am stresat-o. Sincer va spun ca si daca as fi milionara tot n-as fi de acord sa-i ofer tot ce-si doreste, ca nu cred ca as face bine constructiei ei umane. Ma uit la majoritatea copiii de aici, nestresati dpdv material, dar foarte responsabili, atenti cu partea financiara si mai ales modesti, nu stiu cum au procedat parintii lor in educatie- fara sa ii streseze.

Sofia

Ira,
Eu nu-is spun niciodata ca nu-i cumpar o jucarie sau ma rog,ceva ce-si doreste in momentul acela,pentru ca nu vreau sau pentru ca avem rate la casa.Mi se pare ca nu au ratele de-a face cu bucuriile ei,adica exact ce a descris Smarandita...

Ii explic de fiecare data,in functie de caz,ca acasa mai are o jucarie asemanatoare,sau daca e ceva mai mare si interesant il scriem pe lista Mojului sau pe lista de caoduri pt ziua ei sau daca e o mare prostioara,ii explic ca nu-i foloseste la nimic,e un kitsch.
Deja a inceput sa faca diferenta,se intimpla sa mergem prin magazine si sa-mi zica:"mama,asa-i ca asta e un kitsch?"

.

In rest,am citit la subiectul asta,multe sugestii frumoase

.

Alina

speed spune:

quote:
Originally posted by Ira
Chiar mi-ai dat de gandit. Ultimul lucru care mi-ar fi trecut prin cap este ca traumatizez copilul, si asta pentru ca eu nu simt frica, adica nu simt pericolul de-a pierde ceeace avem dpdv material. Dar stiu ca copiii uneori au frici pe care parintii le ignora.

pai Ira,tie nu ti-e frica deoarece tu ai control asupra situatiei,tu poti sa muncesti si sa cistigi bani,stii ca te poti descurca in orice situatie.normal ca micuta se sperie fiindca ea nu poate face nimic in sensul asta ...si nici macar la gradi n-o platesc..))))

quote:
Originally posted by IraMa gandeam c-o responsabilizez, nu c-o traumatizez, acum mi-ai dat de gandit. Voiam doar sa-i spun adevarul, si nu sa perceapa ca nu vreau sa-i cumpar eu jucaria pentru ca nu vreau - fara nici o alta explicatie. Nu o sa-i mai pomenesc niciodata de rate si ipoteca, acum eu voi fi cea care nu voi dormi de grija ca am stresat-o.

Ira,nu te ingrijora prea tare,zic eu.nimeni nu e perfect,invatam din greseli-si citeodata nici nu le poti numi greseli fiindca ceea ce functioneaza intr-o familie si in cazul unui copil nu functioneaza in cadrul altei familii,cu alte principii si mod de viata.
si eu sunt pentru responsabilizarea copilului-cum am mai zis,in cazul nostru eu cosnider ca e de ajuns,la virsta ei,daca isi limiteaza pretentiile si face alegeri bune.daca ma intreaba de ce nu putem cumpara papusa x (doar pentru ca prietenele ei o au) ii spun ca trebuie sa aleaga intre papusa x si patine cu rotile-nici nu aduc vorba de bani intotdeauna,doar daca insista ii spun ca nu sunt bani decit pentru unul din cele 2 lucruri....si mai are 10 papusi acasa cu care nu se joaca dar patine cu rotile nu are si ce frumos se va da cu ele la primavara...
eu am gresit in cealalta directie,ii luam lucrurile ce si le dorea mult prea usor si prea repede.dupa o perioada de timp am observat ca nu avea grija deloc de lucrusoarele ei iar cind strica sau pierdea vreo jucarie zicea lasa ca-mi ia mami alta.asta m-a socat,fiindca eu in copilarie aveam grija de lucrurile si jucariile mele ca de okii din cap si nici n-as fi avut pretentia sa mi se inlocuiasca lucrurile stricate sau pierdute de mine...de atunci am devenit mult mai stricta,am refuzat sa-i inlocuiesc lucrurile stricate sau pierdute si nu i-am mai luat nimic nou pentru o perioada buna de timp . si lista pentru Mos Craciun o negociem la singe -desi Mosul ii mai aduce si ceva surprize in afara listei daca o vede ca e cuminte )) -, la fel cadourile pentru ziua ei de nastere. acum e mult mai atenta cu lucrusoarele ei si intelege ca nu poate sa aiba orice.

tot am vrut sa zic de jucariile ce le ia cu ea la gradi...si fetita mea vrea sa duca la scoala sau la after school tot felul de jucarioare,maruntisuri,mai stiu eu ce.fiindca stie ca eu nu sunt de acord incearca si ea sa strecoare una-alta pe furis in geanta de scoala.eu o vad intotdeauna si in majoritatea cazurilor intervin dar daca e ceva micut de tot si neimportant-pentru mine,ca pentru ea se pare ca are o semnificatie majora ))- o mai las si pe ea sa cistige.asta nu inseamna ca ma fac ca nu vad ce a pus in geanta,intii o "prind" asupra faptei ,ii tin "morala" cuvenita dar in final o las sa duca mica nazbitie cu ea daca promite ca are grija de ea si nu se va juca in timpul orelor...nu stiu daca e bine ce fac,poate sunt prea relaxata,dar sincer simt ca uneori e bine sa o las sa mai cistige si ea...

ce bucuroasa trebuie sa fie micuta ta ca vine matusa ei si sta acasa!

betiana spune:

