mama

mama | Autor: elyda

Link direct la acest mesaj

mesaj pt mariaa:cauta pe blog ''stie cineva detalii despre nicolit".din greseala ti-am raspuns acolo.este facut tot de mine .
dana

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Elyda, iti inteleg tare mult suferinta si stiu ca, in aceste cazuri, cuvintele sunt de prisos.

Nu-i spune. Fa-i ultimile luni cat mai frumoase, asigur-o ca voi sunteti bine si puternici si aminteste-i in fiecare zi ca o iubesti.

Of




Cand asteptarile sunt prea mari, sampania ramane nedesfacuta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:

pt denizel si alessia. va multumesc din suflet pt ceea ce mi-ati transmis.incerc sa fiu tare si sa o sustin cat pot.stie ca are cancer dar inca nu stie ca este f grav .inca mai spera ca scapa si nu pot sa-i iau speranta pt ca acum asta i-a mai ramas :sa spere si sa se roage.dar maine la spital cred ca v-a afla tot adevarul si vreau sa nu se mai termine noaptea asta de frica zilei de maine.


dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns doradora spune:

nu ii spune. fa tot ce poti sa petreceti cat mai mult timp impreuna si bucurati-va una de alta.

chris + alexandra
varsta alexandra
bebeii nostri

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Criss75 spune:

Incearca sa o incurajezi, sa fii alaturi de ea, sa-i arati ca esti optimista, sa-i spui ca va fi bine. In nici un caz sa nu-i spui ca mai are putin de trait. Conteaza foarte mult in cazul unor boli grave, sa simta afectiune si sa fie cu moralul ridicat.

Criss si Alex

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Donia spune:

Spune-i. E un adult care are dreptul sa decida cum sa isi traiasca ultimele luni de viata, care poate doreste sa indrepte anumite lucruri, sa isi ia la revedere, sa isi ceara iertare, sa le spuna si sa le arate celor din jur ca ii iubeste... Nu va mai avea timp sa faca toate astea, iar tu nu poti sa decizi in locul ei, nu e un copil care iti este incredintat, ci un adult care are dreptul moral sa stie ce se intampla cu viata sa.
Nu e usor, stiu prea bine, dar dragostea si sustinerea familiei ii vor da tarie sa auda si la un moment dat sa accepte adevarul.



Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adita spune:

eu sunt de acord cu Donia. trebuie sa stie, sa se pregateasca asa cum crede de cuviinta ca sa poata muri impacata

mamica de patru copilasi : Stefan (18 ian. 2007) , Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)si Antim (27 sept. 2001)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marilena12 spune:

Este foarte greu, dar si eu cred ca ar trebui sa stie, oamenii devin altfel inaintea mortii, trebuie sa aiba sansa de a se pregati. Este intr-adevar riscant, in sensul ca ar putea sa cada in deznadejde, insa cu iubire si afectiune o veti ajuta sa se ridice si sa-si traiasca ultimele luni din viata asa cum se cuvine, stiind ca sunt ultimele. Dumnezeu sa va intareasca pe toti!

www.flickr.com/photos/pisicuta/821316348/" target="_blank">Mari
www.sonia.as.ro" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:


laurabb ai dreptate mi-am luat inima in dinti si i-am spus.a reactionat mai bine decat ma asteptam,darcred ca nici nu s-a exteriorizat .acum cautam posibilitati de recuperare cat se mai poate, dar medicii sunt sceptici.sper sa reusim sa mai prelungim timpul petrecut impreuna.


dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns katie30 spune:

Sunt perfect de acord cu Donia, este un adult care are nevoie sa stie ce se intampla cu viata sa. Sunt sigura ca are lucruri de lamurit, lucruri ramase neterminate in viata sa. Sa va dea Dumnezeu multa putere, noi ne rugam alaturi de voi.
Gandeste-te, totusi, ca nu multi au sansa de a-si lua "La revedere" de la mama lor. Toti stim ca si asta se va intampla candva, dar parca intotdeauna ne ia prin surprindere, parca a mai ramas un cuvant nerostit...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

Salut. In primul rind, nimeni nu stie cit mai are de trait. Exista oameni care au trait mult peste asteptarile date de medici cu diagnosticul pe care il banuiesc la mama ta.
Trebuie sa te gindesti bine inainte, sa analizezi cum reactioneaza ea la anumite situatii inainte sa iei hotarirea de a-i spune.
Cit despre starea de neputinta pe care o traiesc si eu acum, nu pot sa-ti spun decit ca e in legea firii ca parintii nostri sa plece inaintea noastra oricit de dureror ar fi. Dumnezeu ne da o cruce si fiecare o purtam cit putem de bine. Nu ne da mai mult decit putem duce.
In situatii ca astea, fiecare clipa capata proprtii cosmice, mai ales cele bune care iti vor ramine in memorie ca unele dintre cele mai dragi, desi dureroare, amintiri. Sau cel putin asa imi imaginez eu acum.
Numai bine si Dumnezeu sa le ajute pe mamele noastre.


Smaranda, 3.11.2005
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=75330" target="_blank">Povestea nasterii

www.askdrsears.com/html/2/T020100.asp" target="_blank"> Alaptati,
www.lalecheleague.org/bfinfo.html" target="_blank"> alaptati,
alaptati!

Cum se poarta un bebelus in wrap si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=80475" target="_blank">discutia de pe DC

Mergi la inceput