iubire neconditionata
Raspunsuri - Pagina 13
violeta69 spune:
nume,
nu cred ca e irosire a timpului sa iubesc pe cineva care a plecat dintr-un motiv sau altul din viata mea!
ce este timul in fond?!
pt mine iubirea nu ma macina...iat timpul nu ma transforma!
iubirea e o forma de existenta prin care ma definesc...intr-un fel sau altul!
cred ca am loc suficient undeva in interior ca sa pot DOAR iubi!
Vio,mamica de viitor "avionar" 
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
daniela_b spune:
quote:
Originally posted by nume
Daniela, tot ce am scris sunt observatiile mele personale.
Nicio clipa nu m-am indoit de asta si eu iti multumesc, e atit de greu in fapt (in viata reala) sa "smulgi" niste observatii atit de personale..
Pun pariu ca mi-ar fi luat luni bune sa iti cistig increderea pina sa te confesezi astfel, daca te-as fi cunoscut "la o inghetata" si nu pe forum.
Daca vrei o concluzie citeste toate postarile mele. Sunt consecvente.
Le-am citit pe masura ce le-ai postat. Nu stiu altii cum sint
Sint intr-adevar consecvente dar consecventa nu implica in mod automat detinerea unui adevar. Adica, eu nu accept consecventa drept argument ce nu poate fi darimat, nu consider ca daca esti consecvent, ai dreptate pur si simplu.
Discutia a evoluat in sensul ca multe dintre fetele care posteaza au venit cu probleme de interpretare sau conexe. ...
Repet, la acest subiect ( si e foarte important sa nu uitam asta, de aceea si subliniez atit) nu consider evolutie ca s-au postat probleme "de interpretare si conexe".
Nu fiindca subiectul nu poate fi dezvoltat ci fiindca acele postari "de interpretare si conexe" au mutat aria de interes catre o alta ce se refera la alte tipuri de relatii. Eu nu sint zina "iubirii neconditionate" si nu ma dau drept aparator al acesteia (mai ales pe gratis) dar nici nu-mi place sa vad ca se spune ca evoluam fiindca ii gasim conotatii materiale odata ce iubirea este un sentiment, sentiment, o stare pe care o simtim, o simtim cu toate simturile ( repetitie voluntara), nu cu dorinta de a fi capabile sa platim la coafor, nu cu posibilitatea de a merge la spa.
Daca e cazul sa facem o balanta intre interesul lui si al nostru cu ajutorul portofelului, ok, o facem dar sa facem si alt subiect.
Si sa-l numim "relatii neconditionate".
DAR sa nu implicam iubirea.
O sa crezi ca sint obsedata de cuvinte si nu esti departe de adevar. Pentru mine, daca si iubirea se duce naibii, din confuzie ( cum am spus), se duce naibii o bucata mare din inima mea!
Pentru ca, pe iubirea neconditionata in care cred, se sprijina propria-mi fiinta.
Ea imi este motor si sa nu crezi ca spun cuvinte mari, din iubire eu fac o multime de lucruri pentru ceilalti si pentru mine. Zau mi-e greu sa aud de la cineva ca iubirea ( n-ai uitat, nu? vorbesc de iubirea absoluta, cum cred altii in Iisus, Ramakrishna, Rumi, Budha,Jehova, Ghandi, Mahommed, eu cred in Iubire - imi cer scuze credinciosilor daca am scris gresit un nume sau daca nu le-am scris pe toate) ar avea treaba cu interese marunte (pentru mine) gen parfum/vacanta
Si eu am raspuns cu parerea mea.
Pai, asta si asteapta lumea de la tine ( ca om si membru al DC-ului), parerea ta!
Nu stiu de ce... ca aveam timp si ma distreaza.
Te inteleg, si mie mi s-a intimplat sa am timp, mai ales pentru DC!
Daca vrei sa ma intelegi si crezi ca ceva e neclar te rog spune-mi ce, cu referiri la postarile mele.
Nu sint eu firea rabdatoare intr-atit incit sa caut (de-a fir a par, cuvint cu cuvint) printre postari si sa nu uitam ca nu urmaresc sa te contrazic, iti respect dreptul la opinie, ci sa incerc sa te "conving" sa iti recosinderi unele dintre afirmatii, de asa maniera incit sa ajungem la un rezultat comun acceptat, daca se poate.
