Mamici de iulie-august 2007 (83)
Raspunsuri - Pagina 4
jadi spune:
Mariana, bine ai venit la noi! Trebuie sa ai incredere in dr, daca ti-a zis ca e dopul si dilatatia e inca mica nu e rost de nastere!
Si stiu ca dopul se poate reface asa ca stai cumintica si vei simti cand o sa fie sa nasti!
quote:
Originally posted by Mar1ana
Buna fetelor si felicitari din tot sufletul celor care au devenit recent mamici!
Poate ma ajutati si pe mine ca nu stiu ce sa mai cred ....Eu am termen pentru data de 14 august dar de 3 saptamani, putin cate putin, in fiecare zi, am o scurgere gelatinoasa galbuie si cate putin lichid. La control mi s-a zis ca e dopul si ca am deschis colul 1 cm si 1/2. Am citit undeva ca trec cam 2 saptamani de la caderea dopului pana nasc dar....nimic pana acum. Cum e la voi? Asa arata dopul?
Va pupik si poate ma ajuati cu niste sfaturi.
Mariana
Deni &
Vlad & Tudor
crisu79 spune:
multumesc tuturor pt urarile de bun venit pt puiu meu
aveti dreptate, nimic nu se compara cu pusul bebeului la san ca sa vina lapticu.asta fac si eu de 2-3 zile (am avut si probleme cu canalele, dar le-am rezolvat) si rezultatele sunt incredibile,.sper sa se imbunatateasca situatia de la o zi la alta.
va pup si sa ne vedem la scutece.
andicu spune:
Va multumesc pt ajutor.
O sa -i mai dau debridat. De termometru stiam si eu ca nu e bine prea des, asa ca o sa evit deocamdata. Oricum, sper sa fie mai linistit, ca a iesit inca o data inainte de baita si poate nu se mai screme asa la noapte..
Orchis, felicitari! sa fiti sanatosi si esti o fericita ca ai scapat asa repede! bravo tie!
Andicu mami de
www.flickr.com/photos/9457501@N02/" target="_blank">Bebe Filip(27 iunie 2007)
Cum crestem noi
paticut spune:
Mama Samurailor.... sa-ti traiasca Keita sa va duca numai bucurii si sa fiti fericiti...
Bravo Orchis.. asteptam cu nerabdare povestea ta. vorba Liei.. sa ne amintim in timpul travaliului de timpul scurt in care ai nascut tu...asa sa dea bunul DD la toate mamicile care mai au de nascut de acum incolo....si mie (sic)
va sarut fetelor si va doresc nopate buna....si de maine.. sa mai auzim de alti pitici aparuti pe lumea aceasta minunata ... voi o faceti minunata puilor.... va asteptam in viata noastra
paticut 
37+ cu Rares
Ioana81 spune:
Buna fetelor!
In primul rand felicitari celor ce au nascut, apoi nastere usoara celorlalte.
Va scriu pentru o galerie puternica. Cristiana se chinuie sa vina pe lume!!!! Diana (arhydi) a plecat pana la urma la spital. Am tot sunat-o sa vad cum decurg toate. La 22.30 era in contractii. De abia astept sa-mi vad finuta!
Cele care mai sunteti treze haideti sa facem galerie!
Hai Diana hai Cristiana!!!!!
Ioana 
de Andrei Vladimir(24.07.2006)
nunta Vladimir Botez
Ashera spune:
Felicitari noilor mamici care au adus pe lume puiuti ! ! Diana, nastere usoara ! Suntem alaturi de tine ! 
Lavi, la multi ani ! Frumoasa aniversare la 30 ani. 
. Luna, la multi ani ptr Cosmin ! 38+ Christian
Diana2007 spune:
Salutari tuturor mamicilor si gravidutelor,
Chiar daca nu am fost un membru activ pe forum, am urmarit conversatiile, subiectele si apoi seria nasterilor.
Felicitari tuturor, mai ales ca acum am trecut si eu prin experienta nasterii.
Povestea nasterii bebelusului meu este una despre care am vrut sa scriu pentru ca o consider o insiruire de evenimente cu legatura intre ele si care au dus la un "happy end" si de fapt un "new beginning".
Locuiesc de un an in Canada cu sotul meu si chiar daca nu am dorit imediat bebelusul, vestea sosirii lui ne-a bucurat nespus. Pe toata durata sarcinii am mers la servici si la sala de gimnastica propunandu-mi sa le opresc cu doua-trei saptamani inainte de data prevazuta a nasterii, care mi-a fost data o singura data de doctor, dupa prima ecografie, si anume 9 August.
