Mamici de septembrie-octombrie 2007 (99)
Raspunsuri - Pagina 9
carpatina spune:
Andruzza,bun venit acasa! Sa va fie sanatoasa printesa!
Nana, daca nu e prea dureros pentru tine.. spune te rog ce fel de spasme are Andrei.. eu am inteles ca aproape toti nou nascutii au spasme (Ioanei de exemplu ii tremura din cand in cand barbia)... insa abia dupa 3 luni incepi sa-ti pui probleme.. Cu ce sunt diferite cele ale lui Andrei? Daca nu vrei sa vorbesti despre asta nu-i suparare, inteleg. Multa sanatate amandurora! 
Roxana, vedem poze cu rochiile inainte? Sau numai dupa botez?
de Ioana (27.09.2007)
Piciulika spune:
Fetelor, existam, dar nu mai apucam sa citim sau alte cele. Deocamdata. Dar am incercat/incerc sa ajung la zi...
Vad ca am tzinut dop, cum zicea cineva, si pe 8 oct au venit o multzime de BBi dulci.
Felicitari mamicilor, taticilor si sanatate multa lor si BBilor dragalasi:
Tudor Cristian de Yaia, Mihai de Raluca, Alexandru de Adhnana, Paula Maria de navicula, Iulius Teodor de Alinus_25, Iris Maria de Ripley, Stefania de Andrruzza, Mihai de vickyfilip, Andri Gabriel de valentina_22, Alessia de Kriss79 si last but definitely not least, Mihnea Andrei de teodora!
Imi pare rau ca nu am fost langa voi, sa va pun majorete, dar sa stiti ca m-am gandit la voi, cele care ii asteptatzi alturi de mine pe puiutzul vostru...
Voinicul meu imi mananca urechile, noroc ca am laptic, dar ma tzine la trap si la galop cu alaptat la 2-3 ore...
Piciulika, mami de Michael
afibebe spune:
Roxana eu doar am urmat instructiunile date de medic.
nu am mai avu8t copii e primul si de unde sa stiu ce si cum.
oricum si dr de azi mi-a zis sa ii dau eurespal in continuare de 3 ori pe zi cate 2,5 ml.ce zici si asta e mult?
ce naiba astia imi nenorocesc copilu???
AFIBEBE mamica fericita de Cristian Nicolae 22.08.2007
afibebe spune:
deci eurespalu se da numai de la 2 ani Roxana???
inebunesc.
ce mama naibii astias nebuni la cap.
am vazut ca la panadol scrie ca dupa 3 luni.
dar paracetamol supozitoare pot sa-i dau???
AFIBEBE mamica fericita de Cristian Nicolae 22.08.2007
Piciulika spune:
Dragelor, desi nu am mai apucat la citit din urma, vreau sa revin cu temele facute - tot scriu de cateva zile - si sa va spun si povestea noastra, a lui Michael, Piciulika si Radu - mandru si dulce tata de Michael.
Incerc sa nu ma sentimentalizez prea tare, ca si asa sunt foarte emotzionata si-mi dau lacrimile cand privesc minunea noastra, sau cand ascult muzica de la carusel, pe care i-o puneam cand inca era in burtica…
Mai mult in stil reporter – nu asa reusit ca Rox.
Deci sa incep - vorba cuiva: „povesteste cu amanunte: potzi incepe cu „deci, am iesit pe usa...“
Asadar, incepem cum ramasesem aici cu voi la faza cu botul meu maaare ca numai eu nu mai nasc. Si era sambata seara si eram la 40 sapt si 3 zile. Noaptea la 1:30 zaceam la TV cu sotzul si maraiam ca vreau sa nasc si eu!! In burtica era mare agitatzie, bebe tot dadea din picioare in partea dreapta ca un calutz naravas. I-am explicat ca nu pe acolo se iese si i-am desenat pe burtica unde e iesirea, cum sa mearga la „exit“. Era linistit si ma asculta atent. I-am zis sa-mi dea kick daca m-a intzeles. Si imediat mi-a dat unul scurt. Apoi i-am spus ca poate da semne ca vine maine (duminica), dar cel devreme la ora 6, sa mai dormim si noi. (Iar kick!) Tati zice: „Somn de la 1:30 la 6... hmmm, da, ajunge totusi“.
Ma trezesc din somn simtzind ceva caldultz curgand pe coapsa stanga. Zic “Pui, adu’ un prosop ca s-a rupt apa.” Si ma uita la ceas: era ora 6 FIX!!! Vine tati, zic: “vezi si tu ce vad eu?!” Era 6:00!!!
A mai curs un pic-mic si gata. Sunam la clinica, ne dusham, tati se barbiereste – deh, urma sa-si intalneasca feciorul! – si luam micul dejun tacticosi – incercam sa nu ne agitam, dar eram emotzionatzi rau. Contractzii niema. O pornim pe la 8 la clinica, sa nu prindem schimbul de tura (7:00) al moaselor.