De fapt, doar niste chestii m-au intrigat( ca sa zic asa)
1.
Iubirea presupune 3 elemente: intimitate (comunicare sincera legata de detalii personale de orice natura), atractie sexuala(pasiune) si dedicatie/determinarea de a ramane impreuna(credinta ca legatura va dura pt. todeauna). Daca nu sunt intrunite toate trei sunt alte tipuri de relatii.
pai daca presupune 3 elemente ( pe care le enumeri) si atunci nu exista nicio conotatie de tip material, deci asta o fi iubirea ...atunci "daca nu sunt intrunite toate trei sunt alte tipuri de relatii" si atunci putem spune de comun acord ca interesul acela pe care il cintarim in "relatia" ce nu este iubire (caci si tu ai concluzionat asta) si care tine de cadourile/eforturile materiale (si de care amintesti in urmatorul citat) nu are relevanta in iubire ci intr-o relatie ( ce poate fi orice, poate fi si de interes?)
ma refer la aceasta afirmatie a ta:
2:
"La ce mod?! E foarte simplu sa apreciezi cat de importanta esti pt. un barbat dupa cadourile/eforturile materiale pe care le face. Barbatii(nu spun asta depreciativ ci ca reper) asociaza legatura sau viitorul legaturii cu posibilitatea lor de a ``asigura painea pe masa`` sau etalarea posibilitatii. Si cum nu toti sunt agricultori painea s-a schimbat in parfum/vacanta/etc. Daca nu consideri situatii materiale extreme, cand gesturile de generozitate isi pierd semnificatia, un barbat care iti aduce de ziua ta o cutie de bomboane sau o floare e ori imatur ori neinteresat.
E o mare greseala, cu efect invers, sa afisezi o siguranta materiala de nezdruncinat,ca femeie, chiar daca e reala. (Daca nu e reala e artificiala/ridicola.)"
Tu ai mult simt al realitatii in ceea ce spui, daca vorbim despre relatii.
Dar nu poti face o legatura cu iubirea, iubirea nu are ce sa caute aici.
Poate daca nu se numea asa subiectul, noi nici n-am fi avut ce dezbate, fiindca as fi fost de acord cu tine.
Eu, persistenta, cicalitoare, pisaloaga vin si readuc in prim plan un aspect: nu avem dreptul sa banalizam iubirea reducind-o la "relatie".
Nu "avem" dreptul sa aducem argumente in defavoarea iubirii, "banuind-o capabila" sa fie conditionata, pe baza unor experiente ce tin de relatii. Poate pentru multi n-o fi mare diferenta dar pentru mine e ca si cum iubirea e un ocean nesfirsit si o relatie e un lac ( poftim, cu nuferi!) si( e adevarat, tu ai denumit-o legatura) nu poti ( asa cred eu) sa vii sa vorbesti despre iubire la fel ( sau cu aceleasi judecati, cu aceeasi logica).
Trebuie sa faci delimitare si mai ales sa nu lasi de inteles ca a vorbi despre "lacul cu nuferi" e o evolutie, fata de a vorbi despre iubirea, ocean nesfirsit.
Oh! sper sa ma intelegi si sa nu ma crezi vreo ciudata ( fiindca nu sint, am alte defecte, nu si asta
nume
Qi
mihuta spune:
Am senzatia ca se discuta de doua lucruri distincte.
Da, iubirea ca absolut, sub semnul lui Agape, iubirea care se manifesta prin bunatate si respect fata de semenii tai este neconditionata. In sensul ca o acorzi lumii fara a astepta sa fi tratat mai bine sau nu neaparat pentru ca ai primit dragoste de la toti cei din jur. Toti avem aceasta iubire, o poti vedea la copii cand se joaca, la mamele care isi alapteaza copii, dar cu timpul cladim ziduri si ziduri de aparare cateodata atat de groase ca pierdem si noi contactul cu sinele nostru plin de iubire. Asta numesc eu iubire, nu ca sentiment ci ca stare de linisite interioara.Acceptare, toleranta, deschidere catre cei din jur, respect fata de viata sub orice forma s-ar manifesta ea.