Pe masura ce sarcina inainta, citeam pe forum despre cum majoritatea gravidutelor faceau ecografii la fiecare vizita la medic, plus analize, in timp ce eu am facut doar doua ecografii toata sarcina, la 12 si la 20 de saptamani (asta este tendinta aici, fara prea multe investigatii daca totul merge bine) . Dar ceva acolo imi spunea ca totul va decurge bine si ca bebe e sanatos.
Am vrut ca sexul bebeului sa fie surpriza, si chiar daca toata lumea isi dadea cu parera despre asta, am reusit pana la final sa mentin sansele 50/50.
"Inceputul sfarsitului" a inceput duminica, 22 Iulie, cand de dimineata in timp ce eram pe mess cu ai mei din Romania, am simtit nevoia sa ma duc la toaleta, cand ce sa vezi, pierdusem o gelatina un pic rozalie despre care mi-am dat seama ca trebuie sa fie dopul. Ii spun mamei asa in gluma, la care ea se panicheaza si ma pune sa ma duc la spital. Dupa cum stiu ca merg lucrurile pe aici, am zis mai bine sun inainte si dupa cum ma asteptam de la spital m-au intrebat daca am contractii - nu, si daca simt bebeul miscand -da, deci nu e nevoie de venit la spital. Travaliul poate incepe de la peste o zi la cateva saptamani, asta mi-au spus, si i-am mai intrebat daca pot sa ma duc la servici (era ultima mea zi de lucru si voiam sa-mi iau la revedere de la colegi) si au zis ca daca ma simt bine e OK. Si asta am facut ! Mama era panicata pentru ca urma sa soseasca la Montreal a doua zi luni si ii era frica sa nu nasc inainte, dar eu nici un gand. Toata sarcina nu am stiut ce inseamna contractii asa ca ma gandeam ca daca nu le am ... sigur o sa nasc pe 9 august daca nu mai tarziu. De luni dimineata am inceput sa am cateva picaturi scurse de lichid amniotic dar m-am gandit ca nu e nimic grav, mai pot sa astept pana marti dimineata cand aveam programarea saptamanala la doctor. Luni am stat cuminte, era prima zi de concediu, seara a venit mama, am deschis cadourile de acasa, am vorbit, iar a doua zi a ramas ca mergem la medic la ora zece. De dimineata ma trezesc pe la 6, ma dau jos din pat si simt cum mi se preling inca cateva picaturi de data asta mai mult. Ii spun lui Seb/sotul care sare din pat, gata mergem la spital, eu nu si nu, mergem la zece la programare. Aveam chiar planuri mari pentru ca marti era ziua mamei si ziceam ca de la doctor mergem la restaurant sa sarbatorim. Asa ca de dimineata nu am mancat nimic. La doctor, ma controleaza, imi spune dilatatie 2 dar s-ar putea sa nu fie nimic, nu ma crede ca am "scurgeri" asa ca ma trimite la spital sa ma examineze acolo.
Ce a urmat nu cred ca mai e cazul sa scriu, membranele erau partial rupte, am aflat ca durerile ca de ciclu pe care le aveam de luni seara erau de fapt contractiile "faimoase" si care au devenit si mai violente dupa perfuziile cu oxitocina.
