Profesorul trebuie sa educe?
Raspunsuri - Pagina 4
denizel spune:
quote:
Originally posted by principe
denizel,
as avea si eu citeva intrebari ptru tine.
cit timp in medie zilnic petrece cu copilul sau un parinte care lucreaza la un patron ,sau in prpria-i firma?
cam citi din parintii de azi pot renunta la o slujba ca sa fie acsa sa se ocupe de educatia copiilor?
crezi ca este suficienta doar educatia data de parinti?
a si ca sa nu mai intind ...eu prefer ca baiatul meu sa nu ajunga un ermitan burdusit de stiinte ..ci un copil sociabil ,fericit stapin pe sine,care stie ce vrea si ce-i place.
monica mami de print
prinicipe, in principiu, ar trebui sa fie de ajuns educatia data de parinti.
Desigur, parintii nu pot cuprinde absolut tot si, la un moment dat vor aparea in viata copilului si alte principii, eventual din alte curente de gandire
.Nu putem si nici nu trebuie sa tinem copiii sub clopote de sticla, la adapost de influente negative.
Ceea ce spun eu este ca, nu numai parintii pot si incompleti si imperfecti, ci si profesorii.
In plus, profesorii au pe cap 30-40 de copii/ora, iar parintii doar 1, 2, 3, hai 4/zi. O diferenta, nu?
Pentru ca, cheia unei educatii reusite nu e data numai de calitatea principiilor expuse, ci si de adaptarea acestora in functie de personalitatea si nevoile copilului.
De aceea, cred ca ar fi ideal ca profesorii sa poata sa se ocupe in principal de disciplina pentru care sunt pregatiti si mai putin de educatia prea in detaliu a copiilor nostri.
Un prof. de fizica sa zicem, face 5 ani la Facultatea de Fizica.
Ei, in acesti 5 ani, face un singur curs de psihologie, prin anul 3 parca si nici un curs de educatie morala, etica sau civica :-))
DEci, principalul lui atu este fizica, nu psihologia, nu morala, nu manierele elegante.
Putini sunt oamenii care obtin rezultate bune in domenii care le sunt prea putin cunoscute.
quote:
cit timp in medie zilnic petrece cu copilul sau un parinte care lucreaza la un patron ,sau in prpria-i firma?
Daca un parinte petrece atat de mult timp la serviciu incat nu mai are timp nici macar sa-si educe copilul, scuza-ma, da' nu prea vad de ce a dorit acel copil.
Nu avea ce sa faca cc cu banii pe care ii castiga din multa munca depusa sau se temea ca nu are cine sa-i faca un ceai la batranete?
Inteleg, sunt parinti care au job-uri solicitante, care sunt pasionati de munca pe care o fac. Inteleg, oamenii astia nu au timp sa faca temele cu ai lor copii, nu au timp sa le gateasca sau sa iasa in fiecare zi in parc, la alergat sau la plimbat cainele.
Da' daca sunt atat de ocupati incat sa nu mai aiba timp nici de educatie, adica de discutii despre viata practic, parerea mea este ca e vai de bietii lor copii si ca aia nu pot fi numiti parinti.
quote:
a si ca sa nu mai intind ...eu prefer ca baiatul meu sa nu ajunga un ermitan burdusit de stiinte ..ci un copil sociabil ,fericit stapin pe sine,care stie ce vrea si ce-i place.
principe, tu faci cum vrei.
Parerea mea este ca fiul tau nu are de unde sa stie ce vrea si ce ii place, daca nu cunoaste alternativele.
Poate lui i-ar placea sa devina istoric. Daca tu ii spui insa ca nu e cazul sa-si burduseasca memoria cu lectiile de istorie, el o sa te asculte, o sa-i convina chiar :-)), dar s-ar putea ca tu sa-i fi taiat o sansa de fapt.
In al doilea rand, daca un copil este inteligent, adica are un mare dar, pe care nu toata lumea il are :-)), nu prea avem voie sa nu i-l cultivam. Si, una din metodele care stimuleaza si cultiva inteligenta este invatatura.
In al treilea rand, daca tu nu duci copilul la scoala in principal ca sa invete multe chestii, asta e treaba ta.
Ii pui in vedere ca poate sa nu invete daca nu vrea, dar asta nu inseamna ca daca un parinte nu vrea prea multe cunostinte pentru al sau copil, toti parintii trebuie sa nu puna prea mare pret pe pregatirea stiintifica din cadrul scolii.
