Am ajuns si aici...in doi mergem mai departe!
Raspunsuri - Pagina 6
anca74 spune:
principe, replicile tale de 2 bani imi sunt absolut indiferente.
Te-am remarcat de ceva vreme si te rog, pe viitor, sa ma ignori pe cat posibil. Nu de alta, dar acelasi tratament iti aplic si eu incepand din acest moment.
P.S. In caz ca nu esti la curent, se scrie "iti acopera ochii". Fara liniuta, scumpa mea.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
anca74 spune:
quote:
Originally posted by ellej
Anca, nimeni nu cunoaste pe nimeni pana la urma si presupunem ca ce spune fiecare este adevarat. Daca pornesti de la premisa ca espiritu minte, atunci n-are sens sa-i rapunzi la topic. Daca iei ca premisa faptul ca spune adevarul, cum ti se pare o mama care pleaca un an in alta tara fara copil? O mama responsabila?
Daca ceea ce faceti voi este sa presupuneti ca acest domn nu minte, apai, cum puteti sa va bazati concluziile pe o singura versiune de fapte??
Si cum puteti sa denigrati o alta femeie, ca si voi, dealtfel, fara sa-i stiti versiunea ei de fapte??
Daca este sa ne bazam pe supozitii, atunci de ce sa nu ne imaginam ca dl espiritu minte, ca, de fapt, isi detesta sotia fiindca l-a parasit pentru un altul, ca vine aici sa caute justificari pentru o razbunare banala pe sotia lui, facand tot posibilul sa obtina garda exclusiva a copilului??
Ce bai au aceste supozitii? Nu stau la fel de bine in picioare precum cele relativ la sotia lui?
Ia sa va aud!
Inchipuiti-va o secunda ca sunteti judecatoare la procesul de garda al acestui copil si trebuie sa hotarati ce se intampla in acest dosar in anii ce vin.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
Happy_in_TO spune:
Care mama isi lasa copilul si peaca in lume pentru citeva luni?...
O mama care nu mai vede alta cale de iesire din situatia in care este decit sa isi faca o viata linistita cit mai departe de un om care a izolat-o si care a alienat-o pina si de propria familie. O mama care vrea normalitatea, la fel ca si fiecare dintre noi. Si-a gasit echilibrul departe de el si e in stare sa stea pe picioarele proprii, fara sprijinul familiei macar (pe care a avut el grija sa o intoarca impotriva ei ca vezi Doamne ce mama neadecvata este ea...), o familie care face tot posibilul ca ea sa nu divorteze sa ii faca de rusine in lume... Suna cunoscut?... Nu te bate, aduce toti banii in casa, nu traieste cu altele... Da, dar te reduce la zero! Ca femeie si ca mama!!!
Chiar ati putea trai cu un asemenea barbat??? Nu v-ati simti tradate, nu v-ati sufoca?...
Acum, ca sa vorbim despre ciorapi si lucruri aruncate de el prin casa?... Care lucruri? Ca el face totul in casa, nu-i asa?
Si eu as pleca cit mai departe de asa familie, de asa sora si de asa "mindrete" de barbat! Si apoi as folosi toate puterile sa imi salvez copilul din pinza de paianjen tesuta de EL!
ellej spune:
quote:
Originally posted by anca74quote:
Originally posted by ellej
Nici eu nu pricep cu o mama isi poate lasa copilul si pleca luni de zile sau chiar un an altundeva. Eu il mai las la soacra-mea, ca sa fac curat sau sa ne odihnim (ca e tare energic :)), dar o saptamana maxim. In plus, fiind in Bucuresti, ma duc la el aproape zilnic in saptamana respectiva. Mi-ar fi greu fara el si m-as simti vinovata. Mi se pare ca pentru ea e accesoriu, nu copil.
Poate ar trebui, cum cred ca sugera si altcineva, sa o lasi singura cu copilul o perioada sa vada ce inseamna sa fii parinte cu adevarat, nu doar ocazional.
Mai suratelor, eu am un bebe in burtica acum si, in septembrie anul acesta incep un master. Va dati seama ca in sesiunea de iarna, cand trebuie sa nasc, o sa-mi iau probabil 1-2 cursuri si atat. Iar cand va trebui sa merg la aceste cursuri, apai o sa-mi rog sotul sa aiba el grija de bebe cat voi lipsi eu de acasa. Nu voi lipsi mai mult de 2 ore, 2 zile pe saptamana.
