Am ajuns si aici...in doi mergem mai departe!
Raspunsuri - Pagina 5
espiritu spune:
quote:
Originally posted by Adina Iulia
Espritu draga, imi pare sincer rau prin ce treci.
Acum stii si tu prea bine ca dragoste cu forta nu se poate. Si imi amintesc starea de tensiune din timpul divortului...acuze ce pluteau reciproc...desi noi n-am avut niciodata curajul sa ni le spunem in fata, dar le gandeam mereu.
Mai zic o data. Acum ca sunteti la sfarsit de drum in 2 nu amesteca copilul cu relatia de cuplu. Nu au nici o legatura. Inteleg ce iti doresti si cred ca ai putea sa obtii asta nu in proces, ci mai ales daca te intelegi cu sotia ta. Lasa deoparte acuzele legate de viata in 2, iti spun eu ca nu te ajuta la nimic, mai tare va invrajbeste. Explica-i ca nu se va schimba nimic pe viitor din punctul tau de vedere. Ca trebuie gasita o solutie pentru ca toata lumea sa fie multumita. Intreab-o pe ea cum vede lucrurile si ce solutie ofera.
Poate ti-e greu sa faci asta...insa trebuie sa incerci. Daca tot nu ati comunicat atata timp, faceti-o acum de dragul copilului - trebuie sa stabiliti amandoi ce aveti de facut fiecare.
Eu iti spun din proprie experienta ca este singura cale sa obtii tot ce iti doresti. Chiar si linistea.
Adina +Olivia 04.03.2004
ehe,Adina daca ai putea sa stai de vorba cu ea te-ai lamurii mult mai repede cum stau lucrurile.crezi ca nu am incercat sa discut?am incercat si inca de multe ori.pozitia ei? "i'm the best f**k the rest".pare greu de crezut dar asa e.
uite un exemplu proaspat : acum o ora a plecat de acasa si a zis ca ne vedem diseara.bun acum vin eu si intreb : acum nu exista copil care trebuie scos la plimbare,hranit,spalat?
sau tot asa e ok ca le face taica-su si mami poate sa se distreze pana noaptea?
ca de cand i-am descoperit relatia nici macar nu se mai jeneaza de nimeni.pleaca cand vrea ,vine cand vrea.si iar intreb in timpul asta cine se ocupa de copil?nu cumva eu?
atunci daca eu m-am ocupat intotdeauna nu este dreptul meu sa ma ocup si de acum incolo?
espiritu
A_Iulia spune:
Ehehei, da' cum pleaca asa taman in miezul zilei, ea n-are servici, tu n-ai servici?
Eu n-am avut probleme de genul asta, la mine venea oricum direct la 22:00. Servici greu. Copilul urla tare. Nu se poate concentra. Greu cu responsabilitati. :)
Si uite ca tocmai de aia e bine sa-i arati ca e in interesul ei, ca sa aiba si timp sa-si traiasca viata, sa gasiti taman solutia pe care o vrei tu. Fii si tu ceva mai prietenos.
Adina + Olivia 04.03.2004
anca74 spune:
Dle espiritu, am sa incerc sa fiu cat mai impartiala posibil.
Noi, aici pe forum, nu avem decat datele furnizate de tine.
Cand o asemenea drama se produce intr-un cuplu, este evident ca partenerii se incrimineaza unul pe altul vis-a-vis de ruptura dintre ei.
[...]
Iti spun toate astea fiindca la fiecare situatie sunt 2 versiuni. Daca am intreba-o pe sotia ta ce crede despre tine, poate am ramane inmarmuriti de ce am afla.
Daca am intreba-o de ce si-a cautat linistea si fericirea langa alt barbat, poate raspunsul ei te-ar shoca.
Eu, personal, o inteleg perfect daca a ajuns la saturatie sa stranga dupa tine prin casa. Chestia asta este precum « picatura chinezeasca » : suporti cu stoicism o vreme, dar daca vezi ca respectivul continua sa-ti dea peste cap metabolismul cu nesimtirea lui, incepi sa-i vezi si alte defecte - ca nu te ajuta, ca este indiferent la framantarile tale, ca prefera sa zaca la calculator jucand aberatii de jocuri in retea cu toti cretinii decat sa iasa la un film cu tine, etc. Si incepi sa realizezi ca nu aveti prea multe in comun, ca-ti pierzi vremea langa un om care-ti nesocoteste cele mai simple doleante, etc.
Si, uite asa, se rupe firul.
In concluzie, parerea mea este ca sotia ta a reactionat asa cum a facut-o pana acum … ca raspuns la comportamentul tau. Comportament care nu-i lua absolut deloc in consideratie cerintele ei cele mai basics.
