stress, emotivitate, neadaptare la gradi

Revin, dupa o perioada mai lunga, cu problemele care ma framinta legate de fetita mea. Ea are acum aproape 5 ani, si este acum in al doilea an de gradinita.Pana sa mearga la gradi-la 3ani si 8 luni, pot spune ca nu am observat ceva in mod special, decat ca nu era prea sociabila, nu prea se juca cu copiii, si se intimida in prezenta unor persoane adulte- nu a tuturor. De lucrat cu ea nu am lucrat, dupa caiete speciale sau de colorat, am invatat-o poezioare, cantecele, cuvinte in limba engleza, i-am vorbit despre animale etc. ce m-am priceput si m-am gandit ca va invata la gradi tot ce nu a invatat acasa. Din pacate odata cu gradi a inceput stress-ul si pentru ea si pentru mine. Nu a plans deloc la despartirea de mine, doar ma ruga sa stau pe aproape.Dar, in schimb, se simtea ca si cand o strangeau hainele, pantofii, abia de se stingea de mancare, de dormit-arareori si asta spre sfarsitul perioadei de somn. Mi-am zis ca eu sunt de vina, pentru ca am obisnuit-o cu alte ore de odihna, si deasemeni acasa nu doarme singura, ca am mers prea mult cu cocolositul, cu hranitul-dat in gurita, ca nu a avut copii in anturaj, doar adultii familiei,etc. La lectiile de la gradi, deasemeni era f.slaba, spunea educatoarea ca nu face fisa- decat daca statea langa ea, ca nu coloreaza, ca nu deseneaza etc. Mi-a spus sa nu imi fac griji ca are toata viata sa faca, sa invete, sa o las in pace. DEasemeni, mi-a spus ca dimineata cand sunt toti copiii prezenti nu deschide gura, ca se joaca aprope numai singura, si cand copiii pleaca , si raman putini in clasa, incepe sa vorbeasca si ea, chiar mult. Mi-a spus ca, dupa parerea ei are probleme de adaptare la gradi.A inceput rosul unghiilor, uneori al minecutelor de la bluza. Asa cum se intampla peste tot, a mai si furat- cate o palma, sau sperietura, sau chiar un pumn in stomac,i s-a luat papusa,etc.. In aceste situatii, ea nu a ripostat, nu a reclamat la doamna.La serbarile de la gradi, cand erau prezenti si o multime de parinti, abia a soptit poezia, iar unghiile le-a ros aproape tot timpul. Vazind ca nu acumuleaza mare lucru de la gradi, mai ales in ce priveste lucrul cu creionul, am inceput eu sa lucrez cu ea.Era si este in continuare f. stangace la scris, colorat, desenat, dar ceea ce stie, majoritatea le stie de la mine. La gradi nu este in elementul ei, de aceea probabil nu se concentreaza, ii fuge mintea in alta parte, nu este atenta, sau se inhiba din cauza celorlalti. Cred ca acesta este motivul pentru care nu acumuleaza mare bagaj de cunostinte la gradi.
Acum in anul doi de gradi-este grupa mare, desi nu are 5 ani inca- este un progres in ceea ce priveste joaca cu copiii. Sunt fetite care ii plac, si care daca vor, se joaca bucuroasa cu ele.La fel se intampla si in parc, sau in vizite.Uneori o ia educatoarea langa ea sa faca o fisa anume.O face. Cand trece in rand cu copii, lucreaza mult mai neatent. Acum doua zile, si-a ros dresul
facind o gaura mare in dreptul genunchiului. Am intrebat-o de ce, si mai ales ce activitate se desfasura la gradi cand a facut acest lucru. Se repeta pentru serbarea de Craciun si probabil trebuia sa spunasi ea poezia. Azi la gradi, a fost o lectie deschisa, si am participat si eu impreuna cu inca cateva mamici. Am vrut sa o vad cum se comporta, cum decurge ora, si cam care este nivelul celorlalti copii. A intors f.des capul spre mine, si cand doamna a scos-o in fata sa faca ceva anume, nu a vrut desi ar fi stiut. Nici la fisa scrisa nu a fost prea atenta.Nu toti copiii se descurcau, dar, bine sau rau, spuneau ceva. Pe langa ce am descris mai sus, se mai adauga faptul ca, uneori nu se duce la timp la toaleta, si se scapa putin in chiloti. Are persoane cu care nu vrea in ruptul capului sa vorbeasca, sau de care se teme. Deunazi, cand a vazut o anume ingrijitoare venind spre ea, m-a apucat de barbie si m-a strans. Sau, intotdeauna cand mergem undeva ori avem musafiri, la inceput are trac. Dupa aceea devine comunicativa. Daca persoana ii place se poarta f.dragalas dupa ce dispare tracul. Eu nu mai stiu cum sa ma comport cu ea. Nu o mai cocolosesc, dar ma tem ca adesea sunt prea severa, o cert prea aspru-nu stiu cand este incapatinare si cand este altceva. Poate o plictisesc cu lectiile-ca sa nu ramana prea in urma fata de ceilalti mai lucrez cu ea acasa.Lectiile sunt pentru ea o constrangere si se plictiseste repede. Este o fire indaratnica care trebuie impinsa de la spate in tot ce face. Poate tip la ea, poate si eu o stresez. Poate nu am descoperit inca ce ii place cu adevarat,ori am eu asteptari prea mari. Dupa mine este evident un copil emotiv, timid,si stressat. Cum o pot ajuta sa se simta si ea in largul ei la gradinita. O gradi particulara cu copii putini, din pacate nu imi pot permite. Rog din suflet parintii care s-au confruntat cu astfel de probleme sa imi dea un sfat.