Si nu pricep, care-i baiul? Doar nu-i numai bebele meu. E si al lui. De ce naiba ne mai casatorim / stam in cuplu daca copiii raman in grija exclusiva a femeii??
Dar poate vreau si eu sa-mi continui cariera, nu? Poate nu vreau sa fiu bona la copil si menajera in familie pentru tot restul vietii. Poate avem nevoie de 2 salarii ca sa putem oferi copilului nostru ce este mai bun pe lumea aceasta.
Dupa umila mea parere, suntem in cuplu ca sa ne ajutam unul pe altul, ca parinti si iubiti deopotriva. Nu unul sa se ocupe toata viata cu stersul la fund al copiilor si smotrul in casa, iar celalalt sa progreseze profesional si financiar, astfel incat, dupa o vreme, sa strambe din nas cand se impiedica de nevasta-sa prin casa fiindca ii miros hainele a chifetele prajite, e transpirata, neepilata si ciufulita.
Nu cred ca este bine sa uitam premizele care ne-au apropiat, pe noi si sotii nostri, si sa ne pierdem in prioritatile traiului cotidian.
Legatura dintre sot si sotie este o prioritate. Prioritate care trebuie intretinuta constant, nu cand ne aducem aminte.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
Te asigur ca si noi muncim, majoritatea. Mi-am reluat lucrul de cand avea bebe 4 luni si nu sunt nici pe departe genul care smotruieste toata zioua dupa sot, ba chiar l-am cooptat destul de mult in treburile legate de copil si in cele casnice. Dar asta nu inseamna ca a lucra/invata e o scuza pentru a nu-mi vedea copilul LUNI DE ZILE. Indiferent de motiv
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
ellej spune:
Anca, repet, daca pornim de la premisa ca oricine minte n-are sens sa mai intram pe forum.
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
oana1177 spune:
Anca, n-am zis ca e anormal si esti mama denaturata fiindca-ti lasi copilul 2ore/o sapt cu tatal si o vacanta la bunici; dar, sa pleci pt mult timp, si nu neaparat pt cariera, nu mi se pare deloc ok.
Si daca alegi sa pleci pt cariera, cred ca trebuie sa ai in minte o solutie pt fam ta; ori daca *consideri ca nu mai ai familie, rezolvi intai problema asta, dupa care actionezi pt cariera fara a uita insa de copil, de binele lui;
nici eu n-as sta casnica daca as avea copil, insa mi-as cauta un job care sa-mi permita sa stau cat mai mult cu copilul meu; n-as mai alege un job ca actualul, sapt singura si doar weekend-ul cu sotul; asta merge cand esti "fara obligatii" si pt perioada scurta de timp, parerea mea
Si inca ceva, Anca: Espiritune-a scris povestea lui, durerea lui; nu cred ca a scris pe forum ca sa aiba ce arata judecatorilor la proces
anca74 spune:
quote:
Originally posted by ellej
Anca, repet, daca pornim de la premisa ca oricine minte n-are sens sa mai intram pe forum.
In aceste conditii, va invit sa nu mai fiti atat de prompte in a incrimina o alta femeie despre care nu stiti nimic altceva decat ceea ce sotul ei comenteaza pe un forum public.
Va invit sa fiti un pic mai suspicioase si mai receptive la diferite detalii care scapa atunci cand suntem grabite sa vedem padurea si neglijam copacii.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
flaviutza spune:
Pe forumul asta sunt o gramada de topice asemanatoare,numai ca,scrise de femei. si nu s-a gasit nimeni pana acum care sa scrie macar un mesaj in genul celui scris de Anca "stai sa auzim si parerea sotiei".
Anca, tu ai avut o problema cu sotul violent,tampit de-a dreptul. de ce esti atat de sceptica in continuare numai in privinta barbatilor? de ce nu te duci dincolo, la Parinti singuri si le iei la rost pe mamele in situatia lui Espiritu cu comentarii de genul celui de mai sus? daca si ele isi expun numai varianta lor?
Nu de alta Anca...dar inteleg ca ai un bebeu pe drum si un actual sot minunat dar care traieste saracul cu securea deasupra capului.
Ce nu inteleg eu: cand e vorba de gatit smotruit,etc ...NUUU, nu sunt treburi femeiesti(de acord,nu sunt). in schimb cand e vorba de crescut copii...se schimba treaba.asta e treaba ia o pauzareasca.mama are prioritate,dom'le....trebuie sa demonstrezi ca e drogata sau nebuna ca sa fie minorul incredintat tatalui.
faptul ca, la un anumit moment dat apare un tatic ce-si creste copilul in timp ce mama bate barurile,nu inseamna nimic.