La clinica pune CTG - contractii minore (nesimtzite – adica nu le simtzeam deloc 
) si nici o apitza, nimic. Acalmie. Imi dau globuli homeopatici pentru contractzii (tot la ½ ora cuminte ii luam) si ne trimit la plimbare. Mergem in parc; o dimineatza asa frumoasa de toamna, cu frunze muuulte pe jos si soare obosit, cer albastru intens… Urc orice scara imi iesea in cale, intr-un mic amfiteatru, pe un mic turn...
(vezi si pozele - ilustratzia povestii 
)
Piciulika, mami de Michael (8.10.2007)
www.flickr.com/photos/10474507@N06/sets/72157602320321760/" target="_blank">Michael, iubirea mea
Piciulika spune:
Revenim, control, nimic. Si deja nu ma credeau ca s-a rupt apa, ca doar nu mai curgea nimic si testele era negative. Totusi, suna doctoritza si ea spune sa vin la cabinet la ea, ca ma poate consulta mai bine, si vine si ea in plimbare cu cauciorul si BB al ei. Cabinetul era la 10 min mers normal - in mers de ratzusca 15. O luam pe jos, urcam strada povarnita – ma si inchipuiam alergand inapoi ca nasc, nasc! Ajungem prea repede. Intram la Star Bucks sa bem un suc, mancam un muffin si o cheese cake. Ma si vedeam rapunzand unor eventual cunoscutzi: “Ce fac? Bine, uite, tocmai incerc sa nasc! “
Doctoritza constata ca in col se pozitiveatza testul, deci ar putea fi totusi rupta apa, desi in continuare nu mai venea nimic. Studiaza cele doua CTGuri de la clinica, eco: BB bine, lichid gramada. Conchide ca 10% sunt sanse sa fie fisurare de membrane la nivel superior si s-ar putea doua zile sa nu mai se intample nimic. A doua zi aveam oricum control la ea. Ori merg acasa si astept, ori inducem nasterea – eu fiind strepto B pozitiv decide eroic ca vreau inducere, sa nu cumva sa fie vreo problema cat de mica cu Michael.
Deci catinel pe deal la vale la clinica, pe la pranz inducem nasterea.
Pun pastila de Cytotec in col - 2 ore pastila nu a avut effect. Am dormit asteptand - cu tati in pat, ambii cam obositzi. Vine moasa si imi propune inca o pastila, eu decid ca mai astept efectul – ce decizie buna, ca nu stiu ce faceam cu 2 tablete...!!! Si vin pe la 16:00 direct contractzii la 2 min. Vreo 2 ore am suflat si intre ele am luat cina: paine cu cascaval si nuci, cate o muscatura... o lingura de müesli, o contractzie suflata, alta lingura de müsli... crema de vanilie... Am hapait tot ca mi-era o foame! Si ma gandeam ca nu-i asa de rau. Ei, apoi s-au cam inrait contractziile astea si am terminat cu cina si impingeam la pat, gemeam si dansam un fel de salsa sau joc de glezne ... apoi deja muscam din perna si il insfacam pe tati care sulfa cu mine... Dilatatzie cam 1.5, dupa toate astea, colul nu era sters – nasol!
Piciulika, mami de Michael (8.10.2007)
www.flickr.com/photos/10474507@N06/sets/72157602320321760/" target="_blank">Michael, iubirea mea
Piciulika spune:
Schimba tura si vine o moasa pe care o steam de la controalele CTG din zilele precedente. Italianca, exaltata sau… pe extasy. Zice, hai in vana, poate se mai linistesc contractziile alea neproductive. M-am tarat in sala de nasteri, ma intreaba daca vreau ulei de levantzica in apa 
– mi-e mi-era rau de durere. Prima impresie in vana: uf ce bine! Mai incolo… no comment. 2 ore m-am incovrigat in apa calda, era ceva mai bine dar curand aveam contractzii la 1 min de nu mai stiam de mine si nu apucam sa suflu, greatza…Moasa pune ceva anestezic prin branula, apoi ceva sa franeze contractziile alea ca nu faceau decat sa-l termine pe bb si pe mine. In sfarsit dilatatzie 3, uraaaa! Scos din apa, hop pe patul-masa. Am varsat cu mult elan pe Radu, toata cina mea hapaita cu pofta. Moasa a chemat anestezistul (care dupa vreo 45 min a sosit), eu tremuram ca o piftie, ingrozitor, din tot corpul si doar Radu meu a reusit sa ma calmeze un pic si m-a tzinut in pozitzie pentru anestezie. In bratzele lui eram ca un pui la mama lui – stiam ca mi-e bine, orice ar fi urmat. 
