In deriva
Raspunsuri - Pagina 7
filofteia spune:
Aiamoni, si la noi, daca participi la ore iei examenele alea de care spui, nu trebuie sa faci suplimentar. Numai ca parintii cer performanta de la copil. Asa s-a intamplat cu Alexandru. Nu era suficient nici macar sa ia examenul pentru liceul dorit, ci trebuia sa-l ia primul.
Ce sa spun... il iau tot pe barbatul meu ca exemplu.. in clasa a VIII-a avea meditatii la trei profesori, iar parintilor li se parea normal
. Ca a repetat 2 ani a fost vina lui, dar eu spun ca a fost vina lor, a parintilor. In primul rand facultatea (aleasa de socrii) a fost gresita. Asa cum am spus, sotul meu are o minte de inginer stralucita. De altfel este consilierul tuturor cunoscutilor cand vor sa achzitioneze sau sa repare ceva. Sotul meu si acum, matur fiind, este ingrozit de-a dreptul de tot ce inseamna cursuri, examene. Pana si de alea care le facem toti pe la serviciu este ingrozit. Vine din subconstientul sau.
Sunt de acord cu lucrul suplimentar cand vezi ca are carente copilul, sau la polul opus cand vezi ca o face din placere. Nu sunt insa de acord s-o faca pentru a fii primul, cand el nu-si doreste asta.
In plus eu sunt de principiu ca in viata trebuie sa stii si altceva decat ce faci la scoala, adica sport, muzica, un instument, desen, fiecare ce poate / ce-i place. Toate astea te ajuta sa socializezi in toate etapele vietii, ceea ce mie mi se pare mult mai important decat faptul ca ai intrat in primii 10 la cel mai bun licu din oras.
aiamoni spune:
Va dau ceva dreptate, dar nu chiar in totalitate. Sigur ca exclud extremele gen trebuie sa intri primul etc. Insa din cite imi amintesc eu in Romania la admitere la liceu ai romana si matematica, nu? Cu putine exceptii. Si-atunci daca vrei sa intre copilul la un liceu bun, unde sa aiba parte de profesori de calitate, ce faci? Aici in America te duci la liceul de care apartii prin locatie, dar in Ro nu-i asa, si eu la rindul meu am luptat sa intru la un liceu bun, primul pas spre o educatie care sa-mi permita intrarea la o facultate. Sigur ca teoretic poti intra la facultate indiferent de liceu, dar practic daca te uiti la statistici sansele difera, si nu vrem noi parintii sa oferim sanse maxime copiilor nostri?
In plus, sa spunem ca-i place desenul sau muzica. Il dai la un cerc de desen, ii iei profesor de vioara sau mai stiu eu ce. Eu nu zic in nici un caz sa i se interzica copilului sa faca ce-i place. Insa foarte putini sunt aceia care au succes si cariera in astfel de domeniu, deci eu ca parinte ma simt obligata sa am grija sa se tina si de restul materiilor cum trebuie, fiidca sunt sanse bune sa ajunga un arhitect in loc de pictor, sau economist in loc de pianist. Dar daca ma trezec ca copilul meu de 20 de ani care n-a avut destul talent sa intre la filarmonica (nu ma pricep, zic si eu teoretic) si nici altceva n-a facut, vine la mine si ma intreaba de ce n-am avut grija sa lucreze si la matematica, ca el era mic si nu stia?
Sper sa nu nasc vreun conflict, insa eu sunt de parere ca e nevoie putin si de mina parintilor, un fel de linie de plutire, sa zic asa, nici sa nu pui super presiune pe copil, nici sa nu-l lasi sa faca numai ce vrea el. Fiica-mea de exemplu ar citi toata ziua, daca ar fi dupa capul ei, si-ar visa ca e fashon designer. Are voie sa citeasca cit vrea, si i-am cumparat tot felul de chestii de creat moda, dar matematica e sfinta, fie ca-i place fie ca nu. Credeti ca gresesc? Ca ar trebui sa ma multumesc sa faca OK la materiile care nu-i prea plac?
MissParker spune:
quote:
Originally posted by aiamoni
In plus, sa spunem ca-i place desenul sau muzica. Il dai la un cerc de desen, ii iei profesor de vioara sau mai stiu eu ce. Eu nu zic in nici un caz sa i se interzica copilului sa faca ce-i place. Insa foarte putini sunt aceia care au succes si cariera in astfel de domeniu, deci eu ca parinte ma simt obligata sa am grija sa se tina si de restul materiilor cum trebuie, fiidca sunt sanse bune sa ajunga un arhitect in loc de pictor, sau economist in loc de pianist.
Incerci mai bine sa faci tot posibilul ca al tau copil sa fie fericit si multumit cu el ca om decat sa aiba "succes si cariera"... Dealtfel, daca ii acorzi incredere si ii dai aripi, va alege singur drumul bun.
quote:
Sper sa nu nasc vreun conflict, insa eu sunt de parere ca e nevoie putin si de mina parintilor, un fel de linie de plutire, sa zic asa, nici sa nu pui super presiune pe copil, nici sa nu-l lasi sa faca numai ce vrea el. Fiica-mea de exemplu ar citi toata ziua, daca ar fi dupa capul ei, si-ar visa ca e fashon designer. Are voie sa citeasca cit vrea, si i-am cumparat tot felul de chestii de creat moda, dar matematica e sfinta, fie ca-i place fie ca nu. Credeti ca gresesc? Ca ar trebui sa ma multumesc sa faca OK la materiile care nu-i prea plac?
Da, calea de mijloc e buna, desi subiectul asta combate tocmai extremele nocive (distrugerea unui copil sub pretextul bunelor intentii).
