Sa ne amintim de cei "plecati" vesnic (2)
Raspunsuri - Pagina 22
Crinutz spune:
Nikole, imi pare tare rau pt tine...e totusi mama ta oricum ar fi fost.
Vad ca deja ai ajuns acolo unde ti-ai dorit, pacat ca iti este umbrita fericirea de aceasta veste.
Off topic: vad ca pe viitoarea ta fetita o va chema Luana..asa o cheama pe una dintre surorile mele.
nikole spune:
Multumesc fetelor
Da...e atat de greu, e greu ptr ca am remuscari in ceea ce o priveste,de fapt in ceea ce priveste comportamentul. meu vis a vis de ea...biata femeie, toti acesti ani, mai mult am judecat-o decat iubit-o...mi-as dori sa dau anii innapoi sa imi cer iertare, dar s-a dus...asta e, acum nu-mi ramane decat sa traiesc cu regrete...e vina mea, nimeni nu-mi poate lua greutatea asta din suflet...
nu-mi ramane decat sa sfatuiesc de cate ori am ocazia pe oricine, sa-si iubeasca familia mai mult, sa judece mai putin, sa sune mai des, sa vb mai bland, sa uite tot ce e rau...ptr cine are rabdare sa asculte si urechi sa auda...
ma sunase acum doua luni, era noapte, telefonul era pe vibratii si nu am auzit.
Cand m-am trezit, m-am gandit sa o sun, dar...am renbuntat la gand, stiam ca facuse o boacana si eram suparata pe ea, m-am gandit ca ma suna sa-mi ceara bani sau ceva...si am azis in sinea mea, ca macar acum in al 123-lea ceas e momentul sa invete din greseli si sa sa ridice singura...acum imi pare atat de rau ca nu am sunat-o, dar cui sa-i mai spun, cine ma mai aude???
...va spun doar voua, si poate vor fi oameni care vor citi, care se regasesc intr-o astfel de situatie(nu doresc, dar...) si poate vor actiona altfel decat am facut-o eu.
Mi-e mila si de bunici, parintii ei...sa-ti ajunga copilul acasa inbtr-un sicriu...asta cred ca te distruge, daca nu ai un spirit puternic, nu reusesti sa treci pese durere...
sunt batrani, nu au pe nimeni acasa, decat vecinii si prietenii de-o viata...eu nu reusesc sa ajung acasa.
Ii va face o inmormantare crestineasca ca la carte, cu slujbele si rugaciunile ce se impun, insa... ata de trist si dureros ptr ei...stiu ca poate multe dintre voi nu acceptati ideile doctrinei spiritismului, dar cu mana pe inima va spun...nu ma duce minte la altceva decat ca ...poate atat ei cat si mama mea, fiica lor au avut efectiv de platit pacate,.,...au avut o karma grea, ptr ca numai noi ca familie stim cate lacrimi s-au varsat de-a lungul vietii ei, ce viata grea a avut, cata suferinta a provocat intregii familii...si acum, sa sfarseasca asa...la prima "vedere" tind sa spun ca e nedrept, dar numai D-zeu stie de ce?...totul are o explicatie, o logica si nimic nu e NEDREPT pe lume...numai noi inca nu intelegem....
voi incerca sa ii fac si eu slujbe cand ajung in Brazil, deocamdata sunt in State la soacra-mea in vizita, insa mama mea a fost crestin ortodoxa, as fi vrut sa merg aici la preot, insa biserica e catolica, nu stiu daca vor accepta sa o pommeneasca...D-zeu sa ma ierte dar exista atata birocratrie si aici, am sa merg sa intreb totusi, sa povestesc preotului situatia.
Ma mai gandeam de ex. citin postarile din urma ale voastre, ca poate ar fi o idee buna sa fie mentionat numele celor decedati pe prima pagina, astfel atunci cand ne rugam ii putem si noi pomeni in rugaciune.
Zic si eu...eu de ex ii pomenesc cu gandul pe cei pe care i-am cunoscut, imi face bine sa ma rog ptr ei...cateodata sa te rogi pentru cei cei au trecut in nefiinta face mai bine sufletyului nostru decat sa ne rugam pentru noi insine...
nu stiu daca ma fac inteleasa, ideile mele ies putin din sfera doctrinei crestine, sper sa nu deranjez pe nimeni, as vrea doar sa alin daca pot...acum inteleg mai mult ca oricand, mai multe ca in trecut...
Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita 
24+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec
Crinutz spune:
Acum in prag de An Nou ii doresc dragei mele mamici sa aiba parte de pace acolo sus in ceruri. Si lui tataie ii doresc sa isi gaseasca linistea alaturi de sotia si fiica lui, acum sunt toti 3 impreuna...
Odihniti-va in pace si poate azi va bucurati de adevaratele artificii acolo in Imparatia Cerului, alaturi de ingeri.
Mi-e tare dor de tine mami !!!! O sa ne lipsesti in seara asta !!!!
pau4 spune:
Buna
Eu ma pregatesc sa fac pomenirea de 1 an pentru tata, rana din suflet e tot la fel de vie, nu stiu cand voi reusi sa merg mai departe, sper sa imi revin intrucat nu ma mai recunosc eu pe mine.
E cumplit cand stii ca nu se mai poate indrepta nimic, cand aveai multe de spus si nu ai apucat sa i le spui. Pentru mine e dureros cand ajung acasa de la servici in fiecare zi si cand nu mai ma intampina cum facea cand auzea ca deschid usa.Il vad pretutindeni in casa, si ii simt lipsa mult de tot.Singura alinare e ca acolo poate ii e mai bine si nu mai sufera.Noi nu putem decat sa ne rugam pentru odihna sufletelor lor si sa speram ca ne vom intalni cu cei dragi intr-o zi,pana atunci il intalnesc doar in vis pe tata.Acum nu mi-a mai ramas decat in vis sa-mi vad parintii, dar e bine ca macar ii pot visa, asa imi mai alin dorul de ei.
Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei dragi!
Crinutz spune:
Azi 11.01 ar fi fost ziua mamei, trebuia sa faca 69 de ani. In loc de cadou i-am dus flori si lumina la mormant, ca in fiecare an si deja se fac 3 in februarie si nu-mi vine sa cred ca nu am vazut-o de atata timp.... Azi noapte am visat-o insa, mult, dar acum nu mai pot vizualiza atata de bine chipul ei...OFFF mami drag, pe unde esti? Oare ne vezi ? Sper ca ai "sarbatorit" cu ingerii, cu parintii tai si cu toate neamurile si prietenii cu care esti acolo. Si poate ai pregatit o masa cu bunatati asa cum obisnuiai sa ne faci de ziua ta.
Sa te odihnesti in pace suflet drag !
nikole spune:
Astazi se implineste o luna de cand mama mea a trecut in nefiinta...am visat-o intr-o noapte, era in casa parinteasca, era trista, imbracata intr-o rochie neagra...o strigam, dar nu si-a intors privirea catre mine..parea suparata pe mine, poate chiar si era in ultimile zile din viata...
stiu insa ca simte gandul meu, stiu ca ne vede...
mi-as dori doar sa stiu ca e bine, asta m-ar ajuta enorm
Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita 26+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec
marami spune:
Astazi sunt doua saptamani de cand am inmormantat-o pe sora mea, doua saptamani in care am dormit cum n-am dormit in ultimii doi ani, e ca o agonie, poate o visez daca adorm iar, poate are nevoie de cevaimi e atat de dor de ea. As vrea sa inteleg de ce a renuntat la lupta, de ce nu a mai vrut sa traiasca
once again will be next to you sis
pozne-npoze
Before you judge me, try hard to love me.[/b]
pau4 spune:
Am facut acum o saptamana parastasul de 1 an pentru tatal meu, nici nu-mi vine sa cred ca a trecut deja un an, parca s-a intamplat acum cateva zile. Ne e deloc asa cum se spune, ca dupa ce trece anul durerea se mai estompeaza, pentru mine e la fel de vie. Nici tata nu a mai vrut sa lupte, dar eu nu mi-am dat seama, ii tot spuneam sa gandeasca pozitiv si ca depinde si cum gandesti ca sa te faci bine, nu intelegeam de ce nu ii mai pasa de nimic, nu mai vroia nici sa se uite la televizor, el care era toata ziua in fata televizorului.
Marami, condoleante pentru sora ta, e cumplit sa o vezi suferind atata timp si e cumplit sa moara asa tanara, ca banuiesc ca era tanara.
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN PACE!
ElenaGiulia spune:
Azi se implineste un an fara mama,mama mea iubita pe care nu am gasit-o la aeroport cand am ajuns acasa asa cum ma astepta mereu,casa e gola fara ea si mormantul e prea rece nu imi vine inca sa cred ca nu mai e aici cu noi.Merg pe strada si vad doamne care seamana cu ea si stau lung si ma uit ca proasta poate o vad si pe ea pe strada,of ce doare.Sper sa-ti fie bine acolo sus mami meu si sa contiunui sa ne veghezi cum ai facut-o si pana acum,TE IUBESC MULT!!!
Nikole condoleante iubita acum am citit ce sa intamplat,sa o ierte dumnezeu si tie sa-ti dea putere sa treci peste aceasta suferinta,te pup sa-mi dai vesti pe msn!
Crinutz spune:
Offf, am lasat subiectul asta sa moara si nu e bine :(
N-am mai scris demult aici, nu ca nu mi-as aminti de mama dar am avut atatea pe cap in ultima vreme incat nu am mai avut chef sa scriu. Trebuie sa recunosc ca uneori nu ma mai gandesc la ea asa cum ar trebui, in tumultul problemelor...mergem la ea mereu la cimitir, cateodata si in fiecare duminica, ii punem flori si lumina...insa simt ca o uit, ca ii uit chipul si e tare greu.
De asemenea, luna asta se fac 7 ani de cand s-a dus si bunicu'..., asa de mult, nu-mi vine sa cred ca nu mai sunt cu noi, ei doi, care au fost mereu...
Odihniti-va in pace dragii mei !