"Daca te bate da-i si tu una"
Raspunsuri - Pagina 9
simali spune:
quote:
Eu am mai spus...la noi in scoala (avem de la gradi pana in cls 8-a) nu s-a intamplat NICI O AGRESIUNE!!!!
Dar nici una...oare asta din cauza ca ii educam de la gradinita ca NU LOVIM sub nici un motiv???
Uite ca in campusul nostru lumea este mai buna!!!!! Copiii sunt non-agresivi, sunt foarte competitivi in ceea ce priveste invatatura si sportul, sunt artisti, sunt sportivi, sunt copii cu rezultate deosebite....dar nu sunt batausi...
Eu stiu proverbul acela "capul plecat sabia nu-l taie...". Si prefer sa nu imi invatz copilul sa agite cine stie ce gasti, incercad sa se apere si sa imi vina la usa taiat sau mai stiu eu cum...
Prefer sa aiba limba ascutita si sa fuga repede...
Daca unul scoate o arma ce sa facem? Raspundem cu aceiasi moneda ca asa ii invatam de mici??? Ii inarmam de la 10 ani ca sa se apere?
quote:
Tu esti foarte norocoasa ca ai gasit pentru copilul tau o "enclava" in care agresiunea nu este tolerata. Poti sa ti discursuri si sa te gandesti la o lume mai buna pentru ca esti "la caldurica". Dar noi, cei ce inca nu am gasit "enclava" trebuie sa supravietuim cum om sti. Si nu e drept sa ne judeci, pentru ca incercam sa-i invatam pe copiii nostri ca "la Roma se face ce fac romanii".
Oricum, eu vorbesc ca sa nu adorm. Ca al meu copil nu ar lovi pe un altul nici daca l-ai pica cu ceara. Si nici nu vreau sa loveasca pe un altul. Nu vreau decat sa mearga cu bucurie la gradinita/scoala, fara teama ca acolo-l asteapta teroare sau umilinte.
Pentru ca eu nu-mi pun problema pentru acum, la gradinita. Ma gandesc serios la scoala si la golanii de acolo. Oricum caut o scoala cat mai mica. Am observat ca scolile mari sunt mai greu de tinut sub control si acolo tinde sa infloreasca golania.
alice
andre_ea spune:
quote:
Originally posted by sinzi_ana
Dar daca te detasezi un pic, si intri intr-un grup de copii pe care incepi sa ii cunosti, sa le cunosti familiile, sa le cunosti reactiile, incepi sa descoperi de ce unii sunt agresori, alti incaseaza mereu, si altii sunt echilibrati si se descurca fara sa loveasca si fara sa le fie stirbita personalitatea...
Sanziana, intreb la modul cel mai serios: de ce unii incaseaza mereu?
Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'
Miriluta spune:
De ceva vreme, fie-mea se tot plangea, ba ca unul a impins-o, ba ca alta a lovit-o, ba altul a scuipat-o, etc...Deja ma saturasem de reclamatii, mai ales ca eu eram ''zmeu'' cand eram de varsta ei (nu era zi sa nu vina cineva la maica-mea la usa cu copilul plin de sange ). Si Initial i-am spus sa le spuna educatoarelor, dar apoi m-am gandit mai bine si mi-am zis ca e cam prostanaca asa ca ar trebui sa o invat sa bata. Si i-am zis ca nu mai vreau reclamatii, sa ii traga de par, sa ii scuipe, sa ii impinga, sa ii loveasca (si i-am si aratat cum ). Intre timp, tac'su imi tot zicea ca sunt nebuna si ca o sa avem probleme, da' io, o tineam pe a mea. I-am zis ca daca cineva ii face rau, sa faca si ea la fel. Fie-mea ma intreaba ''la toti?'' si eu zic DA!!!
Intr-o zi cand am dus-o la gradinita, ma astepta o mamica (pe care o plac foarte mult si a carei fetita e una din prietenele fie-mi)si imi spuna ca fata mea a batut-o pe fetita ei si a zis ca asa i-a spus mami
Mi-am cerut scuze si i-am promis ca discut cu fie-mea. Cand am intrebat-o pe fie-mea daca si cealalta a lovit-o, mi-a zis ca nu. ''Pai si de ce ai batut-o?'' la care fie-mea ''Tu ai zis sa ii bat pe toti!!!''
