Copii cu personalitate puternica

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 4

Elise spune:

quote:
soacra-mea ne-a invatat sa-i distragem atentia lui sebas ca sa evitam situatiile de criza. A fost o idee care a functionat destul de bine cateva luni...

eu ii distrag atentia.
Problema e tocmai faptul ca i-o distrag pe moment.
Dupa ce rezolva cu amabilitate si condescentza ce o vrajesc eu sa faca

, revine invariabil la preocuparea anterioara.
Deci are memorie...nu pe termen lung, ci pe termen foaaaaarteeee lung!
Eu mai uit ca vroia sa manince o frunza de ficus. Ea NU.
Daca n-a mincat-o in prima saptamina, revine zilnic si cu fortze proaspete intr-o doua saptamina.
La fel de senina.

Ca doar are timp.
Solutia a fost sa maritam ficusul....

...altfel tot incerca probabil, pina la 30 de ani.
Ma bucur - Doamne ajuta! - ca inca nu i-a venit vreo alta idee - sa intre in congelator, de exemplu.
Ca ar fi trebuit sa-l aruncam si pe ala, in final.
Si ne mai trebuie...
Da', la urma urmei, putem minca si la restaurant....

PS: superba faza cu luna!

Elise & BBLisa

patou spune:

quote:
Eu mai uit ca vroia sa manince o frunza de ficus. Ea NU.
Daca n-a mincat-o in prima saptamina, revine zilnic si cu fortze proaspete intr-o doua saptamina.
La fel de senina. Ca doar are timp.
Solutia a fost sa maritam ficusul.......altfel tot incerca probabil, pina la 30 de ani.

pai la mine situatiile de genul asta tin de normalitate

nici nu-mi mai bat capul cu ele. Ma refeream la distratul atentiei cand e foarte obosit si nu-i convine nimic sau cand vreau eu sa-l imbrac si el nu vrea - din pacate se pare ca trebuie sa gasesc o alta solutie, asa ca urmaresc subiectul cu mult interes

MissParker spune:

Mai fetelor, sunteti mortale, zau!!

Eu nu stiu cum o sa fie cu practica mai tarziu, dar acum, teoretic, eu am hotarat ca, indiferent ce va face copilul, atata timp cat nu e ceva grav, o sa incerc sa nu-l franez de la nimic, ci sa ma implic cu curiozitate si cu interes in lumea lui, sa-mi imaginez ca si eu sunt proaspat venita in viata asta si ca vreau sa exploram impreuna lumea.

Citeam undeva o chestie tare draguta: "parintele cel mai iubitor este cel care-si trateaza copilul ca pe cel mai mare aventurier si se declara gata sa-l insoteasca pe acesta pe drumul descoperirilor".

Ma gandesc ca putem incerca sa fim si noi mai putin adulti si mai mult copii. Cel putin asta mi-e intentia, ramane de vazut daca voi putea s-o pun in practica la momentul potrivit.

Felicia 4+

Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************

IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia

Elise spune:

quote:
Ma gandesc ca putem incerca sa fim si noi mai putin adulti si mai mult copii. Cel putin asta mi-e intentia, ramane de vazut daca voi putea s-o pun in practica la momentul potrivit.

MissParker,

stai, ca aici actioneaza doua fortze opuse...
Pe de o parte, eu nu trebuie sa imi propun, ci chiar sint cam infantila de felul meu

- asa ca alerg cu placere dupa muste si ne tavalim prin iarba, sau prin casa, ma rog, nu conteaza.... important e sa ne dam de-a dura.

Pe de alta parte, cind prevad vreun pericol mi se trezeste instinctul de protejare a puiului. Si atunci ea insista, eu o dau la intors...

Elise & BBLisa

corinadana spune:

N o da la intors! spune i NU!

Don't throw with stones if you live in a glass house.

corina mama Ralucai

http://community.webshots.com/user/corinaraluca

principe spune:

"spune NU"
...eu ma intreb ce-o insemna ptru bb-loiul meu acest"NU".
Eu ii spun firma "nu" si-i arat degetul...ce face el?
arata degetul si spune "nu" in timp ce face prostioara... inainte ca eu sa fac observatia,mi-o ia inainte intentionat,ca si cum ar spune "taci ca stiu ce vrei sa spui".

Nu ma plang,totdeauna m-au atras copii neastamparati,cu personalitate puternica,pot sa-i multumesc lui DD ca mi-a dat unul... si inca cu supliment de personalitate.

Nu ar fi greu de pus in practica teoriiile despre"cum se educa copiii" daca acestia nu ar fi atat de dulci,daca nu ar sti sa ne cumpere cu un zambet,cu o mutrita de io nu fuii siiiiiii, daca acestia nu ar fi ai nostrii.
sunt deacord ca este bine sa lasam spatiu copiilor sa exploreze,sa nu le ingradim orizontul,chiar daca spatiul cuprinde si pericole.

Astazi baiatul meu s-a urcat pe topul din bucatarie...loc unde se plimba ca la el acasa,eu prajeam piine..i-am zis sa se dea jos si sa nu puna mana pe toster....a pus degetelul(pe o margine,iar tosterul nu era incins)IMEDIAT dupa ce a pus degetelul mi-a facut semn sa-l dau jos.uneori este bine sa-i lasam si sa vada de ce zicem "NU"..

