tensiune arteriala foarte mare

Raspunsuri - Pagina 16

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns nikol31 spune:

buna dimineata. alice, sa stii ca toata ziua ma uit pe animal planet, la noi in camera cat timp sunt eu acasa aproape numai pe acest canal merge televizorul, eh il mai las din cand in cand si pe sotul meu sa se uite la cate ceva! sunt o iubitoare infocata de animale, fac parte dintr-o asociatie de protectie a animalelor de aici si nu pierd cred ca nici o emisiune Animal Cops. am si 3 catelusi superbi, care sunt acum la gradina la parintii mei, dar fac parte din viata mea.daca ma ajuta Dumnezeu, nu voi mai avea timp nici eu de televizor in curand si te voi ruga eu pe tine sa-mi mai spui ce ai vazut frumos.
m-am trezit de dimineata si iti vine sa crezi ca nu mi-am luat tensiunea? astazi mi-o iau de 3 ori asa cum am promis, daca urina a iesit ok eu zic ca nu este vreun risc pentru bebe. poate stie cineva mai bine, sa fiu sigura?
o zi frumoasa, ca aici este ingrozitor de innorat! pupici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gudinde spune:

Nikol,

Asta da veste exceptionala. Felicitarrrrriiiiiiiii!!!!!!
Uite vezi ca poti sa-ti stapanesti anxietatea! Asta e un pas foarte important. Ai sa vezi ca incet, incet ai sa reusesti sa domini tu boala. Mama ei de anxietate , dar las-o ca ai sa vezi tu cum ai s-o domini!

Pupiciiiii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns violetan spune:

Nikol, te urmaresc de ceva vreme si acum iti scriu sa te linistesc: albuminele intr-adevar arata daca e ceva in neregula. Daca au iesit bine, e perfect! Nu-ti mai lua tensiunea ca disperata toata ziua, pt ca evident nu va fi la fel si te stresezi si mai tare. Ce mi-a zis mie dr mea super tare: nu ne ingrijoram decat daca ne doare capul f tare, ametim, varsam, senzatii de greata etc. Si nici atunci foarte tare, pt ca de-aia exista medici si medicamente. Idem si la nastere. Eu eram ingrozita de nasterea prin cezariana cu periduarala si de ce mi-era frica de-aia n-am scapat. N-am reusit sa nasc natural, pt ca nu m-am dilatat nici un cm dupa mai mult de 14 ore de travaliu cu contractii dureroase. Si am avut cea mai mishto experienta: anestezia a fost fabuloasa, n-am simtit absolut nimic, operatia a decurs grozav si eu m-am refacut imediat. Si bebe bine sanatos, scor apgar 10. Deci...relax! Termina cu paranoia (ca si mine, hihi) si ai sa vezi dupa ce o sa intri aici sa ne zici ca am avut dreptate toate. Si inca ceva: prima mea nasa de cununie a avut probleme fffff mari cu tensiunea si nu numai si a nascut usor, frumos si cu bb sanatos care acum are 5 ani. Problema ta e absolut minora pe langa a ei, trust me! Deci....fii linistita. Si la nastere sa nu-ti fie teama cu tensiunea, vorba fetelor, ai sa fii ocupata si ai sa vezi ce-ti piere frica urgent. Eu parca eram drogata. Nu simteam absolut nici o emotie. Si pana atunci ma gandeam ca am sa intru inpanica in drum spre sala de operatie, iar pe masa nu mai zic. Si cand colo, superba experienta. Deci, succes si nastere usoara. Neaparat sa ne scrii cum a fost. Iarta-ma, dar n-am retinut. In cate saptamani esti? Pupicei si curaj!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikol31 spune:

