E grav, doctore?
Raspunsuri - Pagina 4
mihuta spune:
hai sa-ti spun si despre noi : suntem impreuna de 10 ani, casatoriti de vreo 6. Nici o sarcina, fara sa folosim protectie. Au durat vreo 8 ani pana sa ma hotarasc sa facem ceva investigatii. Problema era ca desi ne doream copii, mai ales sotul, la mine era mai mult la nivelul teoretic, adica imi doream sa stiu ca putem avea copii. Prnttu ca viata mea era suficient de plina si implinitoare, ca sa spun asa, deci mult timp am considerat ca nu e momentul potrivit. Dupa ce am demarat investigatiile, cam intr-un an am aflat ca nu avem decat o sansa FIV. A mai durat inca un an sa rumegam ideea si anul acesta am facut primul FIV care spre norocul nostru a reusit.
Pentru mine ideea de adoptie a fost o optiune care mie imi dadea siguranta ca daca nu e sa fie prin FIV in 3 incercari tot vom deveni parinti. Pentru ca de exemplu FIV cu donator a fost inacceptabil pentru sot si FIV cu embrion donat inacceptabil pentru mine. Singura mea teama in legatura cu adoptia era ca nu voi sti sa-mi protejez copilul de comentariile celor din jur, care vor cataloga orice iesire drept manifestare a genelor sale si chiar de diferentele pe care le-ar putea face bunicii intre copilul meu si nepotii de sange.
Ce ar trebui sa-ti spuna cineva ca sa te incurajeze ? Eu am o prietena care a facut 3 FIV-uri, toate nereusite si sincer nu stiu ce sa-i spun, pentru ca in realitate eu am avut noroc si ea nu, si intr-un fel asta ar trebui sa-i arate ca se poate, dar de fapt probabil nu face decat sa-i intareasca supararea, ca altii au noroc si ea nu.
Eu sincer eram psihic pregatita si pentru o viata fara copii, acum insa nu ma mai regasesc in aceasta postura. M-am obisnuit prea mult cu gandul ca voi fi mama. Nu pot decat sa va doresc succes !
30s + 
Sophia
andriushca spune:
mihuta, sarcina usoara si bebe sanatos!
probabil si noi ne vom axa in curand pe FIV. deocamdata incercam sa ne imprietenim cu ideea. multumesc pt.urari.
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
goldi spune:
andriushca spune:
fetelor,
v-am vizitat astazi, pe unele dintre voi, la "Adoptia sau a iubi copiii fara limite" si mi s-au umplut ochii de lacrimi citind despre povestile voastre, despre cum a fost prima si marea intalnire cu copiii vostri. eram la serviciu si nu stiam cum sa mai stau sa nu ma vada ceilalti 6-7 colegi din birou. multe dintre voi ati spus ca nu regretati ca nu ati adoptat mai devreme, pt. ca altfel copiii vostri nu ar fi fost nascuti si nu ati fi avut cum sa va intalniti cu ei, ca sa fie ai vostri. si ca undeva ne asteapta pe fiecare un copil menit sa fie al nostru, indiferent de calea prin care va veni.
sunteti speciale, meritati tot respectul nostru si meritati sa aveti o viata minunata alaturi de familiile voastre intregite.
goldi, acolo te-am intalnit si pe tine si ti-am citit framantarile, care seamana cumva cu ale mele. te pup si-ti doresc sa te limpezesti si sa actionezi!
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
goldi spune:
In viata mea, toate lucrurile importante le-am obtinut greu, dupa ce m-am dat cu kapu de toti peretii ...
Cred ca maica-mea nu a consultat horoscopul cand m-a adus pe lume, sa-mi fi gasit si mie o zodie mai norocoasa si mai ploditoare !
ion_easca spune:
Prin cate framantari am trecut si noi...si cat am suferit si cat am plans...si cat m-am invinovatit ca nu-s in stare sa fiu si eu ceea ce ptr alte femei era asa simplu...Am incercat sa ne gandim la adoptie, am intrat la vremea aceea la topicul respectiv si am cam fost "pusa pe fuga" (fara sa ma supar) cand am incercat sa aflu ce le-a facut pe cele care erau acum mame, sa gaseasca taria, sau curajul de ce nu, de a adopta. Nu ma puteam opri sa ma intreb despre cum va fi copilul, daca il voi putea gasi pe cel harazit mie, cum va fi primit de famile...intrebari firesti zic eu. Chiar tin minte ca cineva mi-a zis ca oi fi avnad sange albastru de-s asa pretentioasa si ca...ea a gasit pur si simplu, fara sa se gandeasac prea mult. M-am retras in carapacea mea,lingandu-mi ranile si cugetand la ce sa facem. Nu e un cliseu, dar fraza "am ramas insarcinata cand nu ma asteptam" e valabila si la noi. Deci, acum un an,sleiti de puteri si de umblat pe la diversi medici (noi suntem cadre medicale) am decis sa punem capat si sa ne gandim serios cum ar fi sa fim parintii altui copil decat al unuia facut de noi. Trebuia intai sa ne acceptam soarta. Am plecat cu niste angajamente din tara, am fost doar noi 2, ne-am plimbat mult, am discutat, incercand sa ne "reconstruim" sufletele si ne-am iubit. Am revenit ptr sarbatorile de iarna acasa, inca nestiind ce vom face, mai urmau 2 luni in strainatate timp in care trebuia sa ne mai gandim, sa ne facem planuri. Asaaaa, cu cateva zile inainte de plecarea inapoi in strainatate, constat ca ptr prima oara in viata ciclul meu nu apare, nu-mi fac mari iluzii, a doua zi urma sa implinesc 33 ani si aceea a fost si ziua in care am facut testul. Au aparut instant II rosii ca focul si odata cu ele si un soi de neliniste si speranta. Nu va mai retin, vreau doar sa spun ca de o saptamana sunt mama lui Gruia, cel mai frumos bebelus din lume, sunt fericita si cateodata mai bantui pe forum citind cu lacrimi in oki povesti care seamana cu a mea.