mariamunteanu spune:

Spune-mi te rog, despre ce lectii este vorba la gradinita la un copil de nici 5 ani ? Ce inseamna "lectii" si "fisa" ?

Maria

betiana spune:

Ceea ce pot eu sa spun este ca ar trebui sa fiti mult mai ingaduitoare cu fetita.Copilul se dezvolta in ritmul ei propriu si nu intr-un ritm impus.Ar trebui sa faceti cu ea jocuri de rol (ex > tu esti educatoarea si eu copilul.Ce ma inveti azi ?) si asta ca sa vedeti daca nu exista o anumita aversiune vis-a-vis de educatoare.Poate copiii nu o accepta si rad de ea (pentru ca "se mai scapa pe ea").Incercati sa nu-i mai puneti intrebari despre ce a facut la gradinita.Lasati-o pe ea sa initieze discutia.Invitati-o in lumea jocului si a rasului.Invitati la dvs cateva colege de gradinita.Observati-i comportamentul.Daca si acasa este nesociabila ar fi cazul sa fie evaluata de un consilier scolar.

buciurlerica spune:

Multumesc pentru promptitudine. Nu, acasa nu este nesociabila.Ii place si isi doreste sa vina la ea sau sa mearga in vizita la fetite. Anumite fetite cel putin. De regula initiativa la joaca o are cealalta, dar a mea este bucuroasa sa fie invitata la joaca. La inceput este rusinoasa si timida dupa care isi da drumul.Acest lucru l-am obtinut cu timpul, la inceput se ferea de copii, apoi cand a vazut ce bine este sa te joci cu cineva-chiar si baietel, nu i-a mai respins. Sunt si copii de care in mod evident se teme-sunt cei care se manifesta violent la gradinita sau care au speriat-o cu ceva.In curand vom serba ziua ei si vom invita cativa copii de la gradi si o voi observa atent.Voi invita acei copii pe care ii doreste ea.
In legatura cu lectiile. Asa cum v-am spus,eu nu am lucrat cu ea de loc cu creionul in mana pana la gradi. Am zis ca va invata aici. Din pacate la 3ani si 8luni a fost bagata la grupa mijlocie,la un loc cu copii cativa de varsta ei, restul mai mari-pana la 6 ani. Grupa numeroasa-35 copii, personal auxiliar ca si inexistent, doamna singura -colega a plecat dupa o luna, iar pitica mea-timida, neindemanatica,-la mancat, la imbracat, la lectii. Doamna nu avea timp pentru ea, mergea pe ideea ca trebuie sa se descurce copilul singur. Cine poate -bine, cine nu mai este timp, lasa-l in pace.
Cand o intrebam ce a mai facut fetita, imi spunea -nu mananca, nu doarme, nu vrea sa coloreze, nu face fisa. Bine zic, dar numai ea nu face? Si-mi spunea ca este cam cea mai slaba, dar "lasati-o in pace caci are toata viata sa faca".Eu ca mama, nu imi pica bine, si ma gandeam-daca doar a mea nu face si inca unul- doi, nu ar putea sa se ocupe mai mult de ea si acei putini neputinciosi ca sa faca si ei?