I-am multumit lui Dumnezeu pentru epidurala care a venit dupa vreo patru ore de dureri chiar daca nu ajunsesem cu dilatatia decat la trei. Mare inventie epidurala asta ! Pentru cine nu s-a hotarat inca daca sa o faca sau nu, sfatul meu este: CERETI EPIDURALA ! Travaliul a stagnat apoi inca vreo trei ore si zic eu pentru ca asistenta pe care am avut-o in astea trei ore nu mi-a spus ce trebuie sa fac, mi-a spus doar ca o sa simt o presiune in partea dorsala care e normala, dar eu cand o simteam ma strangeam toata. Cand s-a schimbat tura si a venit o alta asistenta mi-a spus sa desfac picioarele si sa ma las moale ca sa poata sa coboare copilul. In treizeci de minute simteam ca chiar trebuie sa ma duc la baie, dar stiam ca se apropie momentul, asa ca am chemat un doctor sa ma examineze. Eram dilatata 10 si se vedea capul copilului ! O singura problema, nu aveam medic !!!! Pe toate sectia nu era decat un medic principal si un rezident, amandoi ocupati cu alte nasteri in acel moment. Am zis ca nu e adevarat, m-au urcat cu picioarele pe treptele alea de nastere si m-au tinut asa vreo douazeci de minute spunandu-mi sa ma las moale sa nu imping. Apare si medicul intr-un sfarsit, o tipa la vreo cincizeci de ani, care incepe sa-mi vorbeasca intr-o romana stricata, in situatia data putea sa vorbeasca si greaca veche nu voiam decat sa IMPING ! Si spune cuvantul magic: PUSH ! Eu ma simteam mai hotarata decat oricand asa ca am facut un push de toata frumusetea, in momentul urmator apare in usa doctorul rezident care ii spune doctorului meu ca are o urgenta in camera de operatie, am zis ca mi se face rau, doctorita a incercat sa spuna ca nu mai dureaza mult la mine dar cealalta parea disperata asa ca au plecat amandoua spunand ca nu dureaza decat doua minute ... Nu stiu cat a durat, sigur au fost mai multe minute timp in care nu-l auzeam decat pe Seb tipand la toate asistentele si apoi venind la mine sa ma incurajeze, inchisesem ochii si ma gandeam decat la bebeul iesit cu capul din mine, asteptandu-si randul ... Nu stiu prea multe despre acele ultime momente, stiu ca mama a iesit din camera pentru ca nu mai putea sa suporte suspansul , am avut o contractie pe care nu am mai putut sa o suport fara sa imping, Seb mi-a zis sa imping in timp ce altcineva intra pe usa si tipa sa nu imping (era medicul rezident care nu isi pusese manusile si de-aia tipa, de parca de manusile ei aveam eu nevoie). Copilul a iesit la aceasta ultima contractie dintr-o bucata si medicul l-a prins in ultimul momentul si asta destul de jos, indeajuns ca copilul sa apese si sa ma rupa ...
Dar totul a trecut cand l-am avut in brate, Seb l-a vazut si mi-a spus: este baiat !
Asa s-a nascut Victor Christian, pe 24 Iulie 2007, la 37 de saptamani si cinci zile, la ora 20.39 cu o greutate de 3,645 kg, 53 de cm, Apgar 9. A fost cadoul pe care eu si Seb ni l-am facut pe viata si in acelasi timp cel mai frumos cadou pe care mama l-a primit vreodata de ziua ei.
Acum ne chinuim sa invatam sa mancam de la san, asta datorita mameloanelor ombilicate pe care le am si a guritei punctiforme a bebeului, avem insa ajutor si consiliere de la o infirmiera care vine acasa de cand am iesit din spital, important este ca am lapte pentru doi copii nu pentru unul asa ca metodele de hranire nu mai conteaza atata timp cat laptele ajunge la el.
Gata a venit ora mesei ...
Promit sa pun si niste poze cand o sa-mi dau seama cum ...
Pana atunci va urez nasteri usoare, sa aveti incredere in voi si sa va ganditi la bebelusi in primul rand.
Diana
liadorian spune:
Diana, cred ca e prea tarziu acum pentru galerie... Asteptam insa vestea ca ai nascut si ca tu si Cristiana sunteti bine! 
multe pentru voi doua! LIA si 
domnita Miruna Demetra
DPN: 31 iulie-6 august si apoi...
Ioana75 spune:
Buna dimineata!
Ioana81, asteptam vesti de la Diana!
Diana2007, frumoasa povestea nasterii
. Sa va traiasca Victor Christian, si asteptam poze cu el.
Azi m-am suit pe cintar, am ramas cu 2.5 kg (la 6 zile de la nastere); asta e suplimentul de 'bidoane'
. Bebe in continuare foarte cuminte, as'noapte tot de 2 ori s-a trezit, 11 si 3, maninca si se culca. Incerc sa nu stric copilul, dar mi-e asa de draga si o cam iau in brate, chiar daca nu plinge.
Ioana, mama Mirunei (25.08.2005) si a Smarandei (24.07.2007)
Ioana75 spune:
Carmen, abia astept sa ne intilnim cu toti piticii, asa cum am vorbit
.
Am auzit la tv ca e luna plina azi; deci asteptam avalansa de bbi?
Ioana, mama Mirunei (25.08.2005) si a Smarandei (24.07.2007)