Teama de casatorie

Ce ne poate determina sa ne dorim sa ne casatorim, si ce oare ne poate determina sa nu ne dorim? eu fac parte din a doua categorie, ci nu dfe ieri de azi.

Stiu, o sa imi spuneti poate ca nu l-am gasit pe fat frumos. ei bine, relatie de durata am, frumoasa si constanta as zice eu. ne respectam fiecare libertatea celuilalt, as spune ca eu am totusi mai multa libertate decat el. datorita jobului, calatoresc destul de mult in tara sau in afara. In bulgaria, acolo unde ajung cel putin o data pe luna, am deja prieteni la care ma duc cu drag. plec un weekend pentru o petrecere daca el lucreaza.. ies si singura cu prietenele mele in oras la spart bani pe haine. si cand am chef, ma mai duc si mai raman cate o noapte si la ai mei. azi am chef sa vad un film singura, maine vedem unul impreuna. reactia lui? este fericit daca sunt eu fericita.

si totusi datorita acestei libertati pe care o avem, ne este bine.. nu ne constrangem la a face ceva ce nu ne place.. in weekend nu suntem 'frati gemeni'. suntem putin cam antisociali in viziunea parintilor si a alor cupluri casatorite.

si totusi... dupa 3 ani de relatie si la 30 de ani de viata, ma infioara gandul ca ar cam trebui sa purced si eu pe un drum cu acte in regula. resping cu desarvasire ideea de a ma casatori. m-am obisnuit pana si cu gandul ca as putea avea un copil asa.

imi doresc sa pot fi independenta, libera si puternica, pentru ca atunci cand voi vrea sa plec, sau atunci cand barbatul meu se va fi saturat de mine, sa pot pleca cu capul sus, maine dimineata, fara reprosuri, fara timp consumat, fara acte de semnat... ne dam buna ziua si ne continuam mai departe viata. imi mai doresc ca barbatul meu si eu sa nu ne rutinam la gandul de acum incolo, bine-rau, grasi-nespalati, suntem legati de un certificat.

oare este bine?

oana1177 spune:

care-i problema? te preseaza careva?
nu vrei sa te casatoresti, n-o face; ti-e teama ca te arata lumea cu degetul? cui ii pasa? tu sa fii fericita

e adevarat ca prea putini zic "uite-o mama ce frumoasa si independenta e" si multi "vai saraca, ai vazut cate indura de la sotul ei, dar e extraordinara ca-l iubeste si-l da ea pe brazda ca-i fata desteapta"

traieste-ti viata asa cum vrei nu dupa cum te judeca lumea

nume spune:

Florina,
mie mi-a trecut prin minte citind postarea ta ca el nu vrea sa se casatoreasca. De fapt n-are nici o importanta dar e bine sa stii clar cine e cu retinerea. In general femeile cauta siguranta/stabilitate cand vor sa se casatoreasca; afectiva in primul rand, sociala dar si de alte feluri. Pe de alta parte cuplurile proaspete cauta sa se izoleze, sa fie cat mai mult impreuna, sa coalizeze, vad totul in termeni de ``pt. totdeauna``si s-ar casatori... N-ati trecut printr-o faza din asta?

Libertatea n-are de-a face cu casatoria, n-ar trebui sa-ti afecteze decat marginal obiceiurile, programul.
In principiu nu-i bai dar ar trebui sa-ti dai seama daca independenta e o caracteristica a ta sau e o teama de intimitate/angajament.

nume

Clover spune:

Pai daca amandoi sunt de acord cu stilul asta de viata, de ce v-ati lega la cap fara sa va doara?

Keep the promises you make to yourself.

principe spune:

de ce nu-ti doresti sa te casatoresti?? de ce ti-e teama''

poate ca ti-e teama ca ai sa-ti pierzi libertatea ,deoarece accentuezi mult cuvintul libertatea,desi personal cred, ca daca in relatie nu ai fost incatusata ,nici in casatorie nu ai sa fii. o relatie cu sau fara hirtii la urma urmei este aceeasi,relatie ,acelasi trai aceeasi iubire,o hirtie nu are puterea ca sa schimbe nici una din aceste 3 coordonate ale vitii voastre.
independenti si liberi puteti fi si in casatorie depinde de voi doi.
iar ca sa iesi cu capul sus dintr-o relatie nu este imperios necesar sa nu te casatoresti ,un divort nu-ti pleaca capul,precum nici celibatul nu ti-l ridica.


monica mami de print

BalMascat spune:

eu nu vad nicio diferenta, casatoriti sau nu.
cine te impiedica sa ai viata de acum? cu toate libertatile?
doar voi decideti cum sa va fie viata. tu si cu el.
de ce pornesti de la ideea ca se va schimba totul? in rau?

marci spune:

Un motiv tb sa fie, dar sunt convinsa ca nu este nici unul din cele mentionate de tine. Cauta in subconstient si vezi ce te-a marcat legat de aceste eveniment.
Aceeasi problema am si eu, numai ca eu o iau pe aratura bine de tot.
De 4 ani de zile tot aman casatoria si acum, din august, am amanat-o in spetembrie.
Ca sa vezi ca te intrec cu mult, anul trecut prin august tb sa ne casatorim. Cu cat se apropia momentul cu pricina, cu atat eram mai panicata. Incepusem sa citesc tot mai mult despre abuz, ca nu cumva sa fiu abuzata emotional si sa nu-mi dau seama. Asta da nebunie.
Zilele trecute o intrebam pe prietena mea daca cumva il vede pe iubitul meu abuzandu-ma fizic. Am intrebat-o:" auzi, si daca dupa ce ne casatorim se schimba, daca o sa fiu nevoita sa port ochelari de soare pt a-mi masca vanataile?"
Nu stiu ce faci tu pt a-ti schimba optica, daca vrei sa ti-o schimbi, dar eu am sa merg la psihoterapeut.
Am incercat sa vad ce m-a marcat, ce s-a intamplat in trecut de am ajuns sa am o teama morbida de casatorie. Desi mi-am adus aminte cateva scene, n-am gasit solutii la problema mea.
Una dintre secene este de cand aveam 7 ani. Am fost la o nunta in familie si mirii, din doi indragostiti, au inceput sa se priveasca cu ura cand s-a strans darul. Parca o vad pe mireasca cum a luat plicul cu bani si si l-a bagat in san.
Dimineata am asistat la un scandal monstruos de la banii aia si-mi aduc aminte ca am fost socata si i-am zis mamei mele ca in viata mea n-am sa fiu mireasa.
Alta amintire am cu varul meu. A venit la noi cu viitoarea sotie, erau doi tineri draguti care se priveau cu drag in ochi si stateau mana in mana. La cateva luni au revenit si la o discutie contradictorie varul meu i-a tras cateva injuraturi ca pe maidan, nu se mai tineau de mana si........privirile lor erau pline de venin. Si la faza asta eram mica si-mi aduc aminte ca dupa ce au plecat de la noi, i-am zis mamei mele ca eu n-am sa ma marit niciodata.
Eu stau in concubinaj de 8 ani si in acesti ani nu m-a injurat niciodata, nu m-a jignit niciodata si, cu toate astea, tot imi este frica sa-mi legalizez relatia. Imi este frica ca prin legalizarea relatiei pierd ceea ce am acum.
Stiu ca nu este rational si nici motive sa-mi fac griji nu sunt, dar frica nu-mi da pace.

XIO spune:

Pe mine toti ma bat la cap sama casatoresc(la 22 de ani!).
Nici nu ma gandesc la asa ceva, chiar daca am o relatie de luuunga durata. De ce ? Pt. ca nu mi se pare mie ca as fi destul de matura pt. asa ceva. Nu spal , nu cos , nu calc , nu fac mancare , nu avem bani ca sa ne intretinem singuri , nu am terminat facultatea samd.
Daca nu vrei deocamdata nu te casatori.De fapt daca nu vrei nu te casatoresti si gata, nu e nimic obligatoriu si nici nu te zoreste nimeni

http://pg.photos.yahoo.com/ph/gia_devil/my_photos

filofteia spune:

Florina, stai linistita ca mai sunt si altii...

Si eu m-am casatorit abia pe la 28 de ani, dupa trei ani de relatie. Asa ni s-a pus pata si intr-o luna eram casatoriti. Pana atunci relatia a decurs cum spui tu... nu ne doream sa ne casatorim, pentru ca eu sunt de parere ca nu actul acela tine casa... si acum casatoriti fiind si cu un copil am aceeasi parere.
He ce ani frumosi... eu plecam in delegatii, barbatul meu era student si se ducea noptile cu colegii la baute si ne iubeam...aveam incredere unul in altul, asa cum avem si acum.

Si mai cunosc o familie care sunt de 30 de ani impreuna, nu sunt casatoriti si au trei copii mari, iar toata lumea ii admira.

mali spune:

Noi suntem impreuna de 12 ani, avem un copil de 2,3 ani si nu suntem casatoriti. Eu 40, el 48... si inca nu ne grabim sa ne legam cu acte. Amandoi avem experiente anterioare (a se citi casnicii esuate)si am hotarat ca e mai bine asa. Si e mai bine!!! Ne gandim sa facem nunta odata cu cea a copilului.

ileanna spune:

Eu cred ca mai problematic este ca te preocupa faptul ca nu vrei sa te casatoresti.

Pentru ca daca ai alege pur si simplu: "dom'le io nu vreau sa intru in aranjamentul asta inventat de catre societate. Nu-mi spune nimic, nu vad ce imi aduce in plus si nu-i vad sensul, asa ca nu resping si nu ader." Asta ar fi perfect ok, o alegere argumentata si that's it.

Dar se pare ca tie iti este teama de-a binelea. Si atunci:
- ori crezi ca pierzi ceva schimbandu-ti numele si facand patrimoniu comun din momentul casatoriei (btw, pe mine schimbarea de nume inca ma socheaza desi nu as fi crezut)
- ori in sufletul tau idealizezi casnicia si iti este teama sa nu descoperi altceva si sa ti se darame idolii :). Asa k mai bine nu te bagi decat sa afli ce nu vrei.

Eu cred ca iti doresti sa te mariti dar iti e teama :). Demonizeaza treaba asta. Casnicia nu-ti garanteaza nimic dar nici nu iti face rau. Este o decizie scrisa si confirmata oficial ca in momentul X amandoi vreti sa fiti impreuna pentru cat mai mult timp. Desi cand esti indragostita semnifica muuuult mai mult decat atat. Milioane de asteptari si dupa aia incepe balul



Never say NEVER.