Soi bun/soi rau

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns simali spune:

quote:


Nu , nu se petrece nimic in familia acelui copil . Nu e abuzat in nici un fel.
Copii (e vorba de 2 fete si un baiat) sunt dati in plasament la o asistenta maternala. Mama lor a plecat in Italia la munca si nu a mai avut cu cine sa-i lase. Si mama si sora lui care e mai mare spune ca asa a fost el dintodeauna. Bineinteles o sa-mi spui acum ca faptul ca a fost dat in plasament la marcat sau mai stiu e ce.
quote:



Mama obisnuia sa-l ameninte pe fratele meu cand era mic, la nervi, ca-l trimite la "Nedelea". Acolo era un camin de copii retardati. Acum, ca dult, ne-a povestit cat de mult l-a terorizat amenintarea asta in copilarie.
Poti sa-ti inchipui CUM ESTE SA FI DAT IN PLASAMENT? Cele doua surori par sa se aiba una pe cealalta. Si asta le ajuta sa suporte mai usor. Dar baiatul NU ARE PE NIMENI. Poate ca iniante de "plasament" el era foarte rasfatat de mama lui (baitul cel mai mic dupa doua fete) iar apoi mama l-a aruncat undeva. Poate ca surorile lui l-au invidiat si inainte ca era protejatul mamei. Poate ca acum se bucura ca i s-a cam infundat "printisorului". Nu crezi ca este perfect normal ca acest copil SINGUR sa fie furios pe toata lumea? Eu am inventat doar un scenariu. Dar poti sa bagi mana in foc ca nu e plauzibil?

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

quote:
Originally posted by simali
Un copil abuzat (fizic sau verbal) are doua sanse ca adult: devine agresor ori victima in continuare (depinde de MATERIALUL din care e facut). Alice Miller spune foarte frumos in cartea tradusa de Miss Parker ca acei copii abuzati care nu au devenit nici agresori nici victime AU AVUT UN ALIAT UNDEVA IN JURUL LOR. Cineva (bona, caine, carte, prieten, celelalt parinte) care a fost martor la durerea copilului, nu a aprobat si l-a ajutat sa-si vindece ranile.

alice


Exact asa este. Pana nu vor intelege toti acest lucru, ne putem contrazice pana in secolul urmator.

Motivul pentru care unii copii abuzati ajung criminali, dictatori, hoti, prostituate, drogati este ca in toata copilaria lor abuziva nu au avut parte de la nimeni de afectiune sau intelegere, ci - mai rau - toti adultii cu care au avut de-a face probabil i-au mai si condamnat, considerandu-i "soi rau", in loc sa vada suferinta dincolo de manifestarile superficiale.

In ce priveste bunatatea inerenta a tuturor oamenilor, putem invata o lectie frumoasa de la Anne Frank, fetita care se ascunsese de nazisti in podul unei case din Amsterdam si care a scris in jurnalul ei: "E o minune ca nu am renuntat la idealurile mele, fiindca par atat de absurde si imposibil de indeplinit. Si totusi le pastrez, fiindca in ciuda a tot ce se intampla, eu cred in continuare in bunatatea oamenilor." Daca o fetita evreica, victima a rasismului si a urii, putea sa simta asa, ar trebui sa ne fie tuturor o lectie, cu atat mai mult in ce-i priveste pe copii, care sunt tot ce are rasa asta umana mai inocent si mai pur.

Copiii abuzati care reusesc mai tarziu sa capete controlul asupra propriei vieti, sa se realizeze profesional, sa aiba relatii bune, sunt cei care au avut in copilaria lor cel putin o persoana care le-a aratat dragoste adevarata, care le-a dat sentimentul ca totul e ok cu ei, ca merita si ei sa fie iubiti asa cum sunt.

Eu am avut-o pe matusa mea, care nu a avut copii proprii dar a fost mult mai capabila de iubire decat propria mea mama. Dupa o zi intreaga petrecuta in compania matusii mele, ne intorceam intr-o seara acasa, unde ai mei stateau in sufragerie pe intuneric (stinsesera luminile cand auzisera cheia in usa, ca sa ne "sperie"). Primul lucru pe care l-am facut cand am intrat, la cei 4 ani ai mei, a fost sa chiui de bucurie si sa-i strig matusii mele "Hai ca nebunii nu sunt acasa!". Ce copil fericit se bucura cand revine acasa dupa o zi petrecuta departe de parinti si constata ca parintii lipsesc??