Si eu vreau sa am un copil fericit, dar pentru a-l ajuta la asta, nu consider ca trebuie sa minimalizez rolul acumularilor stiintifice de la scoala.
Eu imi fac datoria si il ajut sa ii placa scoala si sa invete.
Daca lui nu i-o placea, n-am sa fac o tragedie din asta. Tara are nevoie si de padurari
.da' macar am constiinta impacata
.-------------------------
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! ! !
-------------------------
Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
filofteia spune:
quote:
Dragele mele, v-ati lansat intr-o discutie pur teoretica, privind din afara! Poate ca din afara pare frumos, insa inauntru situatia e cu totul alta!
Nu stiu daca v-a raspuns vreun cadru didactic, parerea mea este ca elevii din ziua de astazi nu se mai lasa modelati, sunt voluntari au alte aspiratii, diferite de cele pecare le aveam noi in adolescenta!Sunt rebeli, stau toata ziua pe net si in cluburi, chiar nu le mai pasa de scoala si de ceea ce vrea profesorul sa le transmita!
Eu, la fiecare ora pun o particica din sufletul meu, fiindca imi plac tare mult tinerii si ma incarc cu energie,insa acum, din pacate, situatia este cu totul alta!
Aici este problema... sa ne adaptam la tinerii astia, care traiesc intr-o alta societate, sunt altfel decat noi.
Eu sunt doar parinte si as dori din partea unui profesor sa faca educatie. Sau mai bine spus sa fie un model pentru copilul meu.
Din ce am tot citit eu pe forum am observat ca prin educatie unii inteleg ceva, altii altceva.
Ce inteleg eu prin educatie? Din punctul meu de vedere in educatie intra atat partea stiintifica, cat si cea privind comportamentul. Imi doresc de la un profesor sa nu permita copiilor sa fie obraznici la ore, sa fie apropiat sufleteste de ei, sa stie sa-i atraga, sa-l asculte. Constat ca este foarte greu de exprimat cam ce mi-as dori.
Hai sa dau un exemplu concret. Profesoara de engleza, de la firma, a lui fiimiu. 4 copii in grupa, doi de pregatitoare, doi de clasa I, se cearta pe locurile din clasa (parca nu ar fi fost toate la fel). Solutia profesoarei, face iute niste biletele cu numere, numeroteaza scaunele si ii pune sa traga biletul si sa spuna in engleza ce numar au. Conflictul se stinge rapid si ora isi urmeaza cursul normal.
Eu si acest tip de comportament il numes tot educatie. Copilul meu a invatat de aici cum un conflict se poate rezolva fara tipete si urlete, ca trebuie sa-si astepte randul si sa se multumeasca cu ceea ce a obtinut.
Hai ca va ametii de tot! Dar acum doamnelor profesoare fiti indulgente cu un parinte.
denizel spune:
quote:
Originally posted by madaluta
Cand sa tinem orele astea de morala? in timpul orei de curs???
In afara de cei doi elevi care s-au injurat in acea clasa mai sunt 25 care asteapta sa le predau...Ce fac atunci???Cum rezolv situatia??? ce e mai important?
Madaluta,
, eu sunt de parere ca lectiile astea de morala trebuie tinute in afara orelor.Avand in vedere ca situatiile neplacute nu apar chiar asa, toata ziua-buna ziua, nu o sa ai toate pauzele ocupate cu fel de fel de razvratiti :-).
Am observat ca, cele mai bune rezultate le obtii atunci cand esti numai tu si copilul respectiv.
Atunci el isi da jos platosa de gigi-duru', nu mai are spectatori pe care trebuie sa-i impresioneze si e mult mai deschis la o discutie sincera, la explicatii si la sugestii din partea profului.
Daca proful, in cadrul acestei discutii, il trateaza civilizat si ii da macar impresia ca ii pasa de ce se intampla, bietului copil chiar ii pare rau pentru ce a facut (pentru moment, desigur
).Desigur, poti tine lectia de educatie in fata clasei, dar in felul asta se cam duce de rapa lectia cealalta si nu e corect pentru copiii care nu fac probleme si vin la scoala numai ca sa invete carte...
Edit: uitasem sa pup Dianutu'21!
-------------------------
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! ! !
-------------------------
Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
filofteia spune:
quote:
quote:
--------------------------------------------------------------------------------
Originally posted by madaluta
Cand sa tinem orele astea de morala? in timpul orei de curs???