Si sorry, matematica nu e sfanta, e doar o materie din care de cele mai multe ori in viata nu-ti trebuie decat strictul necesar si poti face cariera si doar cu atat... ca doar n-or visa toti parintii sa iasa un John Nash din copilul lor... iar cu John Nash ("A beautiful mind") se stie ce s-a intamplat tocmai din cauza presiunii mamei lui (profesoara). Eu i-am citit biografia si e clar ca schizofrenia lui a fost provocata de "educatia" intru perfectiune. Da, e un caz extrem, dar serveste ca avertisment. Mai bine un copil fericit si mediocru decat unul perfect si schizofren.
Elle_seb, mai ai ceva noutati despre Alexandru?
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
ileanna spune:
oribil si relevant exemplu (al lui Alexandru cu parintii lui) despre cum stiu oamenii intotdeauna care este "mai binele" altui om. fie acela si copilul lui. pentru ca tot despre o alta fiinta umana vorbim, si nu despre proprietatea noastra. nici copilul si nici sotul nu sunt proprietatea noastra. si daca credem asta, vom primi cu varf si indesat demonstratii contrare.
auzi tu raspuns "pai eu la varsta ta saream garduri casa ajung la mandra". probabil ca asa i s-a raspuns la orice temere.
si am vazut raspunsuri d'astea fel de fel si pe topic: "eu ma intretin singura de nu's cand", eu fac si dreg si lupt si aia si ailalta. mdea, si eu la fel mi's mare manager, propitar de casa si masina da' plecata de acasa cu bocceaua'n batz si pe furis, la 20 de ani. SO WHAT??? ce legatura trebuie sa aiba ce am facut eu, cu alexandru sau cu oricine altcineva?
uite asa trebe sa fie toti ca noi si mai ales copii nostri si daca s-ar putea am fi toti niste copii la indigo dupa primul om.
daca ala nu mai are chef de faculta f bine. s-o dea naibii. o sa o reia cand are chef. important e sa fie sanatos. mare scofala ca nu ajunge progenitura savant de renume mondial ca sa se dea parintii pe spate cat incape. ajungem sa vrem sa avem bunuri, facultati, mastere si functii mai mult decat sa vrem sa fim pur si simplu oameni cu sentimente, temeri, dorinte si toate cele "amanunte".
una peste alta, problema e mai serioasa decat tonul pe care l-am abordat eu. cred ca doar un terapeut bun ar putea sa-l ajute sa se desprinda de parinti si sa-l faca sa-si dea seama ca EXISTA!!! nu este un produs al parintilor si nu trebuie sa existe neaparat cum vor ei. nu este singurul mod de a exista si daca nu-l reprezinta - la revedere.
si aiamoni, cred ca tu ai si dreptate. daca copilului nu-i place mate inseamna ca ii este teama de asta. si e bine daca faci in aa fel incat a-l ajuti sa nu-i mai fie teama iti va multumi. dar nu sa il fortezi.
Never say NEVER.
aiamoni spune:
MissParker, cu singuranta ai mai multa experienta decit mine, asa ca nu indraznesc sa te contrazic. Insa eu nu ma refeream la cazuri extreme, ca Alexandru. Normal ca cel mai important e sa fie copilul sanatos si fericit. Cum crezi insa ca se va simti acel copil cind va pica admiterea la liceu, fiidca din proprie vointa n-a prea pus mina pe matematica? Eu zic ca la 8-13 ani copiii care de la sine lasa alte preocupari si pun mina pe carti si pe culegeri sunt exceptii. De obicei parintele trebuie sa-i aminteasca. Repet, nu ma refer la exreme, nici macar n-am de gind sa spun"ce bine daca te-ai face doctor" copiilor mei, nicidecum sa ii oblig. Insa la virsta asta mica consider ca a-i lasa sa studieze numai ce vor si cit timp vor ca sa fie ei fericiti este o greseala pe care pina la urma tot copilul o va plati mai tirziu.
MissParker spune:
Tragediile apar atunci cand parintii confunda in termeni de valoare rezultatele copilului cu personalitatea si persoana acestuia.
Mesajele transmise inconstient de asemenea parinti sunt: "Nu valorezi pentru noi decat cat rezultatele pe care le obtii!", iar daca foarte devreme se incepe cu o asemenea educatie distructiva, acel copil nu are decat doua alegeri: fie isi reprima total sentimentele, durerea si dezamagirea de a nu fi iubit pentru ceea ce este el si atunci da rezultate perfecte (o vreme...), fie se refugiaza in esec, pentru a le forta mana inconstient parintilor sa dovedeasca daca il iubesc si asa. Ambele alegeri sunt daunatoare, desi prima pare de preferat.
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia
aiamoni spune:
Cu asta sunt total de acord! Copilul trebuie sa se simta iubit tot timpul, indiferent de succese si esecuri, atunci cind parintele il lauda si la fel atunci cind il cearta! Asa e, foarte important!
Cristina_A spune:
quote:
Originally posted by ileanna
auzi tu raspuns "pai eu la varsta ta saream garduri casa ajung la mandra". probabil ca asa i s-a raspuns la orice temere.
si am vazut raspunsuri d'astea fel de fel si pe topic: "eu ma intretin singura de nu's cand", eu fac si dreg si lupt si aia si ailalta. mdea, si eu la fel mi's mare manager, propitar de casa si masina da' plecata de acasa cu bocceaua'n batz si pe furis, la 20 de ani. SO WHAT??? ce legatura trebuie sa aiba ce am facut eu, cu alexandru sau cu oricine altcineva?
Imi place ca ai observat asta. Sunt intru totul de aceeasi parere.