Eu credeam ca vorbim de iubirea fata de partenerul de viata. Iubirea asta care tine ani si ani nu e statica, evolueaza, se schimba iar uneori se pierde. Daca nu o intretii intr-un mod constient, risti sa o pierzi. Toti avem anumite limbaje ale iubirii. Pentru unii cadourile sunt dovada de dragoste, pentru altii cuvinte afectuoase, pentru altii timpul acordat celuilalt. Fiecare tinde sa isi manifeste iubirea prin ceea ce valorizeaza el, si uneori preferintele nu coincid. Si boaba de cafea nu a fost o dovada de dragoste, sau de disponibilitate de dragoste ? Daca boaba plutea in ceasca lui si el spunea " pentru tine n-a mai ramas ", ar fi fost oare la fel de emotionant gestul ? Sa cred acum ca iubirea asta magica va fi mereu intre noi neschimbata si neintrerupta si sa lasam sa ne indepartam tot mai mult, fiecare prins in ce il preocupa ? Sa traiesc doar din amintiri si sa-mi ajunga clipele frumoase pentru tot restul vietii ? Asta e iubire neconditionata ?
Nu pot vorbi decat in numele meu, si pot spune doar pentru mine ca eu nu pot iubi cu adevarat (in ceea ce inteleg eu iubire ) un barbat pe care nu-l cunosc. Ergo, nu cred in dragoste la prima vedere. Aaa, ca ma poate atrage (si in spatele acestei atractii exista un profil pishologic inconstient dupa care ii masuram pe potentialii alesi), il pot vedea in anumit fel, pot avea anumite sperante, asteptari in ceea ce il priveste, ca simt pentru un o secunda ca facem click, da, dar toate astea pentru mine nu reprezinta iubirea. Iubirea mea este reala, prin cunoastere, pentru ca indiferent cat m-ar atrage un om, daca eu nu deschid poarta inimii catre el, nu il voi iubi.
Eu de altfel apreciez natura spirituala a iubirii, dar in relatiile cu cei pe care ii iubesc folosesc ratiunea. Cred ca inconstient sau nu toti ne algem partenerii pentru ca indeplinesc anumite criterii. Pentru ca te fac sa crezi ca merita sa fie cunoscuti sau iubiti. Pentru ca rezoneaza pe aceeasi lungime de unda.Pur si simplu o data cu varsta as adauga si criterii alese constient. Nu sunt garantii, sunt doar sanse in plus ca noi doi sa fim mai aproape de ce cautam. Imi folosesc ratiunea, sa inteleg unde vreau sa ajung si care sunt mijloacele sa ajung acolo. Asa cum am spus, la 20 de ani aveam alte criterii, inconstiente de evaluare a potentialului unui om. Stiam si atunci ca n-as putea sa fiu fericita alaturi de o persoana care sa nu tinda catre aceleasi valori. Puteam sa ma indragostesc si de tipul care se imbata in fiecare noapte in discoteca (o persoana foarte sarmanta si inteligenta, si care de altfel ma atragea foarte mult), dar am ales sa nu am o relatie cu el pentru ca nu credeam ca as fi fericita sa il astept sa se maturizeze si sa sper ca se va schimba. Da, la 20 de ani viitorul nu ma preocupa prea mult. Acum la 30+ ma preocupa. Nu mi-as mai pierde vremea intr-o relatie care nu ma duce nicaieri. Nu vreau icre de manciuria, dar vreau sa calatoresc si inca alaturi de cineva care apreciaza acelasi lucru. Si vreau sa imi permit acest lucru si pentru asta sa muncim amandoi. Ar avea rost atunci sa fiu cu cineva care e perfect multumit ca banii sa-i ajunga pentru masa si casa si poate un suc in week-end ? Sau cu cineva care evita muzeele si merge numai pe stadion ? De ce sa nu inteleg unde anume sunt eu in viata mea si sa nu fac alegeri in functie de asta ? Banii pentru mine sunt mijlocul pentru a obtine ce vreau. Nu sunt un scop in sine. Banii altora nu ma intereseaza. Nu ma preocupa ca are masina nu stiu de care (ca eu sunt multumita de masina mea), dar daca ar fi perfect multumit fara masina si eu nu, nu inseamna ca sunt materialista. Poate ambitioasa. Copilul meu poate sa traiasca si cu paine cu mustar dar eu vreau sa ii ofer altceva . Nu prin altii ci prin noi parintii lui. Si daca as fi singura, prin mine. Nu ma intereseaza un barbat care sa ma intretina, nicodata nu m-as simti confrotabil intr-un raport de forte atat de dezavantajos mie. Dar as alege pe cineva care sa fie cel putin cu potential sa ajunga la acelasi nivel. Potentialul implica si dorinta de a face ceva, nu doar capacitatea.