Omul asta si-a expus parerile de doua ori...asteptand un umar si un sfat...la fel cum facem toti aici,pe forumul asta. si e singurul care a fost luat la trei pazeste...ce-aveti fratilor cu el?
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
flaviutza spune:
Apropo de plecatul asta peste granita..la munca. am si eu doua versiuni de mame dintr-astea.si,inainte sa dati cu parul,cititi exact ce scriu,fara vreo supozitie. redau doar o situatie.
situatie familiala ok. tati castiga bine bine, au si un magazin la tara.se descurca. mama decide la ,atentie,7 luni ale copilului,sa plece impreuna cu alta mama,de aceiasi conditie in Spania, la ingrijit batrani. copilul ramane cu tatal si mama acestuia(pana la 5).
mama se intoarce prima data dupa 9 luni,fericire maxima...cu ceva banuti deoparte...sta o luna acasa,ne intalnim,vorbim(eram prietene,ma chemasera si pe mine in misiune) si stiti ce-mi spune??? "e mult mai greu sa cresti copii...ma duc inapoi la batranii mei,castig si un ban in plus..."
s-au schimbat mult si unul si altul...ea a slabit vreo 25 kile si e intotdeauna f eleganta...el are cateva riduri in plus ,e obosit dupa atatia ani de copil plus serviciu...nu mai e asa atent cum arata...poate nu mai are omul chef si timp...
copilul ei are acum 3 ani si ceva...si si-a vazut mamica doar de cateva ori...si evident,taticul s-a cam saturat..dar stiti ce? nu poate divorta...accepta...de ce? pentru ca sotia lui nu-i nebuna,nu-i drogata...si ar ramane fara viata lui, copilul
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
anca74 spune:
Mie nu mi se pare ca dl espritu este o victima, asa cum lasa sa se inteleaga.
Daca dl espritu ar fi fost, intr-adevar, victima in toata povestea aceasta, atunci ar fi postat aici si partea lui de vina care a determinat deteriorarea relatiilor intre el si sotia lui. Nu de alta, dar sunt sigura 150% ca dl espritu nu este incarnarea unui ingeras, dolofan si rozaliu in obrajori, care ne falfaie noua pe la nas povestea unei sotii perfide si viclene, care i-a pus un brate un bebe sa se ocupe de el 24/7, iar ea a tulit-o spre zari mai clemente.
Am vazut destui barbati la viata mea care se auto-victimizeaza si care, dupa o vreme, chiar ajung sa creada ca-s rupti din rai si far’ de pata.
Exista insa si posibilitatea ca ceea ce spune el aici sa fie adevarat.
Atata timp, insa, cat nu avem decat versiunea lui de fapte, mi se pare inadmisibil sa punem la zid o mama despre care nu stim absolut nimic decat ceea ce ne povesteste sotul sau.
Nu stiu voi, dar pentru mine un barbat este acela care are coloana vertebrala dreapta, este puternic, decent si integru, nu-i vorbeste de rau pe cei cu care intra in conflict, si nu se plange precum o femeie la fiecare lovitura pe care i-o da viata.
Iar daca tu, flaviuta, nu ai avut parte de mizerii de la barbati si nu cunosti tipul acela care te face albie de porci in fata tuturor numai ca sa te discrediteze, eu zic ca nu e cazul sa-ti dai cu parerea in privinta celor care au trecut prin asa ceva.
Poti sa ai o parere, desigur, dar ea este nepertinenta atata timp cat sufletul tau nu a fost la pamant si nu s-a ridicat dupa ani de munca de incercari de a iesi din aceasta situatie de kko.
E ca si cum te-ai apuca sa strigi ca stii care-i atmosfera pe luna cand tu nici macar n-ai admirat vreodata o luna plina printr-un telescop.
Cu alte cuvinte, vorbesti ca sa te aflii in treaba.
Stiu ca face bine la moral, dar mai usor cu comentariile pe langa subiect.
Revenind, care a fost partea ta de vina, dle espritu? Ce ai facut tu gresit sa se ajunga la asa o tensionare a relatiei tale cu sotia?
Eu, personal, as vrea sa stiu cum vezi situatia.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png