buna fetelor.
gudinde, ar fi bine sa se intampe cum zici tu, adica sa reusesc sa stapanesc nenorocita asta de anxietate,dar din pacate este cea mai mar incercare la care ma sunt supusa. e foarte greu. ma trezesc dimineata cu stomacul in gat si cu puls de sa-mi sara inima din piept fara vreun motiv anume. e adevarat ca si gandurile contribuie , dar nu neaparat. este o stare generala, pe care nu prea o pot controla. pentru moment, am reusit sa pun cat de cat tensiometrul mai departe de mine, adica astazi de exemplu mi-am luat tensiunea o singura data, cand alte dati deja pana la ora asta aveam deja vreo 10 valori. ma nelinisteste, oricum si daca nu au aparut albumine in urina, faptul ca este o constanta de 140/85, cand stau in pat e mai mica. dar incerc sa stau linistita si sa astept cat pot de calma ziua ce mare.
violetan, iti multumesc ca mi-ai impartasit si tu din experienta ta. voi toate sunteti ca si un psiholog pentru mine, cand sunt mai panicata, intru sa vad ce mi-ati scris si ma mai calmez. m-ai intrebat in cate saptamani sunt. pai sunt in saptamana 39,de miercuri intru in 40. nu mai am mult, dar cu cat se apropie mai tare sunt tot mai speriata.oare voi face fata? tot asa ma gandesc si eu ca voi intra in panica acolo pe masa si multe altele. abia astept sa trec de experienta asta, sa scap cu bine, ca stau ca pe ace. stiu ca nu am alta scapare si trebuie sa fiu tare.dar e foarte greu. va dati seama ca imediat ce voi avea posibilitatea va voi scrie si va voi povesti cu lux de amanunte cum a fost. sa ma ajute Dumnezeu sa ajung numai acasa cu un copilas sanatos si cuminte, nu cum a fost maica sa pe perioada sarcinii.
va pup pe toate si mai lansati-mi cate o mica incurajare ca tare bine imi prinde.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gudinde spune:

Nikol,

Sa stii ca tu ai facut progrese mari la capitolul anxietate. Nu cred ca (virgula) constientizezi ce progrese ai facut.

Faptul ca nu iti mai iei tensiunea de 10 ori pe zi reprezinta un pas major. Inseamna ca poti, ca ai reusit sa-ti stapanesti acest impuls si implicit ai inceput sa-ti domini anxietatea.
Uita-te si la continutul si numarul postarilor tale: sunt mult mai calme si mai putine. Si asta este un indicator clar ca tu stapanesti anxietatea si nu invers. Nu mai sunt acele postari in care parca iti simte omu' anxietatea: cu n date despre tensiune, o multime de intrebari, postare dupa postare pe masura ce te tot gandesti si descoperi alte intrebari. Dupa ce nasti sa vii sa recitesti intregul topic si ai sa vezi ca acum se simte ca esti muuult mai stapana pe tine.

In privinta stomacului in gat cu care te trezesti dimineata si a intrebarilor legate de cum o sa faci fata in timpul nasterii .... astea sunt perfect normale. Crezi ca exista vreo gravida in sapt. 39 (chiar fara un istoric de anxietate si fara nici un fel de problema de sanatate) care sa nu isi puna aceste intrebari, careia sa nu ii fie frica de nastere, sa nu se gandeasca cum va fi, cum se va stapani, controla? Sunt intrebari si stari firesti care ar fi putut fi un pic atenuate daca ginecologul tau ar fi fost un pic mai empatic si si-ar fi alocat mai mult timp unor discutii cu tine caci el era cel mai in masura sa-ti explice cum va controla nasterea indiferent de ce situatie va aparea.

Pupici si ai mai multa incredere in tine ca esti mai puternica decat crezi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikol31 spune:

