Inseminare (22)
Raspunsuri - Pagina 11
montytaiana spune:
multumesc foarte mult tuturor pentru sustinere si vorbele bune
chiar si acum cand va scriu plang de mi se rupe sufletul, dar pe de o parte sunt f fericita pt bebekom, care mereu s-a gandit la mine si mi-a trimis un gand bun, si sa stiti ca nea citit zilnic chiar daca nu a mai scris
am fost zilele astea foarte dezamagita si revoltata, si nu pe DD sau altcineva, ci pe mine insami, nu pot sa va explic exact ce simteam anume, dar dupa ce ca nu sunt in stare de nimik in viata asta si nu am realizat nimic desi ma zbat ca o nebuna, nici sa am un copli nu sunt in stare, poate chiar l-am maniat pe DD cu incercarile mele de a avea un copil cu sperma de la donator, am inteles aici pe forum ca biserica condamna acest lucru, dar eu nu vad nimic rau in fapta mea, dar acum nu mai vad nici ceva bun, sufar si ma chinui in disperare fara nici un rezultat, e o dovada de egoism din partea mea, ar trebui sa recunosc ca avem o problema, sa spun in gura mare tuturor celor care ne inebunesc cu intrebarile lor cand o sa avem un copil, si sa adopt, sa ferices un suflet necajit care nu a gresit cu nimic, si sa las prostiile deoparte, asta cred ca chiar l-ar bucura pe DD si mi-ar aduce si mie mai multa bucurie si fericire fata de suferinta pe care o simt acum
oricum eram hot sa nu mai intru pe DC, vroiam sa uit de dorinta mea de a avea un copil , si sa las uitari aceste incercari, esecuri si sa nu mai fac nimic, ce parca siuntem singurii care nu avem copii, nu se poate nu se poate, asta e , mergem mai departe
dar nu pot imi sunteti dragi toate si chiar daca noi nu o sa reusim o sa raman aici sa fiu alaturi de voi sa veniti cu vestile bune, iar daca mai se intampla si esecuri sa fiou langa voi si sa va sustin cu aceeasi dragoste cu care m-ati sustinut pe mine
oricum faza cu o sa ai si tu(adica eu) un bb eu una nu o mai cred, poate sa vina sa imi zica si aia de la NASA, nu mai cred si gata, sunt convinsa ca noua ne este interzisa aceasta bucxurie, ba mai mult incep sa cred ca suntem chiar blestemati
dar incep sa vb prostii si sa va necajhesc, nu vreau sa va schimbati parerea despre mine, nu sunt un om rau dar chiar nu ma mai pot vedea cu un bb, oricat de mult mi-l doresc si inima vrea acest lucru, constiinta vine si ma trezeste la realitate, ai incercat asta e nu se poate
oh cate as avea de zis.
trebuie sa fi gresit cu ceva tare rau in viata asta de mi se intampla asta, si ce e mai rau e ca nu realizez cu ce, ca macar sa stiu ca mi se plateste o polita si imi merit soarta, probabil ca nu am facut ceva intentionat, dar tr sa fi facut caci altfel nu pot sa imi explic
scuze dar imi vine efectiv sa urluuuuuu
inna30 spune:
monty stiu ca iti este foarte greu si intelegem prin ce treci, dar te rog, te rog ridica-te si mergi inainte, viata e grea si de cele mai multe ori foarte nedreapta ....asa gandesc si eu ca este "crucea"pe care trebuie sa o ducem, asa vrea d-zeu sa nu reusim si poate ca este pedeapsa noasta..offff..e greu dar trebuie sa ne resemnam, sa mergem inainte si sa incercam sa rezolvam cumva aceasta neimplinire gasimd o implinire in altceva( [poate si un copil infiat, de ce nu, e o bucurie, daca nu se poate sa fie al tau pt ca asa vrea d-zeu , atunci incercam sa oferim acea dragoste altui suflet care are mare nevoie de ea, de dragostea noastra).
te pup mony si te rog sa ai grija de tine, sterge lacrimile dupa obrajiori, vin sarbatorile care poate va aduce mai multe liniste peste sufletul tau , si sa iti dea puterea de a merge inainte si bucura-te de dragostea celor care te iubesc. Ai incercat tot ce s-a putut, poate va fi bine pana la urma, sa ai un copil al tau indiferent de ce decizie vei lua.
Noi suntem alaturi de tine.
Timpul le va rezolva pe toate .