Nu a durut deloc si PDAul m-a propulsat in Nirvana. SUPER!!! Apoi am stat la taclale cu moasa si cu Radu, si dupa alte 2 ore eram gata de "push". A venit doctoritza, am avut o contractzie de expulzie - dar eu nu o simtzeam si nu ma puteam sincroniza sa imping simultan cu ea, si ritmul cardiac al lui BB a cam luat-o la vale. Deci mi-a oprit PDAul, am asteptat sa incep sa simt contractziile si am stat cu fundul in sus ca ratzusca, ca sa-si revina BB cu inima si sa nu stea presat acolo. Apoi am mishculat in cateva pozitzii pe patul ala mare (simtzeam bine picioarele) si din 3 contractzii de astea si 6 pressinguri a venit minunea! 
Piciulika, mami de Michael (8.10.2007)
www.flickr.com/photos/10474507@N06/sets/72157602320321760/" target="_blank">Michael, iubirea mea
Piciulika spune:
Noroc ca aveam (inca) muchii buni, ca s-au mirat si doctora si moasa ce eficient impingeam si de fapt a durat totul ca la o nastere "naturala, frumoasa" – cum spunea dna doctor.
M-a taiat la ultima contractzie si Radu mi-a spus ca a sunat cum ai taia un carton gros. Brrrr…!
Dar ce mai conta: BB Michael era bine, alb-roz si cu capul tzuguiat in spate, se uita la lume curios si bolborosea ceva si plangea de mama focului. L-a strers in guritza cu o fasha, l-a pus intr-un prosop si hop, imi era pe piept! Eram surprinsa, ca si el. Era perfect, era cald si ud si se lipea de mine… Nu pot descrie…
Oricum: povestea travaliului am reintregit-o cu ce mi-a mai povestit Radu. Eu multe lucruri nu-mi aminteam, iar timpul l-am perceput ca ½ din cel real, la fiecare faza. Hormonii si-au facut treaba.
Rezumat: nasterea nu e chiar ora de balet, dar nici asa de horror de sa zic ca nu-l mai fac pe al doilea! Etapa de dupa PDA pot merge s-o prestez si sa nasc tot a doua noapte - ca hobby. Iar la presat e ca la sport de performantza: dai tot ce potzi! Si cand stii miza – impingi cu tot sufletul.
M-am rupt puntzintel, pe langa mica taietura, dar cu BB la san si anestezia acolo broderia e chiar total neglijabila. Prima zi n-am stat pe popo, dar a doua zi, darza, am luat loc. ;o)
Am ramas 2 ore in sala de nasteri cu Michael la san, si intre timp povesteam cu Michael, cu Tati, cu moasa, care ii facea “Pasaportul de BB”, ursuletzul cu numele pentru capul patutzului, bratzaruca de margele bleu cu numele lui…
Pe la ora 3 m-am dat jos, am mers la baie, si apoi m-am urcat pe hol in pat. M-au dus in salon; eram singura cu patutzul cu comoara noastra si nu puteam dormi uitandu-ma la el…
Piciulika, mami de Michael (8.10.2007)
www.flickr.com/photos/10474507@N06/sets/72157602320321760/" target="_blank">Michael, iubirea mea
Piciulika spune:
In aceeasi zi, la 13:30 am fost cu Tati la curs de Baby Handling – cum sa-l apucam si manevram pe BB. Am mers cu colacul pe bratz, tati impingea patutzul cu Michael. Ajunsa acolo nu prea puteam eu sta pe colac nici manevra BB, ca eram usor ametzita. Asa ca Tati l-a manevrat pe BB, eu stateam ca romanii, intr-o rana pe un pat pe acolo. M-a si luase fizioterapeuta ca nu e bine pe colac, ca atarna zona cervixului in gaura aia si se vindeca mai greu. Eu o uram si i-am spus ca am nascut de 13 ore si nu cred ca stie cum e sa sezi pe dansa chiar acum… In fine. Toata ziua am stat cu pungutze de gheatza in chilotzi si a fost ok.
Insa de a doua zi i-am urmat sfatul si cu prudentza m-am asezat si de atunci nu am nici o problema.
Apoi… e atat de frumos ceea ce urmeaza dupa toate eforturile… nu potzi sa crezi cum iti intra in suflet mica minune! Nu-i usor cu haplea tot la 2-3 ore, dar... tot frumos e!
Radu e induiosator cu tot ce face si numa lapte nu da! Il ador!!!! Si relatzia noastra parca a intrat intr-o alta dimensiune, mai calina cumva, mai grijulie… e foarte-foarte frumos!
Nu o mai lungesc, doar va spun ca… mai vreau un copil!!! E ca un drog.
Piciulika, mami de Michael (8.10.2007)
www.flickr.com/photos/10474507@N06/sets/72157602320321760/" target="_blank">Michael, iubirea mea
afibebe spune:
Pciulika frumoasa povestea voastra.sa fiti fericiti.
AFIBEBE mamica fericita de Cristian Nicolae 22.08.2007