De atunci i-am spus fie-mi, ca atunci cand cineva o agreseaza verbal sau fizic sa ii spuna copilului respectiv sa inceteze imediat si sa se duca la o educatoare si sa ii spuna.
Ideea e ca nu stim niciodata cine a pornit totul, cand, daca si cu ce fortza trebuie raspuns.
sinzi_ana spune:
Simali, este asa nu pentru ca sunt norocoasa, ci pt ca colegele mele ca si tot cadrul didactic de acolo nu cred in violenta si nu tolereaza nici un act de agresivitate, care este pedepsit...
Toti copiii de la noi din scoala au trecut si prin gradinita prin mana colegelor mele...
Pot sa spun ca pana nu le-am cunoscut pe ele, pana nu am cunoscut metoda asta de predare, gandeam ca tine...
Acum, stiu sigur ca agresiunea duce la agresiune...si nicidecum la autoaparare sau ridicarea moralului victimei...(care nu loveste decat din frica)....
Deci SE POATE!!!!!
Andreea, majoritatea celor care o incaseaza (si li se pare normal)sunt copii cu pb in familie, fie neglijati, fie copiii carora li s-a stirbit personalitatea, fie copiii impinsi de la spate sa faca ceva ce nu li se potriveste, fie copii abuzati...copiii care nu au incredere in ei...
Acelasi lucru se intampla si la copiii care lovesc(si li se pare normal)...
Sunt 2 comportamente care au la baza aceiasi pb...
Copiii echilibrati, din familii care se ocupa de ei, gasesc solutia fara a folosi violenta...si crede-ma ca ii vezi din prima zi cand iti intra in clasa!!!
Sunt copii care o incaseaza de la alti, si stiu cum sa reactioneze "instinctiv" fara a lovi la randul lor...si nici nu se simt mai putin siguri pe ei, din contra se simt superiori ca stiu sa rezolve un conflict...
Dar pana ajung in cls 1, deja toti isi rezolva conflictele cu vorbe si fapte...(ba chiar avem un loc special "masa pacii" in care copii care se cearta poarta tratative de impacare si isi spun ce ii deranjeaza in comportamentul celuilalt si asta incepand cu cei mici de 3-4 ani)
It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation
Sinzi, Radu si David
bomba pisaloaga
: varsta, poze, D-ale lui David
Ira spune:
In acelasi brav spirit invingator caracteristic canadienilor, de "la placinte inainteeeeeee - la razboi - nu cu noi", sau din categoria : copilul, acest telefon fara fir al sec. 21
....sa va istorisesc dara o intamplare kool de la fi-mea de serviciu:
Sofia mea (4 ani) venea cateodata trista de la gradi ca o loveste XXY, un BB mic si negru cu dintii mari si albi la vreo 2 ani dintr-o grupa paralela. Ba chiar odata a venit cu manuta muscata pana la sange de acest XXY care, intr-un spirit oarecum scuzabil in limitele varstei lui inaintate....isi exercita pornirile si tendintele violente primare catre ceilalti "petits amis" de la gradi.
Sotul meu in consecinta i-a spus de mai multe ori Sofiei sa-l evite.
Se enerva la culme de fiecare data, insa lua aer in piept, numara pana la 5 si-i repeta copilului acelasi refren : evita-l, evita-l si iar evita-l (ca daca nu il evit eu de toti peretii - imi continua in soapta printre dinti si la ureche disperat de situatie).
Am facut si plangere la directoare, am vorbit si cu copilul + parintii din dotare...insa nu se schimba mare lucru.
Intr-o buna zi de vara vine copilu' XXY cu parintii de mana la barbati-miu si se opresc in fata lui ostentativ. Al meu, orgolios si ofticos de moarte cand vine vorba de securitatea Sofiei, da sa calce in laturi intru "evitarea" unui dialog fals si de complezenta cu familia adversa. Vede insa cu coada ochiului 3 maini negre indreptate a salut catre el. Prima mana apartinea tatalui, a doua mamei, si a 3-a BB-lusului isteric XXY. Ridica capul si vede atintiti 6 ochi mari si negri catre el. Primii 2 erau al tatalui, urmatorii ai mamei si ultimii ai BB-ului.