Deseori zambetul celui care sufera e mai dureros decat lacrimile celor care plang.
vdrag spune:
Suferinta dupa un rezultat negativ este foarte mare pentru ca suntem neputinciosi si totul depinde de voia bunului Dumnezeu. Este greu de inteles de ce daca am gresit, bunul Dumnezeu nu ne poate ierta intotdeauna si sa ne mai acorde inca o sansa. De ce atunci cand iti doresti din tot sufletul un copil, nu il poti avea si intotdeauna se intampla numai atunci cand nu ne dorim si nu suntem pregatiti pentru asta! De ce? Sunt multe intrebari la care nu vom avea raspuns si multe lucruri pe care nu le intelegem! Nu stiu ce as putea spune mai mult montytaiana, dar imi pare nespus de rau pentru rezultatul negativ si iti inteleg suferinta si durerea din suflet!
andriushca spune:
`na seara!
monty, ce sa-ti mai spun? bla-bla-bla, sunt convinsa ca nu vrei sa auzi acum asa ceva. incearca totusi sa intri in atmosfera sarbatorilor si sa uiti ....
in alta ordine de idei, la mine n-au venit azi uratii, vad ca si-au luat obiceiul sa intarzie, dar dupa cum a fost luna asta la mine, nu ma mai mira nimic. de altfel si dr. spunea ca s-ar putea sa vina aiurea luna asta. nu stiu, vom vedea.
v-am pupat si va doresc un weekend cat mai bun!
andreea
ZOZOLINA
nu mai numar nimic!
"Eram multumit ca puteam da un raspuns prompt si am raspuns. Am spus ca nu stiu!"
ugaena spune:
Buna noaptea, fetelor!
Citeam si eu din urma ultimele postari...imi pare tare rau pentru monty. M-am regasit atat de mult in cuvintele tale! Am simtit si eu la fel cu fiecare esec, insa timpul a trecut si a ramas numai dorinta de a deveni mama, intr-o buna zi.
Si eu sunt credincioasa si cand am apelat la inseminarea cu donor parca nu am fost impacata 100%, chiar daca am luat decizia in cuplu.
Pozitia bisericii eu zic ca e discutabila. Daca sotii hotarasc de comun acord si cu maturitate sa apeleze la solutia asta, de ce s-ar impotrivi biserica, ca doar plantarea "samantei" nu se face "in vivo"? Si daca totusi un copil s-ar naste ca urmare a acestei experiente , eu una as prefera sa ii spun adevarul, ca sa nu am nici eu constiinta incarcata si nici el dileme si frustrari in viata. La fel ca si cu copiii adoptati, tot li se spune de unde provin, cu cat mai devreme cu atat mai usor pentru toata lumea implicata. In cazul IAD, partenerul infertil "ar adopta" copilul celuilalt din dorinta de a intregi familia si a iesi din izolare si depresie.
Nimeni nu e destul de puternic pentru "crucea" aceasta si sigur ne trec prin cap numai ganduri negre cand cadem.
Si eu m-am gandit imediat la adoptie cand am vazut ca nu-mi prea ies inseminarile, dar am dezavantajul de a fi cetaten roman cu domiciliul in strainatate si nu pot sa adopt copii romani ( momentan nu se mai fac adoptii internationale). Si, interesant lucru, cu toate ca am puternice convingeri religioase, ma gandesc din nou cu elan sa fac un FIV cu donator, daca ni se va interzice sa folosim propriile celule din cauze genetice. Eu imi pun toata credinta si intelepciunea in si spre reusita, altceva ce as putea sa fac?
De cate ori ma duc la spovada, simt cum i se face mila preotului de mine cand ma vede ca nu ma pot opri din plans si cum ma autocondamn pentru ce ni se intampla. Si el imi vorbeste,ma incurajeaza, eu imi simt inima ca un fulg si ma duc acasa mai impacata...pana la urmatoarea sesiune 
Continuarea n-am cum s-o stiu, dar am s-o impartasesc si voua cu siguranta.
Hai, monty,linisteste-te!
Va veni si vremea noastra...
Pupici si celorlalte fete!
tuchi123 spune:
Buna seara feetlor,
Cu durere in suflet tr. sa va spun ca gata, s-a terminat, tr. sa fiu scoasa de pe lista cu viitoare mamici caci nu mai are sens.
Azi am fost la dr. Cocei, al 4-lea medic care ma vede si din cei patru, trei mi-au spus si am vazut si eu cu proprii ochi ca intr-adevar nu este bebe acolo, este sacul gestational cu sac amniotic fara structura embrionara; deci, in cazul in care intrerup tratamentul s-ar putea sa elimin "sarcina" spontan, daca nu, tr. sa fac un ciuretaj si asta este. Analizele intotdeauna mi-au aratat ca ceva nu este in regula. Ceea ce parea sa fie srcina, respectiv embrion, se numesc de fapt arctefacte (o problema nu de interpretare neaparat ci, gelul care este pus nu stiu cum si se vede anapoda, etc. nu cunosc amanunte in sensul asta dar ceva asa);Dg: SARCINA CU OU CLAR.
De acum tr. sa treaca minim 3 luni pt. a nu avea pe viitor probleme cu o alta eventuala sarcina.