In afara de cei doi elevi care s-au injurat in acea clasa mai sunt 25 care asteapta sa le predau...Ce fac atunci???Cum rezolv situatia??? ce e mai important?
--------------------------------------------------------------------------------
Madaluta, , eu sunt de parere ca lectiile astea de morala trebuie tinute in afara orelor.
In cazuri din acestea, daca profesorul se simte in stare poate chema copilul la o discutie in pauza pentru cateva minute.
Spun asta din experienta proprie. Mi s-a intamplat cu profesorul de matematica din liceu, diriginte si a carui preferata eram. Poate tocmai de aceea mi se cam urcase la cap, asa ca la un moment dat i-am raspuns obraznic. Am stiut din prima ca n-am facut bine. Profesorul a luat doar o atitudine de ignorare si respingere a mea. Nu m-a chemat din prima la el, dar mi-era o rusine de nu mai puteam sa dau ochii cu el. Ori ca m-a lasat special sa fierb, ori ca s-a gandit cum sa procedeze, dar cam la doua saptamani (si ne intalneam de 6-7 ori pe saptamana) m-a chemat la o discutie si eu una m-am simtit mult mai bine dupa aceea.
Am intalnit si profesori rigizi, care isi faceau doar meseria, dar nu au fost cei mai indragiti. Ca sa nu mai vorbesc de cei care faceau glume, chiar si fine, pe seama copiilor. Un profesor de scoala generala nu trebuie sa fie un geniu dupa parerea mea, mai importante sunt calitatile pedagogice si umane.
daniela_b spune:
quote:
Originally posted by denizel
daniela_b, iti multumesc pentru incredere da', din pacate, as avea si eu nevoie de cineva care sa scoata untu' din mine la mate
-------------------------
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! ! !
-------------------------
Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.
Te rog sa ma scuzi, de obicei n-am astfel de scapari ...nu stiu ce mi-a venit.
La subiect, daca ar fi sa judecam concret (dupa exemple) si ne-am uita, pe de o parte la un profesor desavirsit profesional dar absent fata de comportamentul moral sau individual al elevilor si, pe de alta la altul, cam slab pregatit dar care suplineste si el cum poate macar prin implicare emotionala, citind argumentele voastre, zau nu stiu pe care l-as alege (parca totusi, totusi, totusi l-as alege pe primul dar si aici imi vine in minte un alt profesor -de fizica- pe care l-am avut si care din maxima rigurozitate stiintifica devenise un fel de sabie atirnata deasupra capului si daca faceai parte din elita clasei -citeste: mergeai la olimpiada pe tara la cit mai multe materii, inclusiv fizica- abia de puteai sa-i smulgi un interes, daca nu, nicio sansa!...uneori ma intrebam ce rost are sa mai vin la ore, ca de putut invata, puteam invata si din manual sau sa ma retrag intr-un colt si sa dezleg Gheba pina-mi venea acru si uneori chiar imi venea
.Cu alte cuvinte, privind cu maxim realism, un profesor extrem de binepregatit e intotdeauna de preferat unuia slab, fiindca de aia ne ducem la scoala in primul rind, ca sa invatam!
Dar, ma intreb, oare eu ce as fi facut daca as fi primit cu lingura, pe indopatelea invatatura (la cerere, ca nu ma obliga nimeni) la scoala si m-as fi multumit numai cu asta, avind in vedere ca parintii mei aveau grija sa nu ma murdaresc, sa nu sparg geamuri, sa nu vorbesc urit si cam atit.
Va jur (mina "pe" inima) ca eu am primit mai multa educatie, printre picaturi, de la profesori decit de la parinti si asta nu e o noutate nici macar pentru ei (parintii mei) care stiu ca daca m-as fi luat dupa ce am vazut acasa nu m-as vedea azi prea bine, adica n-as fi multumita.
Exemplu minor, primul care-mi vine in minte: animalele de casa, mai ales ciinii erau vazute in familia mea niste mici monstri murdari, oribili care musca si te imbolnavesc si printre cele mai tari faze care cica sa-mi demonstreze chipurile ce bunica foarte curajoasa aveam mi se servea chestia cu "bunica-ta l-a luat de git, plina de singe dupa ce javra a muscat-o si apoi l-a spinzurat de-o sirma" (va rog sa ma scuzati pentru cruzimea limbajului).