Nu stiu, poate ca suferinta e ca un examen ce trebuie sa-l trecem unele din noi inainte de a fi mame, poate ca primim darul doar cand DD considera ca-l meritam...sunt multi de poate si de dar...ce vreau sa spun e ca ...ceea ce mi se parea cliseu ca andriushcai (pe vremea cand doar aspiram la titlul de mami) acum am trait-o ca o certitudine si nu pot sa va doresc decat sa vi se implineasca si voua visul si sa traiti cat mai curand certitudinea.
Si cineva mai sus avea dreptate, nu toti suntem la fel, unii pot adopta , altii nu...nu e ca o ultima optiune.
Florina 
de GRUIA
andriushca spune:
goldi, , esti cumva ...rac...?!?
florina, multumesc ca ai scris la subiectul meu, sa va dea Domnul sanatate si multe bucurii alaturi de Gruia!
astept cu nerabdare sa vina o zi in care sa uit pt ce ma chinui si sa ma las in voia sortii, ca apoi sa se intample o minune...
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
goldi spune:
Pe-acolea ... pe langa.
Sunt leu. 
Off topic: la mine o sa mearga faza cu “s-a intamplat exact cand ma asteptam mai putin” cand oi intra la menopauza, ca altfel nu vad cum sa nu ma gandesc la ceva la care ma gandesc permanent, chiar si cand nu ma gandesc ?! 
Lorenyy spune:
Am avut si eu aceeasi problema,6 ani nu am ramas insarcinata,cat de rau ma macina acest gand!!!TRAIESC,PENTRU CE??PENTRU CINE??DE CE MI SE INTAMPLA MIE ASTA??La fiecare 3 luni bateam la cabinetul doctorului,analize peste analize,acelasi raspuns:Esti perfect normala,STRESS-UL este vina!!!Eram paranoica deja,ma uitam la copii pe strada,imi venea sa-mi manac degetele de gelozie si necaz,imi venea sa fug cu copiii altora,ma uram pe mine,pe toata lumea!!Ne-am despartit eu si el,ma uscam pe picioare pe zi ce trecea de dor,de necaz,ma simteam tradata,cresteam doua suflete:pisica si catelul meu,erau copiii mei,alinarea mea!Ne-am revazut eu si el,dupa 4 luni de zile,ne mai dadeam inca o sansa,care insemna 4 zile noi doi,o minivacanta!S-A INTAMPLAT MIRACOLUL!!AM RAMAS INSARCIIINNNAAAAAAAATAAAAAAAA!!!Exista un Dumnezeu,asta a vrut sa fie,asta s-a intamplat!!Am un ingeras de fetita acasa,care este iubirea mea,ma uit la ea ca la soare,nici acum nu pot sa cred ca este a mea!!
Deci,cu cat eram mai stresata la sfarsitul lunii ca nu pot ramane insarcinata,eram devastata,Doamne Doamne se incapatana!!
Luna de luna am asteptat sa se intample MIRACOLUL,6 ani,stiam zilele si minutele cand trebuia sa ovulez,nimic nu se intampla,ce chin pe mine!!Cand ma asteptam cel mai putin,S-A INTAMPLAT!
Nu mai fiti stresate,cineva acolo sus-sus v-a avea grija si de sufletele voastre(ale noastre),MIRACOLE se intampla!!
Va sarut dulce fetelor,va doresc multi copii care sa va umple casa si sufletele cu rasetele lor,si dupa cum am mai scris undeva"Lacrimile din ochi,sa fie lacrimi de FERICIRE"!!
P.S-Cu 10 ani si resp 8 ani in urma,am pierdut 2 sarcini!!
goldi spune:
Lorenyy, Ion easca,Mihuta, dragele de voi ...
Daca nu ati exista, v-am inventa!