Tot matusa mea ma ducea la gradinita si imi povesteste acum ca imediat cum ma vedea dimineata stia cand luasem bataie, fiindca aveam o anumita expresie incruntata-incruntata si deveneam f. tacuta (lucru neobisnuit la mine in prezenta ei). Dupa ce ma intreba de vreo 10 ori (!!) si in vreo 10 feluri diferite (!!) si mereu cu aceeasi insistenta, ii marturiseam printre dinti ca "mi-a dat mama palme in cap" sau "mi-a tras mama pumni in spate". Nu mai stiu ce-mi spunea ea, dar se vede treaba ca tare bine mi-a facut, ca langa ea ma simteam in siguranta, iubita. Ea, saraca, o singura data a avut curajul sa intervina si s-o certe pe mama pentru ca ma "altoia", dar rezultatul a speriat-o: mama s-a rastit la ea la modul "Cand oi avea tu copiii tai poti sa vorbesti" si ... i-a interzis sa ma mai vada doua saptamani!!!! Matusa mea are 85 de ani si plangea cand mi-a povestit asta. Evident ca in perioada aia a cantarit bine avantajele si dezavantajele si s-a decis sa nu se mai lupte cu mama, ci sa-mi fie mie alaturi si sa ma iubeasca. Rezultatul se vede azi si ii multumesc din suflet pentru iubirea autentica pe care mi-a daruit-o, iubirea ei m-a salvat.

Din pacate, nu toti copiii batuti sau neglijati au parte de un "martor salvator".


Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre

*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana29s spune:

Tot ce spuneti voi e f. clar si sunt sigura ca aveti dreptate, nu stiu poate eu intradevar nu cunosc bine faptele poate intradevar copilul a fost abuzat (desi ceea ce cunosc in acest moment ma face sa cred ca nu) , nu e el cel mai mic e mijlociul. E o diferenta in jur de 2 ani intre copii si intodeauna a aratat o gelozie crunta fata de sora mai mica. In nenumarate rinduri si-a exprimat f. tare dorninta de a o vedea moarta incercind de citeva ori sa o stringa de git. Sora cea mica nu e genul invidios sau rau si nici nu-i poarta niciodata pica, trece f usor peste aceste incidente.
MissParker voiam sa te intreb daca e normala si bucuria clara care se vede pe fata lui si pe care o si marturiseste de fiecare data cind reuseste sa produca suferinta ?? Voiam de asemenea sa stiu dupa parerea ta cum trebuie gestionat cazul unui astfel de copil. In cadrul familiei in special deoarece dupa parerea mea sedintele de psihoterapie facute cu copilul au fost inutile sau la scola unde invatatoarele cu multi ani de experienta nu-i faceau fata.