Iar daca ti-a mai ramas un dram de afectiune pentru ea si pentru copilul vostru, ar trebui sa incerci macar acum, la sfarsit, sa te porti asa cum ar trebui sa se poarte orice sot si tata: cu grija, afectiune si dorinta de a fi totul bine.
Nu de alta, dar timpul si propriul tau copil te vor judeca mai tarziu.
Buburuza noastra
io 
http://tac.families.com/ezb/874526.png
oana1177 spune:
Buna!
sunt convinsa ca exista si alta versiune, dar ce mama isi lasa copilul si pleaca pt o vreme, departe?? si nici macar n-a facut-o pt ca asta i-ar fi oferit un post super la intoarcere, ci doar asa, de fun.
Inca nu sunt mama, dar nu pot intelege cum unele mame isi lasa copilul/copiii in grija sotului, bunicilor si mai stiu eu cui, si pleaca; eu inteleg ca situatia e grea, dar nu mai bine te gandesti inainte de a face copilul daca ai ce sa-i oferi, daca te-ai saturat de fun - si dup-aia il faci, ori pleci cu el dupa tine, oricat de greu ar fi???
tot "batem" pe interesul copilului, ce-i mai bun pt el; mi se pare esential ca parintii sa fie alaturi de el, nu creanga; cand faci un copil, responsabilitatea ta nr. 1 este el nu nr. de etaje ale casei, marca masinii, etc; cred ca pe astea ar trebui sa le "rezolvi" inainte de a veni copilul sau sa vezi cum poti sa le faci dar nu afectand copilul
si daca dna avea probleme cu sosetele sotului il punea sa plateasca pe cineva sa i le stranga; inteleg sa-ti sara nervii cand domnul sta acasa la computer si tu mai esti si sluga lui pe langa job-urile tale, dar cand lucrati amandoi, iar el mai are grija si de copil, cred ca poti sa zici "pas" pt unele chestii
eu am facut 3luni naveta, 6ore pe zi + orele de job, ajungeam acasa zombi; si da, sotul pregatea masa pana faceam dus, el era responsabil cu casa, cu adunatul lucrurilor dupa mine; eu eram vesnic obosita, iar in weekend profitam de timpul nostru si plecam la plimbare, nu stateam sa fac smotru; in tot timpul asta lucra si el, numai ca acasa sau mai aproape de casa; so, trebuia sa ma dea pe usa afara ca sunt nesimtita? cum nu s-a mai descurcat nici el, am platit pe cineva
nu zic ca femeia aia nu si-o iubi copilul, insa are un mod taaaare bizar de-al iubi; eu personal as fi cu copilul de gat nonstop, cred ca nevoia mea nr 1 ar fi sa stau cu minunea mea cat mai mult, nu sa ies la plimbare singurica sa-mi recreez creierii
espiritu, iti doresc mult succes!!! stiu ca asemena barbati exista, am si eu un specimen acasa; nu-ti mai pierde energia incercand sa-i convingi pe altii, conserv-o pt ce te-asteapta
inca o data SUCCES!
principe spune:
cl
da sunt si eu deacord cu ce spune clauditza ,mai ales cind folosesti postarile altora ,ca sa minjesti cu cinism si ironie.
este clar ca nu citesti ,sau daca citesti nu citesti bine ,fiindca mes mele sunt al naibii de clare ,dar se pare ca tu gasesti interpretarii proprii si strict personale.cere moderatorilor sa stearge mes tau care a incercat sa murdareasca acel mesaj al meu,nu am nevoie sa fii deacord cu mine!!!
revizuieste-ti atitudinea ,te-as sfatuii eu.
ellej spune:
Nici eu nu pricep cu o mama isi poate lasa copilul si pleca luni de zile sau chiar un an altundeva. Eu il mai las la soacra-mea, ca sa fac curat sau sa ne odihnim (ca e tare energic :)), dar o saptamana maxim. In plus, fiind in Bucuresti, ma duc la el aproape zilnic in saptamana respectiva. Mi-ar fi greu fara el si m-as simti vinovata. Mi se pare ca pentru ea e accesoriu, nu copil.
Poate ar trebui, cum cred ca sugera si altcineva, sa o lasi singura cu copilul o perioada sa vada ce inseamna sa fii parinte cu adevarat, nu doar ocazional.
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
anca74 spune:
Oana, espiritu nu are nevoie sa convinga pe nimeni.
Ceea ce incercam sa sugerez este faptul ca, avand in vedere ca s-a ajuns unde s-a ajuns cu mariajul lor, ar fi cazul sa nu mai arunce cu noroi in sotia lui si sa incerce sa gaseasca o cale de mijloc.