gudinde, poate ca ai dreptate, nu stiu ce sa zic. este adevarat ca am reusit sa-mi opresc impulsul cu luatul tensiunii, dar cu anxietatea e putin mai greu. incerc din rasputeri sa ma controlez, sa gandesc pozitiv, dar nu stiu in ce masura imi reuseste.nodul acela in gat persista, starea de agitatie la fel, pulsul nu se lasa doborat asa de usor etc. cu mesajele, iarasi ai dreptate, am aruncat acum un ochi si intr-adevar, la un moment dat lansam mesaj dupa mesaj, cred ca v-am zapacit detot, dar ati fost dragute si le-ati citit si mi-ati raspuns, fara sa ma traga vreuna de urechi.poate ca pe ultima suta de metri, tot ceea ce pot sa fac este sa astept si ce-i drept , ce as mai putea sa intreb, ceva la care nu am primit inca raspuns? cam tot ceea ce am vrut sa stiu legat de problema tensiunii am aflat de la voi.
cu nasterea, cred ca toate femeile au asa o stare de frica cand se gandesc ce le asteapta, dar a mea este patologica deja. a devenit ca o obsesie. cateodata, stau si ma gandesc ca abia astept momentul si nu simt acea frica cumplita, chiar ma bucura gandul, dar alteori nici nu pot sa ma gandesc acolo ca ma apuca dracii. simt cum mai am putin si dau in atac de panica. si repede incerc sa gasesc partea buna a lucrurilor, incerc sa ma vizualizez cu fetita in brate si parca imi mai trece. oricum, atat va spun. pentru cine sufera de aceasta boala cumplita care este anxietatea si atacurile de panica, credeti-ma ca este o adevarata proba de curaj sa faci un copil, nu este ca pentru toate femeile ceva firesc, este un obstacol pe care daca il treci cu bine, nimic in lumea asta nu mai este imposibil. poate ca multe dintre voi nu inteleg excat ce am vrut sa spun, nestiind ce inseamna aceasta afectiune, dar cele care v-ati confruntat cu asa ceva, cred ca imi dati dreptate. inainte sa raman insarcinata cu vreun an inainte faceam terapie cu un psiholog - am facut-o degeaba,dar asta este cu totul alta poveste - si cand m-am dus la el la vreo 3 luni de sarcina, mi-a zis ca am avut mare curaj si mi-a spus ca dintre femeile care trec prin asa ceva sunt foarte putine cele care se incumeta sa faca asa un pas mare. si credeti-ma ca avea dreptate, ca numai eu stiu cam de cata putere am avut nevoie pe tot parcursul sarcinii ca sa ajung pana aici fara nici un fel de medicamentatie, fara nimic. cred ca iar v-am impuiat capul. sper sa ma iertati.
oricum, va voi povesti cum a fost. nu mai este decat atat de putin...si sper sa am puterea necesara, sa nu fac si eu " ca tiganul la mal", ca uneori simt ca ma prabusesc. dar sunteti aici voi sa ma sustineti, nu????
va multumesc

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikol31 spune:

apropo, eu pot sa nasc oricand. dar oare care sunt simptomele? eu tot stau si analizez fiecare senzatie pe care o simt, sa nu ma apuce si eu sa nu-mi dau seama. ma mai ajutati?
va pup

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Tinna S. spune:

Nikol, am citit povestea ta si vreau sa iti povestesc cum am trecut eu de nasterea primului meu copil, Andrei. Si eu eram speriata si mi-era teama ca nu o sa ma prind cand incepe nasterea. Asteptam sa nasc cam pe 5-6 ianuarie 2001. In noaptea de revelion, m-am dus pe la ora 1 noaptea sa ma culc, ca ma simteam prea obosita sa mai stau. Pe la 2 m-am trezit ca ma durea burta, ca si cand as fi vrut sa ma duc la toaleta. Totusi am vazut ca erau niste dureri ascutite in burta care ma tineau putin si apoi imi treceau complet, iar dupa un timp reapareau, la intervale destul de regulate (nu f dese, circa 25 de min). Atunci mi-am dat seama ca voi naste, desi alte simptome nu aveam.
Sotul meu a intrat in panica si a vrut sa o sune repede pe mama lui, dar eu nu l-am lasat (nu vroiam sa le stric revelionul), pt ca stiam ca nasterea nu se produce asa imediat, ci dupa cateva ore bune. Nici pe tatal meu nu am vrut sa-l sun (eu mama nu am, a murit in 1998, D-zeu s-o odihneasca).
Am plecat spre spital pe la ora 7 dimineata de-abia, cand am vazut ca s-au mai indesit contractiile. Acolo la spital mi s-a rupt si apa, si o asistenta care mi-a facut internarea mi-a "prezis" ca o sa nasc pe la 3 dupa amiaza. Da' de unde. La ora 10 dimineata l-am nascut pe Andrei fara nici o anestezie nimic, nastere naturala. Tot ce pot sa-ti spun este ca mi-am impus sa fiu calma, desi dureri aveam, iar doctorul meu nu venise (deh, era dupa noaptea de revelion). Doctorul a venit in ultima clipa (daca nu venea, cred ca nasteam si fara el, doar cu moasa). La un moment dat, parca nici n-am mai simtit durerile. Doctorul mi-a facut epiziotomie, deci m-a taiat pe viu, iar eu n-am simtit absolut nimic. Nu intelegeam de ce la sfarsit imi face anestezie ca sa ma coasa acolo, nici nu stiam ca m-a taiat. Fusesem atat de concentrata sa il imping pe bebe, ca nu simtisem cand m-a taiat cu bisturiul, efectiv nu mai simteam durerea, desi nu aveam anestezie.