Nu cred ca iubirea tine de varsta, bani, nivel social, poate nici cultural foarte mult, dar cred ca poti sa controlezi in cine investesti iubire. Eu nu m-as putea trezi peste noapte indragostita pana peste cap de un X, oricare ar fi el. Decat daca in prealabil as fi deschis pentru el inima mea. Altfel n-ar depasi niciodata stadiul de "ar putea fi".
La 22 de ani cand am terminat facultatea am plecat intr-o tara straina, singura si mi-am castigat singura banii. Ne-am cunoscut, ne-am iubit si suntem impreuna de 10 ani. Nu il iubesc neconditionat. Daca ar fi sa plece, probabil pentru o perioada as fi plina de resentimente si durere si ciuda si regrete si tot ce poate fi mai negativ. Dar aceste sentimente s-ar estompa si in urma lor nu ar ramane iubire pe care am avut-o pentru el. As dori sa-i fie bine, asa cum le doresc tuturor. Ca unui om care a fost o persoana importanta in viata mea candva, si pe care candva l-am iubit. In nici un caz nu l-as iubi ca atunci cand eram impreuna. La fel, daca m-as simti neiubita sau nefericita, sentimentele mele s-ar schimba. Poate in afectiune, poate chiar in mai putin.
Hai ca m-am intins ca o zi de post. Eu sunt o persoana mai cerebrala. Asta inseamna ca nu pot sa iubesc ? Eu iubesc cu sufletul si cu mintea. Pentru mine iubirea nu exclude ratiunea. Nu inseamna ca am gasit un om care corespundea pretentiilor mele si am hotarat sa-l iubesc. Inseamna ca am un anumit grad de disponibilitate afectiva fata de persoanele care imi plac si ma atrag. Si in spatele acestei atractii exista criterii. Nu stau sa le rationez cand il vad prima oara : sa bifez ce calitati are si ce n-are. Dar undeva in creierul meu se face o evaluare. Si in functie de aceasta evaluare sentimentele sunt lasate sa evolueze sau nu. Nu e magic pentru ca exista explicatii ? Daca nu ma gandesc deloc inseamna ca iubesc cu adevarat dar daca incerc sa inteleg resorturile care imi guverneaza alegerile ma imbat cu apa rece ca de fapt ceea ce simt nu e iubire ci o facatura ?
15s + 
Sophia 80%
Elise spune:
quote:
Dupa cum am mai spus, probabil ca tu iubesti sincer si neconditionat(cum scrii in postarile tale care nu sustin contrariul) dar acum exista la tine un conflict legat de... bani(ca altfel nu stiu cum sa le spun). Poate ma insel, asa am interpretat eu.
Nume,
Tocmai am recunoscut in unul din ultimele mesaje ca nu iubesc neconditionat - si mi-a fost si mie destul de greu sa realizez asta - a existat o conditie de la inceput, dar n-am constientizat-o.
Pentru ca atunci cind l-am cunoscut pe barbatu-meu am vazut un el o viitoare happy big family - si cind iluzia asta s-a dus, s-a cam dus totul ... deci daca as fi renuntat in sufletul meu la "pachet", el era inclus.
Este tot o conditie, dar nu mi-am dat seama de ea de la bun inceput.
Nu-l vroiam, de fapt, doar pe el.
Vina mea... si s-a intimplat neprevazutul.
So, nu iubesc deloc neconditionat.
Si singurul meu "conflict" la subiectul asta este ca nu se diferentiaza "sentimentele" de "alegeri rationale".
