Copiii nosti sunt ca noi
Raspunsuri - Pagina 12
J G spune:
Absolut corect ce spune Elise!
J si Carlita Carliontz (05.02.2006)
simali spune:
quote:
educatoarea mi-a spus ca uneori e f util sa nu explici atata ci sa-i spui asta e hotararea luata si noi parintzi consideram ca e cea mai buna in cazul de fatza...
quote:
O buna prietena trece acum cu copilul prin niste faze prin care am trecut si eu. Este bolnav, febra mare, etc. si NU VREA SA INGHITA SIROPELUL CU ANTIBIOTIC. Urla ca nu-i place. Ei i se rupe sufletul de mila lui, dar stie ca TREBUIE sa-i bage pe gat siropul ala cu orice pret ca sa se faca bine. Astazi m-a sunat ... era distrusa. A fost pusa in situatia sa-si loveasca copilul de 3 ani aseara pentru ca nu inghitea siropul.
Alternativa? Internattul in spital si injectii cu antibiotic prin branula sau injectatul la domiciliu prin metoda clasica. Ambele mult mai traumatizante decat un amarat de sirop...
Sunt situatii in care pur si simplu esti nevoit, ca parinte, sa-ti impui vointa in fata copilului care este mult prea mic sa inteleaga ce e mai bine pentru el... Stiu ca e trist si salbatic dar asta e...
Si sa nu veniti sa-mi spuneti ca replica la cele de mai sus ca voi aveti copii care iau siropuri si nu zic nici pis pentru ca asta nu-i meritul vostru.
Unii copii sunt pur si simplu mai inversunati decat altii, nu stiu de ce si ce-o fi in capul lor, dar asa este. Iar daca ai nenorocul sa i se puna siropelul cu antibiotic "pe invers" s-a zis cu tine oricate explicatii logice ai incerca sa dai.
alice
tlaura spune:
De acord cu lorelaim! Nu pot face numai ce vor ei, pentru ca vor creste cu aceasta perceptie, si numai bine nu le va fi! Si eu incerc sa-i las lui Andrei o cat mai larga arie de a se desfasura din punct de vedere personal; dar daca ar fi dupa el ar sta non-stop la calculator! Pot sa-l las sa faca asa ceva? Adica sa stea numai la calculator? Bineinteles ca nu! Pot sa-l las sa manance toata ziua numai dulciuri si alte crantanele? Bineinteles ca nu! Si exemplele ar putea continua!
Desigur, orice decizie care il implica direct sau indirect, o luam impreuna! Il las sa aleaga, chiar daca ce vrea el nu imi convine sau nu corespunde planurilor mele; dar, nu as fi de acord sa nu mearga la gradinita doar pentru ca nu are el chef; atunci ce as face la scoala? Pentru ca, copilul se va invata asa!
Nu vreau sa intervin in caracterul lui, dar nu-l pot lasa sa se dea cu fundul de pamant pana la 20 de ani!
Din fericire pentru mine, la copilul meu merge metoda explicatului de cateva ori, dupa care intelege de ce nu e bine sa faca una sau alta!
Spunea cineva ca are copilul perfect indiferent cum este; si eu la fel!
Sa ne traiasca toti copilasii, sa fie sanatosi si norocosi!
filofteia spune:
Si totusi Alice, eu vin si spun ca as fi ales alternativa... in locul batutului. Adica i-as fi facut injectii, i-as fi explicat ca le face pentru ca nu ia siropul si poate nu de a doua oara, dar a treia sigur ia siropul ala si daca are cel mai rau gust din lume. Adica oarecum l-as fi lasat sa simta consecintele. Asa si data viitoare va face la fel... si-l va lua de frica mamei pana la urma, asa frica se transfera la injectii.
simali spune:
quote:
Si totusi Alice, eu vin si spun ca as fi ales alternativa... in locul batutului.
quote:
Si eu am ales injectiile cand am fost in situatia prietenei mele. De altfel asa am si sfatuit-o. Dupa ce face un set de injectii ia siropelul fara comentarii - pentru ca are termen de comparatie. Stie ce-i aia "mai rau". Si cum spui si tu, macar stie ca injectia l-a lovit, nu mami.