In fine, pt. a nu va mai plictisi cu problema mea, deloc placuta, am sa inchei aici si va doresc din suflet sarcini sanatoase in primul rand si multe bucurii de aici inainte, sa fiti iubite.
Asta nu inseamna ca n-am sa mai dau pe forum, dar ceva mai rar.
Va pup si numai bine!
Tuchi123
Euphoria spune:
Buna fetelor,
Vad ca luna Craciunului aduce numai chipuri triste, la care din pacate, ma voi alatura si eu.
Monty, stiu prin ce treci. Am vrut si eu sa uit de bebe si de forum si de tot. N-am mai scris de ceva timp, desi am mai aruncat din cand in cand cate un ochi. Sa scriu ce? Ca am ajuns la a 7 a inseminare nereusita. Ca m-au lasat nervii si simt ca nu mai pot merge mai departe. Ca nu suport sa vad copii. Ca anul trecut de Craciun eram sigura ca vom fi 3...Ca in permanenta un nod in gat si ca m-am staurat sa aud ca o sa fie bine, si ca poate nu e timpul si alte clisee de genul asta. Sunt si eu la fel de revoltata, nu stiu pe cine sau pe ce dar poate si eu, ca si tu, ar trebui sa accept ca am o problema si sa ma obisnuiesc cu gandul. A mai ramas fiv, intr-adevar....dar imi este frica sa fac asta. Frica nu din cauza procedurii, si pentru ca este ultima sansa. Iar daca tai si asta de pe lista, nu mai ramane nimic...
maria08 spune:
Buna dimineata!!
Stiu ca e o peioada destul de incarcata emotional pentru fiecare dintre noi!! Si eu incerc sa devin mamica de aproape 3 ani si jumatate......si am trecut prin multe perioade de deznadejde , de neimplinire.....perioade in care simti ca nu ai pentru ce trai , munci.......Stiu foarte bine cat de greu imi va fi cand voi face bradul de una singura......un alt an care a trecut fara ca noi sa ne implinim visul, un alt an in care ne-am bucurat de copii altora ( nepoti, fini)......E greu, e foarte greu.....
Luna asta am facut o inseminare si recunosc ca nu am nici cea mai mica speranta ca voi primi cadoul mult asteptat!!! Continui insa sa ma rog la Bunul Dumnezeu ca intr-o buna zi sa-ti opreasca privirea si asupra noastra!!! Asupra noastra, a tuturor femeilor care-si doresc sa devina mame!!!
Va pup!!!
kittyke spune:
Buna fetelor,
Se vede pe forum ca vin sarbatorile, toata lumea e 
Si eu sunt dupa 6 IA, dar eu nu mi-am pierdut speranta......macar atat sa am
Monty, daca am inteles bine nu ai facut nici o investigatie mai serioasa pana acum (HSG,Histero sau laparo)
Atunci????
Haideti sa ne bucuram macar pentru sarbatori.... poate la
ANU......
Va pup
georgia_c spune:
hai sa incerc sa va ridic moralul , atat cat ma pricep...
in 2005 , ma casatoream, bucurie .. tra la la .. insa la nici 1 luna dupa nunta mi se punea un diagnostic destul de dur (sclerodermie), care impunea ,fara discutie , stoparea proiectului bb ... am plans , m-am jelit , m-am gandit ca de ce eu ..si-asa aveam o varsta .. etc ..etc .. dupa care, am facut tratamentul , cu un suport ff puternic din partea sotului si a fam , am ajuns sa am analizele bune , si sa traiesc momentul in care mi se spune .. spor la bb ... si iar analize , de data asta pentru alt proiect ... , mult mai interesant 
... si bomba .. sotul are oligoastenoteratozoospermie....am zic ca nu se poate , iar noi .. dupa care mi-am revizuit atitudinea , si imi place sa cred ca de fapt DD are un plan , si sunt convinsa ca are , si se va implinii atunci cand trebuie sa se implineasca , nu cand bat eu din palme .... atat de grea pare asteptarea , si atat de nedrepte mi se pareau unele lucruri , incat refuzam sa le gandesc , d-apai sa le inteleg ... si acum , dupa 2 ani de zile , faptul ca pot incerca sa am un bb , e primul lucru frumos care mi se intampla , daca insa il voi si obtine , va fi de-devaratelea minunat ... insa , deocamdata , ma bucur pentru primul pas , ca pot incerca ....
fetele , va veni (stiu pare bla , bla ) ... ... intr-o forma pe care DD a randuit-o pentru fiecare , mai ales ca durerea sufleteasca ne-a apropiat mai mult de Dumnezeu ,si vremea in care noi vom avea un bb
asa ca va doresc , optimism, si mai ales incredere ca se va adeverii ce visati ... asa sa ne ajute DD
Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim
Albert Einstein