N-are decit o legatura indirecta cu banii: pentru ca majoritatea alegerilor rationale se fac in functie de situatia materiala prezenta sau viitoare.
Asta am mai explicat de citeva ori.
Sint de acord cu blue_eyes ca poti sa dai un bobornac sortii si sa te invirti in anumite cercuri, sperind rational ca de acolo va rasari EL. Dar cam atit.
In rest n-ai controlul faptului ca te indragostesti de x sau y.
Desi poti sa ai nspe pretendenti si sa alegi unul, asta nu e dragoste ci licitatie.
Iar aici vorbim de sentimente - sau, ma rog, despre asta ar trebui sa vorbim. Nu despre cazul in care sentimentele "lipsesc cu desavirsire" si se fac niste alegeri in lipsa lor, bazate strict pe ratiune si criteriile fiecaruia.
Iar din postarile tale tocmai sentimentele sint alea care lipsesc, in rest ai detaliat de citeva ori ce consideri ca este o relatie fericita si cum te asiguri tu ca o vei obtine etc.
O relatie.
Nu "o iubire".
Normal sa nu ne intelegem daca vorbim de lucruri paralele....
Te-am intrebat ce teorie (nediluata, nici macar din delicatete fata de mine
) ai tu despre IUBIRE. Nu cum alegi, de ce alegi, care-s riscurile, samd. Nu. Pur si simplu ce consideri ca ar fi sentimentul asta desuet, invechit, periculos, patologic etc.
Si daca spui iar ca e o strategie de a alege un barbat similar tie si in fata caruia trebuie sa pari vulnerabila non stop ca sa nu-ti pierzi feminitatea, ma las pagubasha... ca e clar ca nu pricepi diferentza.
PS: dpdv inadvertentze, vad ca ai inteles ideea: iar sa baletezi de la general la particular si invers e ok ca beletristica, dar cam atit, nu prea are treaba cu logica sau sensul.
mihuta,
mi-a placut mesajul tau, clar si la obiect.
Desi probabil avem opinii diferite, mi se pare perfect argumentat.
Ai dreptate, unii discuta de iubirea de tip Agape, altii nu.
Iubirea asta, Agape (fara sa consideram sensul biblic de bun crestin
) crezi ca e valabila fata de partener?Daca da, cum o "controlezi" tu? Cum ii pui start si stop?
Vorbim de iubirea de tip agape, nu de cea conditionata.
De curiozitate... ca eu n-am fost capabila de asta niciodata.
Asa cum, de exmeplu, nu imi pot impune sa nu iubesc copiii, in general, nu imi pot impune nici sa nu iubesc un om in particular - sau, si mai rau, sa incep sa il iubesc daca ... nu se intimpla.
Sint persoane de care imi pasa pina la cer - si sint capabila sa fac orice pentru ele, chiat ca uneori nu e si reciproc valabil. Totusi imi pasa. Realizez ca ei nu simt la fel, dar nu ma deranjeaza prea mult. Si daca m-ar deranja, tot n-as avea ce face.
dDe exemplu, mi-as iubi barbatul si daca m-ar da cu capul de toti peretii - n-as mai sta cu el, evident, da' as fi ingrijorata in ce-l priveste in continuare, as vrea sa stiu ce face, daca e bine, daca a uitat sa manince sau se simte singur.
La fel ... sor'mea, de exemplu, care pina la urma n-a facut nimic "sa merite" sa o sun zilnic sa vad daca e bine. Ba din contra. Ea e o ametzita cu viata ei, n-are nici o treaba cu mine nici daca's cu un picior in groapa.
Si altele care "ar merita" da' uite ca imi este pur si simplu indiferent daca merita sau nu. Am cel mult un sentiment de jena ca nu le impartasesc entuziasmul, ca sa par mai buna decit sint nu-mi iese.
De exemplu, un fost iubit care a incercat sa se sinucida dupa ce i-am spus foarte franc ce simt - adica nimic.
Mi-a fost ceva intre mila si sila, da' in nici un caz iubire, nu m-as fi dus la el la spital nici cu arcanul si, sincer, nici nu-mi venea sa fac nimic pentru el si m-a enervat ca se incapatineaza sa imi incurce viata. Poate ar fi meritat, saracul, altceva. E clar ca ar fi facut orice pentru mine.