Pai, oare ce-as fi facut eu daca ar fi trebuit sa ramin cu o astfel de educatie in ce priveste aceste animale si n-ar fi aparut domnisoara Muzicescu (o cheama altfel dar nu-i pot da numele
) profesoara noastra de muzica ce hotarise ca cele mai bune lectii sint cele in aer liber, frumos asistate de "javra" personala ( un pechinez cit o lingura) care latra de cite ori se opreau mandolinele ( oh! stiu, e jenant, am "invatat" sa cint la madolina) si care statea mumos la giugiuleala din pauza. Si sper ca v-am facut sa intelegeti un pic, astfel si de ce am invatat sa iubesc cateii la ora de... muzica.Nu stiu cum sa va explic dar am impresia ca e aproape de neevitat sa crezi niste lucruri altfel decit prin experienta personala. Chiar daca asta inseamna sa nu mai fi chiar asa realist! Fiindca eu nici pina in ziua de azi nu m-am hotarit daca e mai bine sa fii realist sau idealist? ( poate o sa existe intr-o zi si un astfel de subiect pe DC
, sa mai citesc si eu pareri...)Subiectul asta ma face sa-mi dau seama ca uneori ansamblul poate fi inteles si cu ajutorul amanuntelor iar alteori amanuntele te fac sa pierzi privirea de ansamblu.
De aceea nu, eu nu stiu cum e mai bine sa fie un profesor dar stiu ca pentru mine a fost mai bine ca ei sa treaca de bariera impersonalului fiindca imi aduc aminte foarte bine de cum miriia aprobator "javra" de Costelush cind aveam in sfirsit voie la sfirsitul orei sa-l "jumulim" putin dar de cintat la mandolina nu-mi aduc aminte decit ca de un zdranganit ( si, stiu, o sa spuneti ca de aia!
caci altfel as fi stiut sa cint cu adevarat dar io spun altceva :ca din coada de ciine (sic) nu poti scoate sita de matase, in ce ma priveste".www.helpsonia.com
eloise spune:
Daniela 
...
I'm reading a book. You know... it's like forums, just a little shorter.
Andra si 
Vladut (14.10.2006)
puiul meu creste...
~*~My dear old pics~*~
Donia spune:
quote:
Originally posted by denizel
Asa o fi si in Romania? Poate ca tu esti plecata demult din Romania si poate ca speri ca ceva s-o fi schimbat pe aici.
Da, s-a mai schimbat cate ceva, da' la chestia cu oferit respect celui de langa noi, suntem inca cc codashi.
Stiu
N-am plecat chiar de mult timp, in plus am fost in vara asta pentru 3 saptamani. daniela_b a spus: "Cu alte cuvinte, privind cu maxim realism, un profesor extrem de binepregatit e intotdeauna de preferat unuia slab, fiindca de aia ne ducem la scoala in primul rind, ca sa invatam!" Bineinteles ca nimeni nu combate asta... dar am senzatia ca aici parca se subintelege ca un profesor bine pregatit nu stie pedagogie, in timp ce pedagogul habar nu are de materie.
Dar haideti sa definim ce inseamna un profesor bine pregatit? Acela care e toba de materie? Eu spun ca nu! Mai bine zis nu numai, ci si cel care a luat cursuri serioase de psihopedagogie. Nu am nevoie de un om de stiinta la catedra, daca este atat de talentat mai bine sa mearga in cercetare, sa munceasca pentru progresul stiintei. Profesorul trebuie sa stie mai mult decat doar materia pe care o preda. Sa stie cum sa creeze un mediu propice invatarii in sala de clasa, sa stie cum sa lucreze cu grupa de varsta pe care o are in fata, cum sa controleze un grup, cum sa prezinte materia cat mai atractiv, cum sa predea interactiv, sa stimuleze elevul sa fie atent si sa participe la ora... In definitiv eu cred ca procesul de predare inseamna transmiterea de cunostinte, de abilitati (deprinderi) si de atitudini. Mai inseamna sa inveti copilul sa invete, sa isi dezvolte o gandire critica, sa invete sa ia decizii... Aici, in Canada, profesorul mai e numit si facilitator, adica e persoana care faciliteaza procesul de invatare.
E drept ca profesorul de matematica sau de romana nu are drept scop educarea empatiei la elevi, asta trebuie facuta in gradinita si clasele primare, cand acelasi profesor (educator, invatator) petrece timp mai mult cu copiii.