Principalele probleme de la scoala erau faptul ca se batea, sare la bataie si la adulti nu are nici un stres nici o rusine. O alta problema majora pentru care au luat atitudine si parintii e faptul ca nu se puteau tine orele daca el nu avea chef. Daca d-na invatatore ii facea cea mai mica observatie sau se simtea el deranjat de un coleg sau pur si simplu daca asa avea chef (cauta un motiv) incepea sa urle (nu sa plinga) foarte foarte tare de rasuna scoala , sta in banca si racneste ca din gura de sarpe fara sa-l atinga nimeni . Reuseste sa urle si cite o ora in sir in care nu poti cu nici un motiv si in nici un fel sa-l opresti nici cu venit gardian , director sau ori ce alta persoana in clasa. Am pomenit de o ora deoarece cam intr-o ora ajungea tatal unde era dat in plasament si-l lua acasa urlind. Dupa ce iesea pe poarta scolii se linistea zburda nu avea nici un stres daca-l intrebai de ce a urlat spunea "ca asa am vrut eu".
Daca se apuca de urlat in casa urla fara exagerare in jur de 5-6 ore cu mici pauze ca sa se odihneasca timp in care loveste cu picioarele in sifonier sau bate cu un alt obiect in masa. O astfel de criza de urlat a fost declansata de faptul de ex: de ce maternala a hranit si fetele deoarce a hotarit el in acea zi ca ele nu trebuie sa manince.
Vecinii de pe scara erau cu nervii intinsi la maxim satui de urletele auzite in mod constant cel putin o data pe saptamina de bataile pe care copii lor le primeau pe afara ... Toata povestea asta sa intins pe o perioada de aproximativ 3 ani timp in care copilul a facut psihoterapie parintii incercau sa-i ofere toata dragostea posibila incercau sa-l faca sa se simta imporatant util si dorit. Nimic nu a functionat. M-am intins cam mult cu povestea dar incerc sa va explic cit mai bine cam cum e acest baiat deoarece sincer stau si ma intreb cum Dumnezeu poti rezolva ceva cu un astfel de copil.
In momentele in care rage nu va ginditi ca sufera sau ceva sta incruntat cu o privire care-ti da fiori si cu un rinjet intiparit pe fata. Stiu ca o sa-mi raspundeti plini de mila la adresa copilului si o sa-mi spuneti ca probabil sufera taaare mult dar sincer singurele persoane abuzate din situatia asta erau cei din jurul lui si nu el.
Probabil o sa-mi spuneti ca faptul ca a fost despartit si de noua familie in care a stat o perioada de aproximativ 3 ani il va afecta dar sincer tatal a facut in urma distractiei constante si a grijii de a nu stresa copilul un AVC si nu mai reusea sa faca fata. A trecut aprope 1 an de cind copilul a fost dat in plasament in alta famile de atunci surorile lui parca au inflorit , se descurca mult mai bine cu scoala si sunt fericite. In continu spun cit de mult se bucura ca nu mai trebuie sa stea in garda ca sa nu manince bataie si ce libere si fericite se simt.
Nu stiu poate nu avem noi psihologi indeajuns de bine pregatiti , poate e vina sistemului si poate copilul avea nevoie de mai mult de 1 ora pe saptamina dar eu sunt curioasa in cadrul familie cum gestionati voi un astfel de caz. In timp ce fetele au aratat ca le e dor de mama naturala si se bucura cind o vad baiatul niciodata nu sa manifestat in nici un fel decit strict din punctul de vedere al interesului adica pentru cadourile pe care le primea cu ocazia intilnirilor cu mama naturala. Maternala intodeauna a incurajat dragostea copiilor pt. naturala numai baiatul nu a aratat nici un fel de dragoste pentru nici o persoana.

P.S. O chestie neobisnuita raportata la acest comportament - e un copil ordonat care foarte rar isi lasa lucrurile imprastiate,curat nu-i place sa umble cu sosete murdare chiar insista seara sa-si spele singur ciorapii , nu se omaoara cu invatatul nu-i place uraste sscoala dar cu toate acestea prima grija cind vine de la scola e sa-si faca temele primite in ziua respectiva . Cu greutate , cu ajutorul parintilor dar el e cel care se aseaza la teme si se straduieste.

Liliana si Dani cel viteaz (killer de balauri).
Dan Mihai 15Iunie2004


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns speed spune:

quote:
Originally posted by MissParker
, eu cred cu tarie ca toti oamenii sunt la origine buni, ca ne nastem egali si buni.






in primul rind nu cred in "gena raului",si nici nu cred ca s-a descoperit "stiintific" asa ceva.
in alta ordine de idei,eu cred ca toti ne nastem cu potentialul de a fi "buni",dar si cu potentialul de a fi.."rai",si depinde de parinti (ingrijitori),de mediu,de societate, daca acest potential e suprimat sau dimpotriva dezvoltat.
cit despre diferentele dintre frati sau dintre gemeni, mi se pare normal,ne nastem diferiti.un parinte trebuie sa ajunga si sa vrea sa-si cunoasca copilul,si in functie de personalitatea acestuia sa-i modeleze educatia.asa cum ne nastem cu trasaturi fizice deosebite,asa ne nastem si cu trasaturi psihice deosebite.o metoda de educatie ce a dat rezultatele scontate in cazul unuia dintre frati poate da gres in cazul altui frate-fiinca metoda nu a fost "personalizata".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