Da' nu s-a putut. Nici macar "iubire" de tip philia (pe care eu n-o consider iubire), care ar fi fost oarecum logica in situatia data. Oferta era ok.
Deci?
Vreo reteta?
Elise & BBLisa
flaviutza spune:
Apropo de conditionare. eu n-am putut si n-as putea in veci sa cad leshinata in fata unuia care
-m-ar jigni sau ar jigni fomeile in general
-mi-ar fi jena sa deschida gurita in public, poa' sa ma tina pe piedestal la faza asta as fugi
-fara idealuri,genul bleg cu telecomanda in mana
-genul pe care sa-l intretin io
-fara studii superioare(sau macar cu planuri de a le face in viitorul apropiat). de ce? cum o dai ,cum o intorci, fara hartie poti avea mama pilelor si tot iei maxim 10 mil pe luna. iar asta nu e venit de crescut un plod.
Ar mai fi, dar ma opresc aici. din balta plina de peste poti elimina frumos specimenele de mai sus si raman o gramada de care sa te poti indragosti. Nu "sa alegi matematic,rational", sa te indragostesti efectiv si sa-ti intemeiezi o familie.
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
blue eyes spune:
La subiectul de fata au raspuns numai persoane cu un partener, gresesc? As vrea sa vad si parerea uneia fara tovaras de viata.
Exercitiu: sa ne imaginam ca intrebam un single doritor sa schimbe acest statut. La intrebarea "Cum ai vrea sa fie el/ea?" Chiar va raspunde "nu conteaza"?: eu sunt de parere ca nu; o singura conditie tot ar exprima-o. La anunturile matrimoniale se completeaza niste fise cu cerintele pe care viitorul/viitoarea intr-o oarecare masura ar trebui sa le indeplineasca. Forma asta de indragostire e mai putin romantica, e "programata", dar pentru unii e o modalitate de a cunoaste pe cineva cu care sa construiasca o relatie, de ce nu?, solida.
Sunt de parere ca pana si indragostirea "neconditionata" se bazeaza pe niste exigente personale inmagazinate in subconstient. Faptul ca el a oferit ultimul bob de cafea e o atentie pe care Daniela a perceput-o si asimilat-o imediat in ansamblu ei de cerinte, mai mult sau mai putin constientizate. Daca i-ar fi oferit un nechezol prapadit ar fi avut oare acelasi efect pe care l-a avut gestul de a-i oferi o boaba de cafea, dar de calitate?
Cand m-am indragostit la prima vedere de un EL deosebit, se petrecuse fara a face inventarul a ceea ce eu aveam deja stocat in magazia mea cu deziderate. Cand m-am dezmeticit am constatat ca domnul era ceea ce in mod constient doream.
Constientul=conditii exprimate clar, subconstientul=conditii stocate si transmise la suprafata sub forma de semnale, materializate in actiuni.
exemplul 1: vreau sa beau o cafea buna=exteriorizez clar ceea ce vreau
exemplul 2: vreau sa beau o cafea=exteriorizez ca vreau o cafea si o vreau bineinteles buna, nici nu mai e nevoie sa accentueaz. Sunt dezamagita ca mi se ofera un nechezol prapadit, asta nu corespunde cerintelor mele, ma ridic si fac stanga-mprejur: conditiile mele neexprimate, dar existente, nu au fost respectate. Primesc in schimb o cafea aromata, conditiile neexprimate, dar existente, au fost satisfacute.
Cam asa vad eu la ora asta si dupa o zi in starea perpetuum mobile conditionarea alegerii unui partener.
_
O relatie sanatoasa are ca baza: schimbul intelectual, apropierea emotionala, sexualitatea si stabilitatea economica.
_
Cadoul prefect pentru copil? Lasa-i copilaria! Cadoul perfect pentru femeie? Descopera-i feminitatea! Cadoul perfect pentru barbat? Apreciaza-i masculinitatea!
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by daniela_b
Exemplu concret: Stephen Hawking
http://en.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawking
Pe Stephen nu-l poate iubi nimeni?