Dar nimic, si am inceput sa lucrez cu ea, sa incercuim, sa facem perechi, grupe, sa numere, ma inspiram dupa fise si lucram cu ea.Ei lucreaza dupa caiete speciale de gradi, mate,mediu,limbaj, elemente grafice etc.Din cate stiu eu, mai intai le vorbeste educatoarea despre o tema, dupa care le da ceva legat de tema respectiva.Acum in anul acesta, li s-au dat de desenat peisaje de toamna,scene de poveste, incercuit, colorat dupa o tema, de trasat atatea linii cate silabe au cuvinttele ce definesc obiectele desenate, sau de scris in patratele puncte, bete inclinate etc. Recunosc ca este foarte neindemanatica, creionul nu este deloc prietenul ei, si de aceea lectiile acestea sunt o constrangere.Nu ii place sa coloreze, sau sa deseneze ori picteze. Foarte rar initiativa pleaca de la ea, iar eu cand lucram, ii zic hai sa facem lectioare.Daca face bine cutare lucru are premiu o bomboanaetc. Fac acest lucru ca sa tina si ea pasul cu ceilalti, si pentru ca atunci cand este acolo, fie nu este atenta, fie nu intelege. Desigur se plictiseste repede. Ii place sa spuna-mi spuna poezii,mai ales cele recent invatate, sa repetam la engleza ce stim sau sa ne jucam de-a magazinul,de-a gradinita-eu sa fiu doamna educatoare iar ea si papusile sa fie copiii.In joaca noastra, ea se comporta invers decat in realitate,vorbeste tare, este joviala, raspunde pentru celelate papusi, nici o teama. Ceea ce nu am spus este faptul ca, acasa , cu noi parintii are un alt comportament, care adesea seamana cu obraznicia-intoarce vorba, tipa cand nu ii convine ceva, sau daca ii dai o palma la fund sau o urechezi, ridica mana sa dea si ea, asa incetisor,sa fim chit. Tot ce la gradi nu are curaj exerseaza pe noi. Cred ca nu m-am priceput sa ii trezesc interesul pentru aceste asa zise lectii, eu le-am facut la modul serios nu in joaca, si ma enervez destul de repede.
Te-as ruga Betiana, daca poti sa-mi dai idei privind "invitatie in lumea jocului si a rasului" sau cum sa reactionez atunci cand , la colorat ea nu se uita la desen ci ii fug ochisorii pe pereti, sau cand zice "am terminat tot" dar ea nu a facut decat un sfert din ce avea.

turtita fermecata spune:

Deja sunt un pic contrariata! Nici Ilinca mea nu vrea sa zica poeziile la gradi, nu vrea sa se joace cu toti copiii, e mai linistita si mai circumspecta in relatiile cu adultii, etc. Dar nu m-am gandit ca ar putea fi un motiv mare de ingrijorare, intrucat am tot citit ca nu trebuie s-o fortez sa vorbeasca (,)cu cineva daca nu doreste, nu trebuie s-o imping sa zica poezii, si mai ales nu trebuie sa ma crizez daca nu face "ce trebuie". Si sa stii ca e mai bine, ca in cateva minute de la intalnirea cu un copil "se deschide" singurica. In rest e in regula, am reusit sa eliminam "crizele de 3 ani" acum vreo trei saptamani, metoda fiind cea a calmului si blandetii extreme, chiar daca simteam ca-mi bubuie capul de nervi.