Cred ca l-a pleznit... Oricum, incerc sa o inteleg, pentru ca stiu in ce hal esti cu nervii cand dupa ce ajungi acasa dupa o zi demunca (ea e directoare la o banca si lucreaza pana la 8 seara) incepi negocieri de 2-3 ore cu copilul de 3 ani care fuge prin casa si "nu vleau" in sus si "nu vleau" in jos, si tu versi si 2-3 doze de sirop prin toata casa, apoi vomita si trebuie sa strangi voma, apoi te loveste cu piciorul cand se zbate...
alice
simali spune:
quote:
Supunerea (Gehorsam) este punctul central al analizei facute de Arno Gruen, prin care el explica modul cum copiii isi pierd foarte devreme autonomia si identitatea. Asta e samburele problemei dupa parerea mea.
quote:
La ineceput, cand am citit ce-i scris cu supunerea am vrut sa-ti scriu ca nu sunt de acord. Ca in Romania cel putin avem criza de lideri, nu excedent. Ca romanul mediu nu vrea sa fie lider, pentru ca asta presupune obligatii, asumarea altora, si el este mult prea lenes ca s-o faca.
Dar in ultima vreme am observat mai atent unele mamici in curtea gradinitei lui Vlad (ei au o curte mare cu pomi si vredeata la gradi si dupa orele de program mamicile stau pe banci iar copiii se mai zbenguie putin). Si am vazut atatea abuzuri incat m-am ingrozit. Foarte multe mamici nu-si lasa copiii sa faca unele lucruri doar pentru ca asa vor ele.
De exemplu. Uneori copiii gasesc bete prin curte. Daca-i supraveghezi vezi ca nu fac nimic rau cu betele alea. Le calaresc, le folosesc pe post de pusti, etc. Dar sunt mamici care:
- ca sa nu supravegheze copiii prefera sa le interzica "va scoateti ochii".
- pentru ca nu prea au timp sa stea in curte folosesc betele ca pretext gen "nu renunti la bat mergem acasa - acum";
- iau betele de la toti copiii (inclusiv de la ceilalti copii ai caror mamici sunt de fata) si le arunca peste gardul gradintei, sub privirile inlacrimate ale micutilor. Si le vezi cu un aer de satisfactie "asa, sa va invatati minte".
Cred ca in realitate foarte multi parinti vor supunere din partea copiilor lor. In special cei care cer ceva fara sa aiba un motiv pentru ceea ce cer. Poate ca uneori la originea interdictiilor pe care le impun copiilor se afla spaime si temeri, de aceea cer supunere pentru a se convinge ca nimic rau nu se va intampla. Dar am simtit si o anumita nevoie de a-i comanda copilului ce sa faca, de a-l supune vointei lor "arunci batul pentru ca asa spun eu".
Si ce-i culmea, este ca cele mai dornice de control sunt exact niste mamaite aparent inofensive, sau mamici genul de care-ti dai seama de la o posta ca in fata unui adult (sa zicem sotul) n-ar zice nici pas.
alice
filofteia spune:
quote:
Cred ca l-a pleznit... Oricum, incerc sa o inteleg, pentru ca stiu in ce hal esti cu nervii cand dupa ce ajungi acasa dupa o zi demunca (ea e directoare la o banca si lucreaza pana la 8 seara) incepi negocieri de 2-3 ore cu copilul de 3 ani care fuge prin casa si "nu vleau" in sus si "nu vleau" in jos, si tu versi si 2-3 doze de sirop prin toata casa, apoi vomita si trebuie sa strangi voma, apoi te loveste cu piciorul cand se zbate...
De aici rezulta ca de fapt, ea fiind prea obosita s-a descarcat nervos pe copil. Eu nu negociam cu el, medicamentele sunt unul din punctele care nu se negociaza, sunam pediatrul sau medicul de familie si intr-o ora eram cu el la injectii. Iar daca a vomitat poate chiar era o problema cu siropelul. Si copilul meu a vomitat Zinatul, am sunat pediatrul si i l-a schimbat cu Ceclor, pe care l-a luat fara probleme. Adica se poate sa fi dat vina pe copil aiurea.
quote:
cand am adoptat atitudinea sugerata de d-na educatoare: TREBUIE SA MERGI LA GRADI - tati merge la servici, mami la scoala, tu la gradi - punct - am incheiat discutzia... eu care sunt obisnuita sa-i explic copilei ce, cum, de ce, si in ce fel... tot timpul trebuia sa negociez si sa re-negociez fiecare lucru care nu-i convenea copilei... educatoarea mi-a spus ca uneori e f util sa nu explici atata ci sa-i spui asta e hotararea luata si noi parintzi consideram ca e cea mai buna in cazul de fatza...