- On vous remercie beaucoup pour l'invitation !
(va multumim mult pt. invitatie) - zice tatal cu un zambet larg si exagerat de alb pe fata.
Sibinu' meu nu mai pricepea nimica, se fofila si isi cauta cuvintele in franceza, de fapt banui eu ca uitase brusc cuvintele din toate limbile pamantului.
- Am inteles de la copilul nostru ca ne-ati invitat acasa la dumneavoastra - continua tatal in franceza. XXY ne-a spus - continua mama tot in franceza.
- Scuze, balbaie al meu intr-o limba de neinteles si inrosindu-se pana in varful urechilor
. Cred ca ma confundati.
- Oh, non. Sunteti tatal Sofiei. Nu exista nici o confuzie.
.....
Ajuns acasa al meu mi-a descris toata intamplarea. Foarte derutat si incurcat, incerca sa descopere demersul conform caruia familia XXY ajunsese la concluzia ca sunt invitatii nostri. Solutia a venit ca intotdeauna tot de la Sofia, dupa cateva ore.
Am descusut-o vreo cateva minute dupa care am aflat secretul. Secretul a constat intr-o gresala de fonetica, malefica si infantila gresala de fonetica ce ne-a pus in situatia de a avea drept invitati in propria casa dusmanii cei de moarte
. Sofia mi-a spus ca ii tipase porcusorului isteric fix tot ce vorbise tac-su cu ea (asta ca sa stiti ca nu tot ce spuneti copiilor vostri ramane intre cei 4 pereti ai casei proprii).
- Si ce i-ai zis, mami, lui XXY ?
- I-am spus asa : "Mon papa m'a dit de t'inviter, a toi et a ta famille ! (taticul meu mi-a spus sa te invit (in loc de evit) pe tine si pe familia ta). Precizez ca in franceza confuzia fonetica este inca si mai dangeroasa
decat in romana. Si uite-asa in loc de-o evitare de-am ales c-o invitare cat se poate de concreta. Stiam eu ca omul cu mana lui si-o face.
Anyway, cu un singur lucru bun am ramas din toata afacerea asta. Sofia si XXY sunt de acum des amis. Si fi-mea n-a mai incasat-o niciodata din ziua aia.
Sofia
andre_ea spune:
quote:
Originally posted by sinzi_ana
Simali, este asa nu pentru ca sunt norocoasa, ci pt ca colegele mele ca si tot cadrul didactic de acolo nu cred in violenta si nu tolereaza nici un act de agresivitate, care este pedepsit...
Toti copiii de la noi din scoala au trecut si prin gradinita prin mana colegelor mele...
Pot sa spun ca pana nu le-am cunoscut pe ele, pana nu am cunoscut metoda asta de predare, gandeam ca tine...
Acum, stiu sigur ca agresiunea duce la agresiune...si nicidecum la autoaparare sau ridicarea moralului victimei...(care nu loveste decat din frica)....
Deci SE POATE!!!!!
Este cat se poate de adevarat. Dar daca ti-ai da mai tarziu copilul la o alta scoala, cu copii care n-au avut parte de aceeasi educatie la gradi, s-ar putea sa iti reconsideri pozitia.
quote:
Andreea, majoritatea celor care o incaseaza (si li se pare normal)sunt copii cu pb in familie, fie neglijati, fie copiii carora li s-a stirbit personalitatea, fie copiii impinsi de la spate sa faca ceva ce nu li se potriveste, fie copii abuzati...copiii care nu au incredere in ei...
Acelasi lucru se intampla si la copiii care lovesc(si li se pare normal)...
Sunt 2 comportamente care au la baza aceiasi pb...
Mai exista o alta "problema" care sta la baza unui astfel de comportament: ereditatea. Mostenesc timiditatea de la unul dintre parinti. Aici parintii au de depasit obstacole necunoscute pentru majoritatea. Si e tare greu sa le treci. Drept pentru care te trezesti spunand: "da si tu inapoi".
Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'
Ira spune:
quote:
Originally posted by andre_ea
Este cat se poate de adevarat. Dar daca ti-ai da mai tarziu copilul la o alta scoala, cu copii care n-au avut parte de aceeasi educatie la gradi, s-ar putea sa iti reconsideri pozitia.
Nu si pe continentul american. Cel putin aici in Canada agresiunea in scoli si gradinite nu este tolerata decat la nivel de bebelusi. Bineinteles ca accidente exista, dar ele nu raman nepedepsite. In unele scoli esti exmatriculat si daca numai iti impingi colegul. De fapt e un sistem de avertismente ca la cartonasele rosii de la soccer, si daca le incalci..ajungi sa fii exmatriculat.
Fuga o fi poate rusinoasa, dar e mult mai sanatoasa. Plecarea (aparenta) a capului cand vine vorba de agresivitate este un principiu sanatos si aplicabil si in cazul criminalilor, rapitorilor si agresorilor de orice fel. Am vazut multe documentare la Discovery pe tema asta. Cu nebunii nu te pui. Si ...ca o filosofie analoaga, agresivitatea in Canada nu e bine privita din nici un punct de vedere, nici la nivel emotional, nici fizic, nici verbal, de nici o culoare. Si nici nu urci in ierarhie dand din coate si calcand peste cadavre si peste "slabi".
Oricum educatie pro-agresivitate este fixata pe principiul unui bumerangului, trist dar adevarat, ca sa fiu mai explicita am putea face si analogie la exemplu cu inotul, 90 la suta din cei ce mor innecati stiau sa innoate sau erau f buni inotatori la viata lor. Trista ironie.
Pentru mine si familia mea agresivitatea nu exista, n-o cunosc si nici n-o voi cunoaste vreodata. Si ce bine-mi pare
.Sofia
andre_ea spune:
quote:
Originally posted by Ira
Nu si pe continentul american.
Pai pana la urma despre asta e vorba in toata discutia asta in contradictoriu. In Ro traim intr-o societate mult mai agresiva. Si copiii nostrii trebuie sa-i faca fata, din nefericire.
Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'
corinadana spune:
Hai mai Ira ca am citit, am citit si m ai lasat cu ochii n soare. A fost familionul in vizita pana la urma? Acum sunt best friends Sofia si micutul cu dintii mari si albi?
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
Ira spune:
Andreea, pai daca agresivitatea se identifica cu involutia sociala de ce ati fi de acord cu o asemenea filosofie ? Nu trebuie sa luptam fiecare din noi pentru construirea unui mediu de viata sanatos ?Poate ca pe moment solutiile voastre par viabile, dar care sunt consecintele la nivel global ? Care e finalitatea ? Unde se va ajunge, catre ce va evolua Romania, sa zicem ?
Aproband un asemenea comportament putem face analogie ca acceptati si ideea ca in Romania o viata buna se construieste cu fortza, bata, tupeu, ignoranta, egoism, supravietuieste cine poate si je-m'enfichism de restul celor ce va-nconjoara.
Si chiar privit numai ca eveniment singular, chiar ati fi mai fericiti, ati dormi mai bine noaptea stiind ca copilul vostru "autonom" la capitolul orgoliu s-a aparat pocnind copilul agresor ?
Cred ca am mai povestit asta odata...sotul meu era f orgolios si nu mergea niciodata sa povesteasca parintilor lui de conflictele de care avea parte...era mandru (traducere patetic) de capacitatile lui, capabil sa se apere si nu se plangea niciodata. Pana intr-o buna zi, la scoala, cand a primit un picior cu toata forta in coaste de la smecherul cartierului Liulin din Sofia intr-un conflict fiind..de-a intrat in spital cu consecinte si pana-n ziua de azi. Nu era mai bine daca-l invatau parintii lui sa fuga ? Sa-l inscrie la cursuri de 500 de metri garduri in loc de karate sau la sport...curse de viteza marita in loc de arte martiale ? La ce i-a folosit orgoliul 
?
Corina, nu i-am invitat, ne facem ca ploua. Dar eu si conjointu' ne tavalim de ras cand ne-o imaginam pe Sofia nervoasa si rosie la fata tipand la bebelus : Mon papa m'as dit de t'inviteeeeeeer !
Sofia