Mai...daca toti suntem atat de buni...de ce totusi rasa umana este cea mai agresiva, cea mai REA din tot ce exista pe Terra.

oare o civilizatie autointitulata inteligenta e chiar atat de inapoiata incat sa nu stie sa-si creasca/educe progeniturile astfel incat generatiile viitoare sa fie asa cum presupuneti ca sunt la origine, adica BUNE?

Hai sa nu luam in calcul extremele. criminalii,violatorii in serie, abuzatorii. consideram ca aia fac parte din categoria abuzatilor in copilarie.

Sa aruncam o privire obiectiva in jur. patronul de la chisocul de langa bloc,ce-si foloseste angajatii pe post de sclav. seful tampit de la serviciu. educatoarea de la gradinita ce-ti hartuieste copilul pe motiv de cotizatie insuficienta, baiatelul de 12 ani care trage cu prastia dupa vrabii, vecina de la doi care te barfeste pe motiv ca barbatu-tu ii mai bun ca al ei, parintele care isi pocneste cu nesat odrasla de 4 ani ca a varsat sucul...exemplele de "mici" rautati poate continua.

Daca ma uit in jur, din 10 oameni deabia gasesc unul BUN, cu suflet, saritor, care se gandeste de 10 ori inainte sa ia gatul unei gaini menita sa ajunga supa.

Toti astia au carente in educatie? chiar asa,ca specie nu stim sa ne educam urmasii?

imi vine tare greu sa cred asta.

Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

Bun, nu exista gena a RAULUI. in schimb aia a agresivitatii exista bine mersi, au gasit-o si au conchis ca se transmite exclusiv pe linie paterna.

Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns speed spune:

quote:
Originally posted by flaviutza

Toti astia au carente in educatie?


exact



quote:
chiar asa,ca specie nu stim sa ne educam urmasii?




ba unii parinti stiu sa-si educe urmasii.altii insa cred in gena raului si nici nu incearca sau incearca prin bataie...cu aceleasi rezultate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana29s spune:

quote:
Originally posted by speed

ba unii parinti stiu sa-si educe urmasii.altii insa cred in gena raului si nici nu incearca sau incearca prin bataie...cu aceleasi rezultate.



Pai si eu cred in gena raului , asta inseamna ca nu o sa incerc sa-mi educ copilul sau o sa incerc prin bataie ?? Hai mai speed ca e trasa de par .

Liliana si Dani cel viteaz (killer de balauri).
Dan Mihai 15Iunie2004


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns flaviutza spune:

quote:
Originally posted by speed

ba unii parinti stiu sa-si educe urmasii.altii insa cred in gena raului si nici nu incearca sau incearca prin bataie...cu aceleasi rezultate.



Draga mea, a crede in stiinta ,mai exact in acea gena (dovedita ca existenta) nu inseamna ca nu iei nici o masura. nu inseamna ca, daca admiti ca exista o predispozitie genetica spre agresivitate, nu incerci sa o temperezi.

Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns speed spune:

quote:
Originally posted by liliana29s

quote:
Originally posted by speed

ba unii parinti stiu sa-si educe urmasii.altii insa cred in gena raului si nici nu incearca sau incearca prin bataie...cu aceleasi rezultate.



Pai si eu cred in gena raului , asta inseamna ca nu o sa incerc sa-mi educ copilul sau o sa incerc prin bataie ?? Hai mai speed ca e trasa de par .

Liliana si Dani cel viteaz (killer de balauri).
Dan Mihai 15Iunie2004






liliana,am inceput fraza cu "unii parinti stiu sa-si educe urmasii"...n-am spus ca toti isi bat copiii,dimpotriva,sunt parinti care isi educa foarte bine copiii .incercam astfel sa explic de ce unii copii se manifesta violent-fiindca unii parinti nu stiu sau nu vor sa ii educe.

Mergi la inceput