Am reusit sa citesc doar prima pagina si ultima.La varstele mici a fabula este egal cu o minciunica.Copiii fabuleaza pentru a-si da importanta, pentru a fi iubiti si chiar invidiati de semenii lor ca varsta. Dar a fura... Deja este o problema. Copilului trebuie sa i se explice la aceasta varsta prin povesti cu mesaj ce inseamna furtul sau ce inseamna minciuna. Cuvinte ca socializare sau educatie sunt notiuni abstracte pentru copil.Dar povestea unei fetite care gaseste pe drum banul de aur pentru care un barbat a muncit din greu, pentru ca avea multe guri de hranit acasa si din cauza acestei pierderi cei patru copii au suferit de foame si frig ar avea un impact mai mare asupra dezvoltarii morale a copilului.Oricum astfel de povesti cu impact moralizator ii pot dezvolta copilului acele calitati ale unui om integru. Trebuie intrebata daca s-a gandit vreodata ca ar fi putut face un rau bunicii, bunica avand nevoie de acei bani pentru medicamente. Oricum, un copil nu trebuie recompensat financiar pentru activitatile domestice, ci prin incurajari si eventual mici cadouri (brelocuri,magneti, ciocolatele).
Unui copil nu trebuie sa i se cumpere imediat ce isi doreste ceva acel lucru, ci sa i se recomande sa stranga in pusculita monezi pana va reusi sa stranga suma necesara achizitionarii lucrului dorit.

sorana spune:

Eu am citit pe undeva si am vazut un reportaj pe Discovery (poate ne ajuta un psiholog) cum ca e normal la copii de 4-7 ani sa spuna minciunele - asta demonstreaza ca au (sau li se dezvolta) imaginatia, ca anormal ar fi sa n-o faca. Asa ca tratez minciunile Monicai (5 ani si 2 luni) dand din gura, adica explicand de ce nu-i bine sa mintim, cu exemple (de ex. nici tie nu ti-ar conveni sa-ti spun ca vin devreme azi de la job si eu sa vin peste 3 ziler ca sunt in delegatie, eu nu te mint, nici mie nu-mi convine ca tu mi-ai zis una si facusei alta, etc). Dar nici nu sunt foarte afectata de minciunelele ei (vorba Sabinei - o cunosc dupa fata oricum).
Furtul e un pic altceva - inca n-am avut problema asta. Monica nu stia absolut nimic despre bani pana acum vreo luna. Habar n-are ce datorii avem, cat castigam, etc. Desi ii mai spuneam ca o jucarie e scum si fie o primeste cand iau salariul, fie o primeste de ziua ei - niciodata nu i-am spus cat exact costa si de ce n-am bani azi.
De o luna incoace a inceput sa-si stranga bani. Solutia mea pentru a-si putea cumpara o jucarie care e enorm de scumpa (1400 RON = approx. 560 USD) si pe care chiar nu si-o permite nici Mosul (i-am explicat ca sunt multi copii si Mosul trebuie sa le aduca la toti deci are bugetul limitat). In concluzie am facut pusculita ei - la care cotizam in urma faptelor bune si cuminteniei. Evident a inceput sa cerseasca la rude si a primit bani de la bunicu', de la sora mea, etc. Acuma nu stiu daca am facut rau sau bine - mi s-a parut ca e destul de maricica - mai ales ca ea nici macar nu stia cum arata o hartie de 10 lei sau 100 lei - a trebuit sa-i explic ... tot.

Una peste alta - habar n-am ce as face daca ar fura. Cred ca i-as tine o predica despre oameni cinstiti si hoti, despre cum muncesc eu pentru bani si daca mi se fura (de catre un hot) ramanem fara bani de ... orice si ca ea trebuie sa ajunga un om care munceste pentru bani si nu unul care fura si este pedepsit nu numai cu inchisoarea ci este si ne-acceptat de catre ceilalti in preajma lor - poate cu exemplul ca nici un copil nu se va mai juca cu ea si nu-i va mai da nici o jucarie imprumut (ea si o prietena isi imprumuta una alteia jucariile) daca fura, etc.

Sorana si Monica (5 ani)

aniela23 spune:

ira, nu am timp sa citesc toate raspunsurile fetelor deci e posibil sa repet ce au zis ele.Este evident ca fura pt ca vrea inconstient sa inlocuiasca ceva ce ii lipseste, chair daca tu nu iti seama ce anume .De ce nu ii cumperi o cutiuta anume in care sa ii pui cativa centi de fiecare data cand e ascultatoare si sa ii iei din centi cand e obraznica.Cand se umple cutiuta ii dai banii sa isi cumpere ce vrea ea, iar daca jucaria e mai scumpa decat centii din cutiuta sa aiba rabdare pana umple alta.O sa o motiveze si o sa simta ca e si ea platita.

Andrada spune:

Ira, mie mi se pare ca e un pic prea concentrata pe bani. Un copil de 5 ani n-are treaba sa stie cit e ipoteca la casa, la masina, cit costa dintii, etc. De fiecare data cind le spunem copiilor ca sintem bolnavi, ca avem probleme la serviciu, ca n-avem bani destui...etc le transferam o parte din responsabilitate. Toate astea sint problemele noastre pe ei ii pot coplesi sau le poate da mesajul gresit. Iar copiii in majoritatea cazurilor acorda importanta lucrurilor care ne preocupa pe noi (sau aratam ca ne preocupa). Ma gindeam ce ar fi daca ai incerca sa retragi putin din informatiile astea, sa o asiguri ca totul este bine, ca va descurcati cu banii...etc..
Si Marcu incearca acum sa afle cit avem in banca, daca nu ii cumparam cutare ca n-avem bani (niciodata nu cred ca i-am zis ca nu ne permitem ci ca nu e cazul), daca ne permitem sa avem cutare...etc. Incercam sa ii spunem la modul general ce ne putem permite si ce nu, dar concret e numa treaba noastra de parinti (la fel cum o sa fie si treaba lui cind va fi mare) sa aiba grija sa fie de toate.
Eu asa zic,
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu