Educatia acasa (homeschooling)
Raspunsuri - Pagina 11
cl spune:
Ramona, daca au avut profesori privati la toate materiile, nu stiu ce relevanta are. Problema e cand numai un singur om (parintele) face pregatirea copilului lui pentru ca, sincer, eu una nu cred ca un singur om poate fi bun la toate.
Simali, se poate sa nu suporti o materie, indiferent de profesor. E chestie de...afintati daca vrei. Cred ca e la fel ca si cu oamenii. Poti sa ai simpatii si antipatii, fara sa ti le poti explica, nu? Si inca ceva. Eu nu as spune ca parintele practica oricum homeschooling-ul, ci ca da un ajutor copilului, atunci cand acesta are nevoie de el.
Gandacel, 
, exact asa vad si eu lucrurile. Mi-ar fi teama sa nu ingustez, fara sa vreau, orizontul copilului meu.
simali spune:
quote:
Eu nu as spune ca parintele practica oricum homeschooling-ul, ci ca da un ajutor copilului, atunci cand acesta are nevoie de el.
quote:
Nu faci numai atat. Platesti si diferiti meditatori particulari ai caror menire este sa acopere ceea ce nu a facut copilul la scoala.
Homeschoolingul nu inseamna numai sa se ocupe un singur parinte de educatia copilului. Se pot ocupa si doi parinti, un unchi, trei matusi si un profesor platit. Unde nu se pricepe parintele, isi declina competenta si angajeaza un meditator. In cazul de fata ceea ce se muta la nivelul familiei este RESPONASABILITATEA pentru ceea ce invata copilul.
Nu stiu cum este in alte orase, dar pot sa-ti spun ca la mine in oras lumea face meditatii particulare cu copiii mai mult ca niciodata (s-a ajuns cu meditatiile la clasele I-IV) si TOTI parintii cu care am vorbit (chiar am un asociat care are un copil care a terminat clasa a VIII cu 10 pe linie la toate materiile) mi-au spus ca la scoala nu fac mai nimic (mai ales la matematica, romana si limbi straine) si ca toate rezultatele se obtin pe munca de acasa a meditatorilor, parintilor si a copilului.
De aceea eu cred ca noi suntem o natie care practica homeschooling-ul fara sa-si dea seama si pe langa asta mai plateste si pentru sistemul public.
alice
cl spune:
Alice, e posibil ca si acei parinti sa exagereze la greu. Ca sunt si invatatori care nu-si dau interesul la clasa, e adevarat. Si atunci trebuie sa te interesezi din timp si sa eviti astfel de cadre didactice. Dar, sunt si unii copii care au nevoie de mai multe explicatii, in timp ce altii sunt doar chinuiti de parinti, cred eu. Sau mai e posibil si altceva. Scoala face o pregatire medie (spun eu). Daca vrei mai mult, performante de nu stiu care (olimpiade etc), copilul trebuie sa lucreze suplimentar si, atunci, ori lucrezi tu, parintele, cu el, ori ii iei meditatori ori il duci la nu stiu ce cercuri pe nu stiu unde (si si aici se plateste).
Pe fi-miu nu l-am dat la meditat. Facem acasa o limba straina, dar aceasta limba nu o studiaza la scoala. Facem asta pentru ca a inceput s-o invete la gradinita, avea o baza pusa si nu am vrut s-o uite. E adevarat ca daca as mai dori sa-l pregatesc si la limba straina care o studiaza si la scoala. Iar de la el din clasa nu am auzit pe nimeni sa faca vreo pregatire la altceva decat la limbi straine. Ca sunt dusi copiii la diferite cercuri, sporturi sau nu stiu ce alte activitati, e altceva. Deci se poate si fara meditatori la greu.
Ce o fi mai incolo (ciclul gimnazial), nu stiu, o sa vad cand va fi cazul.
iulia_b spune:
Institutionalizarea e clar ca nu a existat intotdeauna, dar prin anii 1700 doar cei bogati aveau acces la educatie. Poate ca scoala a permis copiilor saraci ai caror parinti nu aveau pregatirea necesara sa-i invete si nici bani sa angajeze profesori sa poata beneficia de instruire. Numarul analfabetilor cred ca era cu mult mai mare decat acum, de aceea raporatarea la acei ani mi se pare disproportionata.
amoga spune:
quote:
Originally posted by iulia_b
Institutionalizarea e clar ca nu a existat intotdeauna, dar prin anii 1700 doar cei bogati aveau acces la educatie. Poate ca scoala a permis copiilor saraci ai caror parinti nu aveau pregatirea necesara sa-i invete si nici bani sa angajeze profesori sa poata beneficia de instruire. Numarul analfabetilor cred ca era cu mult mai mare decat acum, de aceea raporatarea la acei ani mi se pare disproportionata.
Aveti dreptate -- pina pe la mijlocul secolului trecut (deci binisor dupa anii 1700) era o problema majora accesul la educatie. O data insa problema asta rezolvata, cred ca merita sa ne gindim putin la ce se-ntimpla dupa ce obtii accesul; adicatelea la ce si cum inveti. Or, din punctul asta de vedere, sistemul public de invatamint nu permite prea multa libertate.
Ce inveti e in cea mai mare masura stabilit de cei care fac programa scolara. Or fi ei oameni intelepti, insa:
(1) Nu au cum sa stie care sunt interesele celor care vor trebui sa invete conform programei elaborate de ei. Prin urmare, e destul de limpede ca vor apare conflicte de interese de genul "in programa scrie sa-nvat despre Decebal, in timp ce eu vreau sa stiu mai multe despre Nero". (Si cine suntem noi sa pretindem ca a stii mai multe despre Decebal inseamna a fi mai educat decit cineva care stie mai multe despre Nero?)
(2) Nu au de unde sa stie ce o sa fie cu adevarat important peste 10-15 ani, cind cei care vor fi fost scoliti dupa programa lor incep sa se integreze ca membrii maturi in societate. Adicatelea, cum ar veni, degeaba am invatat ruseste in clasa a IV-a, daca acuma ma plimb pe malu' Atlanticului.
Cit despre cum se invata aici sunt inca si mai mari divergentele intre "filozofiile" scolii institutionalizate si cea a scolitului acasa (si in special a celor care aleg un proces dirijat de cel educat).
In institutie pare ca se merge pe un principiu de genul trasului la galere (sorry, nu gasesc o comparatie mai potrivita momentan). Cineva bate tactul (tot asa cum cineva bate toba in camera galerelor), iar copiii se presupune ca "imping" corabia cunoasterii intr-un ritm uniform, spre un tel necunoscut.
In ce ma priveste, am mari probleme cu modul asta de a privi invatatul. In opinia mea, procesul de acumulare de cunostinte si abilitati nu se intimpla deloc intr-un ritm constant si permanent. Mai degraba, la fel ca si cresterea, se-ntimpla "in salturi" -- perioade de acumulare intensa, urmate de perioade de relaxare; si ciclul se repeta. In plus, perioadele astea nu sunt deloc previzibile (i.e. se-ntimpla joi incepind cu ora opt dimineata), si difera in mod semnificativ de la un copil la altul (la fel cum si dezvoltarea fizica difera de la un individ la altul).
Prin urmare, a lua toti copiii si a-i baga intr-o institutie, supunindu-i unui program rigid de educare trebuie ca e unul din cele mai ineficiente moduri de a face educatie. (In opinia mea, desigur.) Ce-i drept, e un mod prin care te asiguri ca toata lumea are acces la educatie.
A.M.
inaioana spune:
quote:
Originally posted by simali
Ioana,
Este inca ceva ve nu inteleg.
Sa zicem ca ai un copil foarte interesat de matematica. Si faci tot curicumul dupa mate. Ideea ar fii sa poata fii admis la facultatea de matematica fara probleme. Eu stiu ca universitatile din strainatate cu profil matematic cer un anumit numar de credite pe matematica, informatica, etc.
- la cei cu unschooloing, cum probezi aceste "credite"?
- apoi, ei nu au bacalaureat? In Romania nu te poti inscrie nicaieri fara diploma de bacalaureat. Copilul de la Unschooling sau cel de la Homeschooling pot merge direct la bac si primesc diploma?
Mulumesc pentru link-uri. Am si eu cateva. O sa le postez, dar nu am timp acum.
alice
Alice, imi cer scuze ca iti raspund atat de tarziu!
Copilul care a invatat neinstitutionalizat poate obtine creditele necesare inscrierii la facultate cerand asta unui organism care le ofera in urma unor teste, a unui dosar continand portofoliul lui si descrierea amanuntita a celor invatate de el. In urma acestei proceduri, el obtine foi matricole si diploma de liceu. (Vorbesc despre sistemul din US , banuiesc ca este asemanator cu cel din toate celelalte tari in care HS este legal.). De asemenea, in US se poate prezenta la admiterea in universitate si fara aceste hartii, nu stiu cum sta situatia in alte tari privind hartiile astea.
In Romania, daca legea actuala ramane in vigoare exact asa cum e acum (deci nu se imbunatateste deloc!)si vrei sa faci HS, obtii foaie matricola pentru copil de la o scoala din US (sa zicem), diploma de absolvire a liceului de la aceeasi scoala (absolut oficiala, acordata de statul respectiv!) si cu aia copilul banuiesc ca trebuie sa se prezinte la bacalaureatul romanesc. Apoi, cu toate aceste hartii se poate inscrie la o facultate romaneasca, desi nu vad ce l-ar putea face sa vrea asta. Important este ca LEGAL, se poate.
Uite aici detalii pe pagina unei scoli care ofera asemenea programe-umbrela: http://www.independent-learning.com/newsite/news.htm
Ioana cu
Serghei (2 mai 2006) si 
Katja (30 martie 2004) pozici
inaioana spune:
quote:
Originally posted by cl
Inaioana, e foarte usor sa simti repulsie fata de o materie. Am avut colegi care nu suportau deloc, dar absolut deloc matematica, altii sportul (mie sportul mi se parea cea mai frumoasa materie. Iar proful de sport chiar era un om jos palaria), altii fizica, sau chimia sau biologia. Asa cum ai simpatii si antipatii, cred ca asa e si cu materiile astea, pus si simplu se intampla sa nu suporti ceva. Uite un alt exemplu. Am avut o profa de chimie bestiala in generala. Am invatat chimia de dragul ei. Sora-mea a avut-o si ea la chimie pe aceeasi profesoara. O adora, dar ura chimia. Deci se poate, da?
Claudia, nu pot sa pricep si basta cum e posibil sa nu-ti placa o mterie. Poate nu sa devii specialist, de acord, daca nu ai inclinatie in mod natural, dar sa ai repulsie a priori...eu zic ca e chestie de abordare proasta. Sau..programa merge mult prea departe fata de ce este elementar - ceea ce este tot o abordare proasta, pana la urma.
Cat priveste sportul..eu nu il consider materie. E alta poveste.
In rest...nu sunt de acord!
Ioana cu
Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004) pozici
Ramona J spune:
quote:
Originally posted by cl
Ramona, daca au avut profesori privati la toate materiile, nu stiu ce relevanta are. Problema e cand numai un singur om (parintele) face pregatirea copilului lui pentru ca, sincer, eu una nu cred ca un singur om poate fi bun la toate.
Dat fiind ca e vorba despre noua presedinti, probabil ca nu au fost invatati toti dupa acelasi calapod. Pe aici se practica mai putin profesori privati pentru copii homeschooled. Pentru aia exista scoli private si deja e alta forma de invatamint.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
inaioana spune:
Dayna Martin raspunzand la intrebarea : Ce este radical unschooling? (engleza) : http://www.youtube.com/watch?v=kiHyzS26N0Y
Mi s-a parut foarte interesant ce spune, sper sa vi se para la fel.
La un moment dat zice ceva de genul : "nu copiii trebuie sa invete sa invete sa fie respectuosi cu parintii ci parintii trebuie mai intai sa invete sa fie respectuosi cu copiii!" - mai ales in Romania mi se pare ca lucrurile stau exact pe dos si societatea noastra are o atitudine oribila fata de copii in general, inclusiv la nivel de familie.
Ioana cu Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004)
pozici
cl spune:
quote:
Originally posted by inaioana
In rest...nu sunt de acord!
Ioana cu
pozici
Nu-i bai, ca nici eu nu sunt de acord cu (toate)ideile tale, expuse pe aici. Nimic anormal sa nu gandim la fel, nu?
Cu sportul insa ce ai? Este foarte necesar, sa stii. Bine, e parerea mea
.Revenind la homeschooling, hai sa-ti mai spun de ce nu sunt de acord cu educatia asta data dupa cum vrea sau nu vrea copilul. Copilul trebuie sa aiba o baza si o sa-ti spun si de ce. Ca el vrea sa aprofundeze mai mult ceva decat altceva, asta e treaba lui, nu-l obliga nimeni sa n-o faca. Acum sa revin la baza aia obligatorie. De exemplu, matematica (uh, matematica
). Daca va avea inclinatii tehnice si copilul va dori sa sara peste anumite chestii din matematica, s-ar putea ca, mai incolo, sa aiba probleme. Sotul meu e profesor universitar. Ca sa poti intelege materia lui trebuie sa cunosti Matematici Speciale bine, altfel nu ai cum sa intelegi demonstratiile facute. Mi-a venit o data acasa indignat rau de tot. Se intreba cum au ajuns niste studenti in anul IV, ca ei nu stiau nici sa inverseze o matrice. Inversarea unei matrici se face la clasa a XI-a, daca-mi aduc eu aminte bine. Si se intreba ce poate face el, ca daca se apuca sa faca cu ei inversari de matrici si Matematici Speciale (astea se fac in anul II de facultate), cum isi mai termina el de predat ce are de predat, ca nu are timpul necesar sa-i ia cu chestii de baza, care trebuiau stiute. Si se mai intreba cum au luat acei copii bacul si examenele din anul II, ca erau ..diafani la multe! Ti-am dat un simplu exemplu. Cred, in continuare, ca scoala trebuie facuta cu cap, invatatul facut dupa o anumita programa, programa care sa-ti asigure o baza cu care sa te poti descurca mai incolo. Ca la unii copii insisti cu unele detalii si la altii cu altele, in functie de afinitatile lor, e altceva. In functie de inclinatiile lor, ei isi vor alege profilul pe care-l doresc. Dar baza trebuie sa fie!
Parerea mea
.