Elise, cred ca cu Bebelisa tu ti-ai gasit nanasul

monica mami de print
http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?instanceid=77828117

gabi25 spune:

Am intrat cu sperante mari pe mesaj .... si am ajuns sa rad cu lacrimi la postarile voastre....mai ales la metoda de distragere a atentiei a lui Ptou. Si eu am observat ca ei aplica mai bine pe noi toate tacticile astea, decat noi pe ei .
Cu Rares, baietelul nostru de 5 ani m-am tot luptat cu personalitatea lui puternica si cu firea lui de Stie-tot. Si la camin in primii doi ani s-au luptat educatoarele cu el....nu era obraznic, nu se batea, nu lua jucarii...doar ca el avea o problema cu programul de lectii....ca TREBUIE sa faca ceva....si a reusit una din doamne sa ii priceapa firea si stia ca trebuie sa il lase in pace, si el isi rezolva singur temele si mult mai repede ca ceilalti....dar cealalta daca il sacaia si ii impunea ce sa faca nu obtinea nimic de la el....doar eu...NERVI.
Daca el stie ceva...e litera de lege. Nu trebuie sa ii spunem din timp ca mergem undeva sau ca vine cineva la noi pentru ca la fiecare 5 minute te intreaba cat mai este....si daca faci greseala sa ii spui cu cateva zile inainte....OM ESTI!!!
Dar.....a aparut Daria ....cand avea Rares 3 ani....vai mama, si eu ma amageam cu ideea ca nu exista copil mai incapatanat sau cu mai multa personalitate ca Rares....mare greseala.
Daca Rares nu mi s-a trantit niciodata cu fundul de pamant...Daria a facut-o inainte de a face 1 an....eu, ca la toate crizele de personalitate ale ei si ale lui Rares, tratam cu spatele...plecam si o lasam sa urle...stiti ce facea? imediat dupa ce plecam ma cauta si cand ajungea langa mine o lua de la capat...cum sa nu o vad eu cat sufera ea???
Eu la amandoi le-am explicat cand ceva nu era voie, si ca face buba ...etc, dar daca ei tot au perseverat...am lasat sa vada cum e (bineinteles cu mine langa), acum stie si Daria ca centrala si cuptorul sunt fu etc.....se duce langa ele si spune buba.
I-am lasat sa se catere, sa exploreze, sa se murdareasca, sa manace nisip (in speranta ca a doua oara nu mai e bun - aici m-am inselat).
Asta e doar un mic rezumat din personalitatile copiilor mei....dar asa ca o concluzie stiti ce imi doresc? ca aceasta personalitate puternica, aceasta perseverenta sa se mentina si la maturitate, nu vreau ca nici unul din ei sa fie timizi si inhibati (cam cum am fost eu)....prefer sa ma muncesc eu acum cu ei (si aici sa nu credeti ca le accept orice, nu....eu chiar ma consider un parinte destul de "dur") dar mai tarziu asta sa le fie un avantaj.

Camelia mami de Rares Petru (04.07.2002) si Daria Maria (17.05.2006)
www.youngnutrition.net/member/tickers/31540/ticker4.png[/img][/url]" target="_blank">Evolutie Daria
www.flickr.com/photos/47782891@N00/" target="_blank">Poze

tora97 spune:

cum ii fac fata? (deocamdata) "Ana, stai putin, ascult o pe mama" apoi ma cobor la nivelul ei (fizic vorbind) si uitindu ma in ochii ei ii explic de ce nu este bine sa faca acel lucru... Evit sa i promit unele lucruri cind stiu ca nu ma pot tine de cuvint (lucru pe care l aplic si cu pupezele mari) iar cind insista asupra unor anumite activitati, ma gindesc ca o stii ea ceva... ii dau tot concursul meu!

oricum, ne trebe multa rabdare, fetelor!

poze multe cu noi/Ana a implinit un an/ 2006/2007
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

ingridnen spune:

Ce sa mai zic...uneori pur si simplu oboseam sa ma mai "lupt" cu el. Nici ca-i pasa ca eu ziceam Nu, faci buba si alte cele explicatii
era cu mana pe butonul de aragaz, gata gata sa-l rasuceasca. Ii spuneam ca nu e voie.. el, tot cu mana pe aragaz, se uita razand la mine, parca vroia sa spuna "si daca fac, ce se intampla, ce-mi faci". Nici nu mai vreau sa-mi aduc aminte, eram un pachet de nervi... se catara pe teava de la calorifer...musca in cablul de la aspirator...in fiecare zi...nu se plictisea niciodata.. si altele si altele
Mai avem si acum ceva probleme, dar e 'parfum' fata de ce era acum 2-3 ani.
Rabdare, rabdare rabdare... daca puteti

Ingrid si Cristi 4 ani si 7 luni

MissParker spune:

quote:
Originally posted by principe
Astazi baiatul meu s-a urcat pe topul din bucatarie...loc unde se plimba ca la el acasa,eu prajeam piine..i-am zis sa se dea jos si sa nu puna mana pe toster....a pus degetelul(pe o margine,iar tosterul nu era incins)IMEDIAT dupa ce a pus degetelul mi-a facut semn sa-l dau jos.uneori este bine sa-i lasam si sa vada de ce zicem "NU"..

Asa si eu, mi-a povestit tata cum am pus o singura data manuta pe plita incinsa, dupa care am inteles definitiv ca acolo este "aua" si nu m-am mai apropiat...