Dar profesorul e o figura autoritara*, vrand-nevrand e un model pentru elevi, fie model pozitiv, fie negativ. Asa ca eu, proprietar al unei scoli private, as angaja acea persoana care corespunde filozofiei scolii mele: sa fie un bun dascal, cu o buna pregatire, dar si cu calitati umane, pentru ca elevii ar putea sa copieze stilul acestui profesor si atunci m-as asigura ca au ceva bun de copiat. Vor fi automat influentati de acest om pe care trebuie sa il asculte, asa ca doresc ca influenta sa fie un pozitiva.
*Prin autoritara nu spun ca este genul autoritar, ci ca e o autoritate, e ca o figura parinteasca dar investita cu autoritate din partea scolii si societatii. Bun, acum veti spune ca profesia de dascal nu mai e respectata. De acord, in mare, dar pentru asta exista masuri disciplinare. Daca nu esti invatat de acasa sa respecti profesorul, atunci noi, scoala, iti aducem la cunsotinta, tie si parintelui, ca nu toleram lipsa de respect. Uite aici, citeste drepturile si indatoririrle tale, citeste sanctiunile si semneaza, si tu, si copilul. Iar sanctiunile trebuie aplicate. In acelasi timp profesorul trebuie sa fie impecabil. Un profesionist desavarsit. Caci daca nu, exista sanctiuni si pentru el.
Deci intreg sistemul trebuie gandit... si ingrijit, daca lucrurile sunt lasate in voia inertiei (las-o bai, ca merge si asa), totul va merge din rau in mai rau.
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
principe spune:
Petrece mult mai mult decat cu un profesor... Eu stau la fiecare clasa maxim 50 minute pe zi... de 4 ori pe saptamana ...dar sunt colegi care au doar o ora pe saptamana...Si in ora aceea trebuie sa-i si invete ceva, caci altfel..e jale...e catalogat drept un profesor care nu isi face treaba si pierde ora stand la barfe...
Madalina +Darius Cristian ( 14.12.2006 )
----------------------------
MADALINA,
tu petreci 50 de minute ,profa de mate alte 50,in total copilul petrece in colegiu pina la 8 ore zilnic,timp in care fiecare profesor poate aporta graunta sa de stiinta impletita cu educatie.
supun ca tu nu intrii inclasa fara sa saluti,fara sa ai zimbetul pe buze si sa incerci sa-i faci sa swe simta sufleteste aproape de tine.
s-ar putea sa cer prea mult eu de la educatorii din ro,care s-au urcat pe un piedestal si striga ca "este imposibil sa disciplinezi aceasta generatie rebela ,ca decind cu internetul este imposibil sa le mai stirnesti interesul"...(nu tu ai scris asta ci o alta profesoara)
pardon ,internetul exista de ceva timp in alte tari ,si totusi copii sunt educati,profesorii sunt prieteni ai copiilor intii si apoi educatori.cum poate spune un educator ca o generatie este de nestapinit ,totdeauna au existat diferente intre generatii ...deci domnilor profesori adaptativa si dumneavoastra.--------------------
prinicipe, in principiu, ar trebui sa fie de ajuns educatia data de parinti.
Desigur, parintii nu pot cuprinde absolut tot si, la un moment dat vor aparea in viata copilului si alte principii, eventual din alte curente de gandire .
Nu putem si nici nu trebuie sa tinem copiii sub clopote de sticla, la adapost de influente negative.
Ceea ce spun eu este ca, nu numai parintii pot si incompleti si imperfecti, ci si profesorii.
In plus, profesorii au pe cap 30-40 de copii/ora, iar parintii doar 1, 2, 3, hai 4/zi. O diferenta, nu?
-----------------------------------------------------------------
clasele sunt constituite in primul rind de un numar prea ridicat de elevi.
o clasa in alte modele de invatamint ,cuprinde maxim 12 elevi ,iar educatorul,in speta profesorul, dispune de un ajutor de profesor.
deci ideea este, nu sa simplificam sistemul educational ,ci sa-l adaptam ,sa copiem de la vecinii nostrii ,modele functionale.
educatia, continui sa sustin ca nu se poate reduce doar la cea primita in familie ,adica 3 ,4 ore zilnic pe care copii le petrec cu parintii.
educatia primita in familie trebuie sa aiba continuitate,nu poate ajunge copilul la scoala ,si sa simta ca este pe un tern unde doar invata stiinta ,nimanui nu-i pasa cind intra ,cum vorbeste ,daca fumeaza o tigara ,sau bea o bericica.
o scoala trebuie sa detina reguli si metode educationale.