Acum sunt iar gravida (dupa aproape 7 ani), si bineinteles ca vreau sa nasc tot natural. De data asta nu imi mai e frica de nastere (cum imi era cand eram gravida cu Andrei), si sper sa nasc la fel de usor ca prima data.

Oricum, nu stiu de unde mi-a venit atunci calmul acela, eu care inainte eram o panicoasa. Dar pot sa-ti spun ca daca iti impui sa fii calma, vei naste mult mai usor, fara sa te chinui (la mine asa a fost).

Te pup si iti doresc o nastere usoara si bb sanatoasa,

Tina 17+ si Andrei (6 ani)

bb2

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikol31 spune:

buna dimineata fetelor. cum ati dormit? ca eu una am crezut ca mi-a venit sorocul! de pe la 11 seara mi s-a tot intarit burta pana azi dimineata. pur si simplu mi se strangea toata, se intarea si dupa cateva secunde isi revenea. ori erau contractii nedureroase, ori se intindea bebe, ca uneori imi lua burta niste forme de ma speriam. dar va spun, toata noaptea am tinut-o asa, ca la un moment dat am inceput sa ma uit la ceas sa vad daca nu cumva apar aceste intarituri in mod regulat. dar nu.habar n-am ce se intampla, oare este un semn ca azi, maine trebuie sa nasc??? citisem la un moment dat pe net despre aceste contractii si cica in ultima perioada sunt mai frecvente, dar a fost ceva de groaza, aproape nu am dormit deloc. ce sa va spun de starea mea psihica, eram asa de speriata, deja ma vedeam pe masa, taiata pe burta, cu perfuzii etc.
stiu ca oricum asta se va intampla curand,nu am cum sa evit, dar totusi parca atunci cand mi se pare ca ar veni momentul, asa cum a fost azi noapte parca as vrea sa mai aman putin agonia aasta, alteori abia astept sa scap. voi ce parere aveti de noaptea mea de groaza??
referitor la tensiune, ieri dupa cum am promis, mi-am luat-o de 3 ori si valorile sunt cam aceleasi 130/80, 140/90, 125/85. dar ma tin tare in continuare, asa cum mi-am propus. nu-mi dau seama daca e bine sau rau, dar cred ca nu mai conteaza. sigura mea problema este ca daca acasa este 140/90, cat va fi la gine? cand am o adevarata fobie ? asta a ramas din pacate un motiv de ingrijorare pentru mine.
tinna, sa ne ajute Dumnezeu pe toate sa avem parte de o nastere la fel de usoara ca a ta si de copilasi sanatosi!!! iti doresc o sarcina si o nastere la fel ca prima.
va doresc o zi buna tutur. va pup

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alice2004 spune:

Ziua buna, Nikol !
Ma bucur ca te-ai tinut de cuvint si nu ai abuzat de tensiometrul acela !!
Si nu cred ca spun prostii cind afirm ca respectivele contractii erau braxton-hicks, nedureroase si care apar in timpul sarcinii ! Atit timp cit nu sint dureroase si la intervale din ce in ce mai regulate, nu tre sa te alarmezi, eventual poti lua un no-spa, daca nu cumva stii deja si ti-a si recomandat medicul tau ginecolog ! Eu am avut BH cu carul si am intrebat medicul care mi-a spus ca sint ok !
Nu prezinti singerari, nu ai nici un fel de scurgeri, asa ca stai linistita si nu iti mai chinui mintea cu fel de fel de ginduri nastrusnice si terorizante ! Vad ca ti-au mai scris si alte fete si sint intru totul de acord cu ele !
Acum fie vorba intre noi, daca ti se rupe apa si ajungi la maternitate si medicul decide ca nu ai dilatatie necesara si alege cezariana pentru ca viata copilului tau este in pericol, ai sa refuzi operatia pentru ca iti este foarte frica ?? Spuneam si inainte, femeile au un prag al durerii muuult peste cel al barbatilor si fac fata incredibil de usor unor momente de stress ! Nu te mai panica inutil, stai linistita, mai asa de putin pina la intilnirea cu bebelusha !!? Crede-ma ca nu ai sa ai timp sa te gindesti la valori de tensiune si la alte nazdravanii cind o sa nasti !!
Hai, fii barbata ! Pupi multi si sa ai o zi linistita !

Alice si Andrei
Poze 2004 2005 www.shutterfly.com/view/pictures.jsp" target="_blank">2006-2007www.dropshots.com/alice2004" target="_blank"> Filmulete

Mergi la inceput