Io da. i-am papat pe paine documentarele. daca l-as fi intalnit cumva inainte de sotu-miu, ma indragosteam de el. omul ala are minte cat sa pic lulea pe loc. in cazul lui,se aplica formula inversa
"Penisul e o completare inutila a barbatului"
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale
Elise spune:
blue eyes,
persoanele care apeleaza la agentii matirmoniale sint cele care nu sint implicate dpdv afectiv...cu nimeni, deci e logic sa aleaga rational: dupa ce altceva sa aleaga?!
Idem persoanele single.
Asta nu inseamna ca n-ar putea intilni maine pe strada pe cineva care nu ar intra in specificatiile din fisha si totusi ar putea sa-l accepte - ba chiar sa-si adapteze preferintele la el.
De ex: flaviutza si-ar fi putut adapta criteriile la un fost shef de-al meu care n-avea studii superioare dar era expat in RO si castiga cite 10 milioane multiplicate rau, lunar.
Elise & BBLisa
nume spune:
Daniela,
raspunsul la cele 2 intrebari ale tale e in textul pe care l-am tastat.
1. Raspunsul se refera la subiect, la iubire.
2. Chiar la inceput, inainte sa scriu paragraful respectiv, am scris: off topic. Nu se referea la subiect. Intre timp am mai dat lamuriri la paragraful respectiv presupunand ca s-a retinut faptul ca nu se refera la subiect.
Restul e restul...
Elize, fiindca ma intrebi: pt. mine o relatie cu un barbat (genul de relatie care se dezbate la subiectul asta) presupune iubire. Acum la aproape 40 de ani, dupa ani de casnicie cu un barbat de a carui calitati m-am indragostit, ingredientele exacte ale iubirii mele sunt: admiratia/ingenuitatea, grija constanta pe care o avem unul fata de altul/altruismul, tandretea familiara/intimitatea, un simt al umorului apropiat/complicitatea, atractia/pasiunea, independenta/toleranta, scopurile comune/continuitatea.
Iubirea mea a fost conditionata de calitatile lui atunci cand ne-am cunoscut dar principalul combustibil a fost pasiunea.
E conditionata acum?... Sigur ca da.
In legatura cu PS-ul. Nu-l inteleg ...Spun asta cu resemnare. Mi se pare ca tii cu tot dinadinsul sa ai dreptate si chestia asta ma oboseste. Imi ceri explicatii chiar si la punctele la care suntem de acord... Serios... Esti o tipa ok, desteapta ...sincer si fara suparare cred ca e bine pt. tine sa mergi la serviciu... (Nu mi-as fi permis o asemenea afirmatie daca nu am fi petrecut amandoua azi 30 de min raspunzand una la postarile alteia... ca si cum am sta la o cafea. Efortul asta presupune familiaritate :) )
Imi pare rau ca mi-am pierdut inocenta de a considera ca iubirea e neconditionata.
nume
Elise spune:
nume,
la intrebarea "ce inseamna pentru tine iubirea, iubirea, nu o relatie, ca nu asta dezbatem" - imi raspunzi "pentru mine genul de relatie care se dezbate la subiectul asta ..." !!
No comment 
.
Apropo de "baletul" pe care "cu tristete" nu-l intelegi de ce spun ca-l faci. Ocolit, fentat, evitat, eschivat e mai bine?!
quote:
sincer si fara suparare cred ca e bine pt. tine sa mergi la serviciu... (Nu mi-as fi permis o asemenea afirmatie daca nu am fi petrecut amandoua azi 30 de min raspunzand una la postarile alteia... ca si cum am sta la o cafea. Efortul asta presupune familiaritate :) )
Tx. ca esti de acord cu planurile mele de viitor.
Daca tot am ajuns asa familiare ca ne permitem sfaturi personale,eu cred ca ar fi foarte bine pentru tine sa te straduiesti sa ai un copil. Si ti-o spun fara nici o rautate.
Ai avea multe de invatat de la el.
Printre altele, si cum te poti "subevalua" schimbind pampersii unei fiintze fara "pregatirea ta" si care, culmea, nici nu-ti cumpara nimic.
Elise & BBLisa