Lorelai faina educatoare aveti.
Pana la urma insa toata lumea este de acord aici ca sunt reguli ce trebuie impuse. Dar sunt si momente in care trebuie sa asculti sufletul copilului. Aici este beleaua, cum reusesti sa-l asculti, mai ales cand nu se potriveste cu ce vrei tu. Aici vine greul sa renunti la ce visezi tu pentru el si sa-l lasi pe el sa viseze, iar tu ca parinte sa fi de acord cu visul lui.
ocebine spune:
quote:
Originally posted by patouquote:
Sint curioasa ce efecte potential negative ar avea socializarea...si in plus, asta nu este tot o modelare fortata? Ii elimini (in mod voit) un aspect destul de important din viata...aici gasesc o mare contrazicere...
Consider ca socializarea practicata la gradinita favorizeaza comportamente nesanatoare mai mult decat sa contribuie la stabilirea unor relatii umane calduroase. parerea mea, bineinteles.
N-am spus ca-i elimin socializarea total ci doar ca, in calitatea mea de adult, aleg o varianta de socializare pe care o consider benefica pentru el. (am vazut cu ochii mei diferenta dintre copiii pe care-i intalneste la bambineria si cei pe care-i intalneste in parc si care merg la gradinite)
Intreaga postare merge contrar ideei ca puii nostri se nasc perfecti si doar noi ii stricam...daca sint intre ei, ce anume cauzeaza comportament"nesanatos" si mai departe...arati ca iti impui valorile tale personale (i.e. "calitatea de adult" ) asupra vietii copilului. In esenta, ii creezi un mediu artificial, diferit de realitate.
Greutatea in educatie (cresterea) copilului nu este sa il educi sub un glob de sticla (un mediu strict controlat si uniformizat) ci sa reusesti sa il cresti echilibrat si stapin pe el intr-un mediu variat.
Iar trebushoara cu echilibrul innascut...hmm.
Dupa cum a aparut exemplul cu siropelul...si eu am avut faze groaznice cu siropelul la cel mic. Iar aici nu ai alternativa injecttilor decit daca ajungi cu copilul la urgente in stare grava. Trageam serii de rugaminti, urlete de partea lui, voma, plins, etc...Cel mare nu a facut niciodata asa, deci nu a "invatat" de la cel mare. Pur si simplu asa a fost el. Acuma daca eu totusi "m-am impus" nu l-am "stricat"? L-am pus sa face ceea ce nu dorea prin fortare (nu fizica). I-am stribit echilibrul? I-am ciuntit personalitatea?
Anamaria
"After all is said & done, more is said than done."
bird70 spune:
Si eu am patit-o cu siropul 
, nu am avut nici o problema cu fata, a luat intotdeauna siropurile cand a fost bolnava. Dar cu cel mic , exact la fel, urlete, trantit pe jos, vomitat. E foarte tentant sa-i dai cateva, nu am incercat asa ca nu stiu daca functioneaza. Ce am facut eu a fost sa ma intorc la doctor si sa-i spun ca nu pot sa-i dau copilului siropul. Atunci mi-a prescris niste pastilute care se mesteca (ca si vitaminele pentru copii) care erau tot amoxicilina ca si siropul. Nu am avut nici o problema cu 'vitaminele' 
dar daca nu mergea asa ii faceam injectii.
sinzi_ana spune:
quote:
Originally posted by simali
[
O buna prietena trece acum cu copilul prin niste faze prin care am trecut si eu. Este bolnav, febra mare, etc. si NU VREA SA INGHITA SIROPELUL CU ANTIBIOTIC.
alice
Da...e simplu...
Copilul are de ales...fie ia antibioticul fie face injectii...
Decizia este a lui si consecintele pe care le va suporta sunt in functie de decizia pe care a luat-o el singur!!!
It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation
Sinzi, Radu si David
psihologul
: varsta, poze, 3000km prin Romania