-----------------------------------------------------------------
Pentru ca, cheia unei educatii reusite nu e data numai de calitatea principiilor expuse, ci si de adaptarea acestora in functie de personalitatea si nevoile copilului.
-------------------------------------------------------------
deci aici esti deacord cu mine.
------------------------------------
De aceea, cred ca ar fi ideal ca profesorii sa poata sa se ocupe in principal de disciplina pentru care sunt pregatiti si mai putin de educatia prea in detaliu a copiilor nostri.
------------------------------------------------------------------
in primul rind un profesor,ex de matematica trebuie sa fie "profesor" adica sa aiba o pregatire pedagogica...nu este suficient doar sa termine facultatea de matematica,sa fie o eminenta in ale mataematicii ,dar sa nu aiba studiile necesare care sa-i permita sa lucreze cu copii.
orice persoana care intra in contact cu copii trebuie sa aiba cunostinte psiho-pedagogice...nu este normal ca x-ulescu care a terminat facultatea de informatica cum nu si-a gasit post la Epson , pina una alta preda citeva clase ca sa nu stea pe tusa...cam asta este situatia in ro ...toti care nu gasesc posturi se retrag in invatamint,si experienta lor cu copii este redusa si lasa de dorit.
---------------------------------------------------------
Un prof. de fizica sa zicem, face 5 ani la Facultatea de Fizica.
Ei, in acesti 5 ani, face un singur curs de psihologie, prin anul 3 parca si nici un curs de educatie morala, etica sau civica :-))
DEci, principalul lui atu este fizica, nu psihologia, nu morala, nu manierele elegante.
Putini sunt oamenii care obtin rezultate bune in domenii care le sunt prea putin cunoscute.
---------------------------------
pai pardon denitel ,fizicianul este fizician, sa faca pregatirile necesare dupa ce termina facultatea daca vrea sa fie profesor ,ex specializari pedagogice.
din cite stiu un medic general,studiaza doar un semestru pediatrie ,daca vrea sa lucreze cu copii trebuie sa specializeze,ce-i impiedica si pe domnii care au terminat fizica,sa se specializeze?
---------------------------------------------------------------
Daca un parinte petrece atat de mult timp la serviciu incat nu mai are timp nici macar sa-si educe copilul, scuza-ma, da' nu prea vad de ce a dorit acel copil.
Nu avea ce sa faca cc cu banii pe care ii castiga din multa munca depusa sau se temea ca nu are cine sa-i faca un ceai la batranete?
Inteleg, sunt parinti care au job-uri solicitante, care sunt pasionati de munca pe care o fac. Inteleg, oamenii astia nu au timp sa faca temele cu ai lor copii, nu au timp sa le gateasca sau sa iasa in fiecare zi in parc, la alergat sau la plimbat cainele.
Da' daca sunt atat de ocupati incat sa nu mai aiba timp nici de educatie, adica de discutii despre viata practic, parerea mea este ca e vai de bietii lor copii si ca aia nu pot fi numiti parinti.
---------------------------------------------------
pai daca ar fi sa aiba copii doar mamele care se pot ocupa de copii 24 din 24 de hore ...cam citi copii crezi ca ar exista ??
scuze ca indraznesc ,programul tau la servici de cite ore este,daca lucrezi?
eu nu incercam sa exonerez de atributii parintii ,ci sa fiu realista.atit in ro cit si in alte tari,mama nu mai este figura menita sa se ocupe exclusiv de gospodarie si copii,deci daca rolul femeii astazi in socitate este altul ca acum 70 de ani,nu inseamna ca ea nu mai are dreptul sa fie mama.
daca spunea asta o persoana care locuieste in alta tara decit ro ,unde se poate trai decent dintr-un singur salariu ,as fi inteles,
dar din pacate in ro ,sunt f putini cei care se pot descurca decent cu un singur salariu.
deci hai sa nu mai aruncam cu pitre in cei care fac copii si sunt nevoiti sa munceasca 8 sa12 ore pe zi.
si nu am minimizat ca educatia ar trebui sa fie dobindita doar in scoala ,cum vrei tu sa reiasa.ATIT FAMILIA CIT SCOALA TREBUIE SA SE OCUPE DE EDUCATIE:----------------------------------------------------------
principe, tu faci cum vrei.