Ce ma mira pe mine in povestea ta e insistenta in ce priveste "lectiile" si "fisele". Parerea mea e ca la varsta asta totul trebuie sa fie o joaca. Si daca nu face absolut tot desenul, in ce consta problema? Azi face 25% din ce trebuie, da' maine, daca simte ca ai incredere in ea, o sa faca 75%, si tot asa. Probabil ca i se pare prea rigid si serios lucrul asta, temele acasa.

Ca sa termin si eu in sfarsit mesajul, cred ca trebuie sa fii mai linistita si sa te joci cu ea ca si cand ati fi amandoua copii, nu ca mama cu copilul, adica sa nu simta ca "ne jucam de-a gradi, da' ia zi tu ce-am avut noi de pregatit pentru astazi?" Suna scolareste, nu?
Vorba cuiva, parerea mea!

Tonnia spune:

Eu as muta-o de la gradinita sau de la educatoarea asta. Daca ea e asa stresata acolo n-o sa progreseze cum trebuie, va chinuiti degeaba amandoua. Cheia e educatoarea dupa parerea mea. Eu as muta-o repede! Si inainte de a incepe la urmatoarea gradinita, i-as da si o vacanta de 1-2 luni. Ii trebuie o grupa mai mica, un alt sistem de predare, mai degraba vocational. Si mai ales trebuie sa capete incredere in ea, iar in mediul de acolo nu cred ca o mai poate face. Si pentru nimic in lume sa nu ridici tonul la ea cand nu reuseste ceva, sa nu simta ca te dezamageste!

mariamunteanu spune:

Sunt perfect de acord cu Turtita si cu Tonnia. Nu cred ca e de vina fetita ta, fiecare copil are felul lui si ritmul lui, nu trebuie fortata sa faca ce nu-i place. Sunt pentru abordarea copiilor la modul relaxat si increzator in ei, nu critic.

Lectiile si fisele la varsta asta sunt exagerate. Nu am incredere in metoda de lucru aplicata in aceasta gradinita.

Turtita, ai putea sa-mi scrii ceva despre crizele de 3 ani ? Cum se manifesta si cand trec ? Baietii mei au 2 ani si 6 luni.

maria

daliaailad spune:

Buna,

Am avut si noi probleme cu rosul hainelor...Fetita mea e in clasa I, are 6,5 ani acum. De cateva luni n-am mai gasit nimic ros si sper sa-i fi trecut. A inceput sa roada pe la 2 ani, fara sa dea semne de timiditate, ba dimpotriva. Am observat ca rodea cand statea la desene animate, sau inainte sa adoarma. Invartea bluza pe deget sau musca pantalonii la genunchi, cu caninii. La inceput nu o puteam face sa inteleaga ca nu e bine ce face. Apoi stia ca a stricat hainele si incerca sa ascunda gaura. O rugam sa-mi explice de ce a ros hainele si facea o fata nevinovata...nu stia de ce.
Cand mai crescuse, ii spuneam ca o trimit la gradi cu hainele gaurite daca nu incearca sa se abtina de la ros. Si noi, si bunicii ii repetam cat e de bine sa ai hainute frumoase, ca primesti haine noi cand iti place sa arati ingrijit, etc, - indoctrinare de felul acesta. Incet, incet, a disparut rosul hainelor.