Apropo, Oana, pe ce te bazezi cand afirmi ca « femeia aia are un mod bizar de a iubi »? 
Nu cumva tocmai pe explicatiile lui espiritu?? Si cum poti fi impartiala atata timp cat nu cunosti amandoua versiunile acestei povesti? Sau varianta sotiei este discreditata inca inainte de a fi auzita?? 
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
ellej spune:
quote:
Originally posted by anca74
Oana, espiritu nu are nevoie sa convinga pe nimeni.
Ceea ce incercam sa sugerez este faptul ca, avand in vedere ca s-a ajuns unde s-a ajuns cu mariajul lor, ar fi cazul sa nu mai arunce cu noroi in sotia lui si sa incerce sa gaseasca o cale de mijloc.
Apropo, Oana, pe ce te bazezi cand afirmi ca « femeia aia are un mod bizar de a iubi »?
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png
Anca, nimeni nu cunoaste pe nimeni pana la urma si presupunem ca ce spune fiecare este adevarat. Daca pornesti de la premisa ca espiritu minte, atunci n-are sens sa-i rapunzi la topic. Daca iei ca premisa faptul ca spune adevarul, cum ti se pare o mama care pleaca un an in alta tara fara copil? O mama responsabila?
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
principe spune:
oana
ai dreptate ,cind esti mama 0 ora ,cind te duci la coafor si esti fara el "de git" si ti se pare o vesnicie,nu am intezles niciodata cum altele pot pleca in strainataturi si sa-si vada copilul duminica si toamna.????? greu de inteles,dar de nu toti suntem la fel.
anca
de ce nu-ti deschizi propiul topic ,ca noi sa-ti dam povete ,si poate reusim sa tratam frustrarea care i-ti acopera ochii.
si sigur espiritu,ar fi unul care ti-ar raspunde din toata inima si fara sa te raneasca.
nu stiu daca stii ,dar pe d.c totii scriu despre durerea lor din propiai perspectiva,asa si espiritu ,ce vrei sa-i invitzi sotzia sa-i cunoastem varianta ???
nu are timp ,nu ai auzit ca este fff ocupata.
anca74 spune:
quote:
Originally posted by ellej
Nici eu nu pricep cu o mama isi poate lasa copilul si pleca luni de zile sau chiar un an altundeva. Eu il mai las la soacra-mea, ca sa fac curat sau sa ne odihnim (ca e tare energic :)), dar o saptamana maxim. In plus, fiind in Bucuresti, ma duc la el aproape zilnic in saptamana respectiva. Mi-ar fi greu fara el si m-as simti vinovata. Mi se pare ca pentru ea e accesoriu, nu copil.
Poate ar trebui, cum cred ca sugera si altcineva, sa o lasi singura cu copilul o perioada sa vada ce inseamna sa fii parinte cu adevarat, nu doar ocazional.
Mai suratelor, eu am un bebe in burtica acum si, in septembrie anul acesta incep un master. Va dati seama ca in sesiunea de iarna, cand trebuie sa nasc, o sa-mi iau probabil 1-2 cursuri si atat. Iar cand va trebui sa merg la aceste cursuri, apai o sa-mi rog sotul sa aiba el grija de bebe cat voi lipsi eu de acasa. Nu voi lipsi mai mult de 2 ore, 2 zile pe saptamana.
Si nu pricep, care-i baiul? Doar nu-i numai bebele meu. E si al lui. De ce naiba ne mai casatorim / stam in cuplu daca copiii raman in grija exclusiva a femeii??
Dar poate vreau si eu sa-mi continui cariera, nu? Poate nu vreau sa fiu bona la copil si menajera in familie pentru tot restul vietii. Poate avem nevoie de 2 salarii ca sa putem oferi copilului nostru ce este mai bun pe lumea aceasta.
Dupa umila mea parere, suntem in cuplu ca sa ne ajutam unul pe altul, ca parinti si iubiti deopotriva. Nu unul sa se ocupe toata viata cu stersul la fund al copiilor si smotrul in casa, iar celalalt sa progreseze profesional si financiar, astfel incat, dupa o vreme, sa strambe din nas cand se impiedica de nevasta-sa prin casa fiindca ii miros hainele a chiftele prajite, e transpirata, neepilata si ciufulita.
Nu cred ca este bine sa uitam premizele care ne-au apropiat, pe noi si sotii nostri, si sa ne pierdem in prioritatile traiului cotidian.
Legatura dintre sot si sotie este o prioritate. Prioritate care trebuie intretinuta constant, nu cand ne aducem aminte.
Buburuza noastra
io
http://tac.families.com/ezb/874526.png