Parerea mea este ca fiul tau nu are de unde sa stie ce vrea si ce ii place, daca nu cunoaste alternativele.
Poate lui i-ar placea sa devina istoric. Daca tu ii spui insa ca nu e cazul sa-si burduseasca memoria cu lectiile de istorie, el o sa te asculte, o sa-i convina chiar :-)), dar s-ar putea ca tu sa-i fi taiat o sansa de fapt.
------------------------------------------------------
asta a reiesit din ce am scris eu??
ba dimpotriva,am vrut sa reiasa ca NU TREBUIE sa fie burdusit de matematica sau literatura ,fiindcaasa vreau eu,ci sa se burduseasca de ce lui ii place ,daca ii place istoria ,nu am sa-l oblig sa fie de nota 10 la mate.
lucru ff intilnit in ro ,oare de cite ori nu faceam eu mate in ora de dirigentie ,educatie fizica ,desen ,etc..de parca creeierul unui copil trebuie burdusit cu ce ne place noua sau ce am facut noi socoteala ca este mai profitabil.
in alte sisteme copii sunt impartiti pe grupe,adica daca un copil exceleaza in matematica il baga intr-o grupa cu copii care au acaesta inclinatiesi,deci nu-l burduseste pe cel cu inclinatie la literatura sa iasa matematician si invers.
-----------------------------------------------
In al doilea rand, daca un copil este inteligent, adica are un mare dar, pe care nu toata lumea il are :-)), nu prea avem voie sa nu i-l cultivam. Si, una din metodele care stimuleaza si cultiva inteligenta este invatatura.
----------------------------------------
bineinteles ca am sa-l sustin ,si sa sti ca sunt tari in care copii sunt sprijiniti de catre colegii,universitati.daca sunt copii cu talent sau potential.
asta da reprezinta interes din partea institutiilor educationale ,nu sa intoarca spatele deoarece este treaba familie.
acesti copii nu fac parte doar dintr-o familie ci dintr-o societate ,deci familia in complot cu scoala, socitatea trebuie sa modeleze si sa scoata nu numai "untul" ci un om.
--------------------------------------------
In al treilea rand, daca tu nu duci copilul la scoala in principal ca sa invete multe chestii, asta e treaba ta.
Ii pui in vedere ca poate sa nu invete daca nu vrea, dar asta nu inseamna ca daca un parinte nu vrea prea multe cunostinte pentru al sau copil, toti parintii trebuie sa nu puna prea mare pret pe pregatirea stiintifica din cadrul scolii.
Si eu vreau sa am un copil fericit, dar pentru a-l ajuta la asta, nu consider ca trebuie sa minimalizez rolul acumularilor stiintifice de la scoala.
Eu imi fac datoria si il ajut sa ii placa scoala si sa invete.
Daca lui nu i-o placea, n-am sa fac o tragedie din asta. Tara are nevoie si de padurari .
da' macar am constiinta impacata .
----------------------------------------
de unde reiese ca eu am sa-mi duc copilul la scoala sa joace doar sotronul?
unde am scris ce am sa-i pun in vedere?
eu am sa-mi duc copilul la scoala ca sa invete lucruri, sa invete sa se integreze in societate.si astept sa fie evaluat nu numai intelectual ci si emotional,psihologic..etc.
monica mami de print
principe spune:
donia,
monica mami de print
dora78 spune:
Citez:
"Eu imi fac datoria si il ajut sa ii placa scoala si sa invete.
Daca lui nu i-o placea, n-am sa fac o tragedie din asta. Tara are nevoie si de padurari .
da' macar am constiinta impacata ."
A, deci pan' la urma te straduiesti ca..."copilul dvs. sa fie ca dvs."... Adica sa adopte un sistem de valori pe care tu, ca mama, il consideri bun pt. viitorul lui. (Si pe buna dreptate). Iar daca nu s-o putea... asta e. (Din nou de acord). Pan' la urma ce te-a oripilat asa de mult de ai scris acu' ceva pagini in urma ca nu ti-ai da copilul pe mana mea??? Eu fiind bestia care a zis vorba cu ghilimele de mai sus...??? Sau doar ai vrut sa fii contra? Ca pana la urma tot la vorba mea ai ajuns...
Dora, mami de 
Ami -- 7 ani - 12 februarie 2007
I'm the best, so "beep" the rest!
Amelia mea