In schimb, a devenit tot mai timida si stresata la scoala. Incerc s-o incurajez, sper sa trecem si peste asta. Vad ca ii este frica sa nu greseasca. Cand imi citeste lectia din abecedar, zice in soapte de cateva ori cuvantul sau literele pana se decide sa-l pronunte cu voce tare. Si la mate vine sa ma intrebe mereu daca a calculat bine sau nu.
De curand i-am dat un cd cu operatii matematice pt prescolari si cl I, 'Hai sa numaram' de la ISA Multimedia http://www.isamultimedia.ro/copii/cd.php?id=55 , si a mai capatat incredere in calculele ei cand vede ca a calculat corect si albinuta s-a bucurat.
Sper ca in curand o sa isi recapete increderea in ea.

http://by.lilypie.com/X8XZp2.png
http://b1.lilypie.com/Ck8qp2.png

sorana spune:

Si la noi la gradi se fac "fise". Tot ceea ce se face la gradi este conform programei Ministerului Educatiei.
Personal sunt de parere ca este foarte mult, exagerat de mult dar raspunsul directoarei si al educatoarei este intotdeauna aceeasi "aceasta este programa Ministerului" "toate astea trebuie sa le stie copilul cand intra in clasa I".
Fata mea (acum la grupa mare, are 5 ani si 2 luni) face la "romana" notiuni ca "sinonime si antonime", recunoasterea literelor de tipar (de fapt ea a inceput deja sa citeasca, fara ca noi sa incercam sa o invatam) iar la matematica adunari si scaderi pana in 10, multimi, siruri crescatoare si descrescatoare, etc. In plus fata de mate si romana mai fac "cunoasterea mediului", "cunoasterea corpului" "educatie civica", "cerc de arte plastice", "muzica" etc. Pentru ca e gradi bi-lingva au si engleza intensiv. Mai au si optionale (germana, calculator, dans) - eu le-am refuzat ca mi se pare si asa prea mult dar pana la urma a tras fi-mea de mine si am inscris-o la calculator.

Pana acum copilul face fata dar eu nu lucrez deloc cu ea acasa, tocmai pentru a n-o stresa suplimentar. Pana la urma are doar 5 ani si ceea ce face la gradi e mai mult decat suficient asa ca acasa ne jucam, pictam, ne uitam la desene, in principiu face ce are ea chef!


Sorana si Monica (5 ani)

luxe spune:

Cat de multe invat citind pe acest forum....de multe ori m-am mai linistit in ingrijorarile mele !!! Am observat ca si fetita mea(2ani si 10 luni) e un pic timiduta. Si pe cat de fericita era inainte de a incepe gradinita,cand vedea copii..(..mai mult de aceea am dat-o la gradi,sa fie cu copiii si sa se joace..)..acum vad ca nu prea e fericita cand o duc,cand o las la usa clasei se uita la mine cu ochii in lacrimi de-mi vine sa mor !!! Uneori dimineata chiar imi zice:nu copii !!! Putin o inteleg,e si ea confuza cu atatea limbi pe capul ei...eu cu romana, tati cu italiana iar la gradi cu franceza !!! Iar eu sunt si mai frustrata ptr ca nu pot comunica cu educatoarele din cauza limbii, decat de genul nu manca,nu doarme, plange !!!!
Eu din fire sunt mai timida si mai nesociabila....si-mi doresc din suflet sa nu-mi semene !!!


http://www.flickr.com/photos/9734044@N08/

bv33kmi spune:

Copiii au nevoie de incurajari. Sa fie laudati. O recompensa mai buna decat o bomboana este cititul unei povesti in plus, sau un joc impreuna. (Nu e gaselnita mea. Am citit si eu intr-o carte.) Va recomand cu caldura cartea "Copiii sunt din rai" de John Gray. Pe mine m-a ajutat enorm, desi nu urmaresc intocamai "litera" ei.

Ce as face eu?
1. As muta copilul de la gradinita
2. I-as acorda maxima incredere
3. I-as acorda mai mult timp. Lui nu mie.