dependenta psihic de dragoste...?

Am o mare problema, poate a mai fost cineva in situatia mea.
Cineva mi-a spus ca as putea fi dependenta psihic de dragoste.
Ce se intampla cu mine? S-ar putea sa fie o problema din copilarie, parintii mei nu au avut o casnicie fericita si nu m-am simtit un copil iubit.Am crescut cu ideea ca trebuie doar sa-i multumesc pe ei prin rezultatele mele, sa nu-i dezamagesc.Iata-ma mare, pe plan profesional realizata, deci pot fi mandri de mine, ca n-au muncit degeaba.
Severitatea excesiva a tatalui meu m-a facut sa ma casatoresc cu prietenul meu(singurul), desi nu eram matura afectiv.De sub o "autoritate" am intrat in alta, a fostului sot, un om extrem de gelos, violent, complexat pentru insuccesele profesionale, etc.
Am divortat (dupa 10 ani), pentru ca violentele sale au devenit atat de dure, incat am spus ca orice-ar fi, copiii mei nu au dreptul sa vada asa ceva.
Cel mai mult m-a durut insa ca m-a inselat, pentru mine a fost cea mai mare lovitura(mai dureroasa decat toate violentele fizice sau verbale).
Dupa divort ma consider o femeie fara incredere in ea si, mai grav, simt ca nu ma pot ekilibra fara sentimentul ca sunt iubita(si nu ma refer la copiii mei).
Cred ca nu e normal, simt ca am nevoie de foarte multa dragoste (o sa radeti, dar din pacate kiar asa e), nu pot fi eu ca femeie.
Am sentimentul ca am fost respinsa , ca nu m-am ridicat la asteptarile lui, desi a avut langa mine tot ce si-a dorit(pe toate planurile).
Acum am un prieten care...tine mult la mine, dar ...nu ma vrea pentru el, pentru ca am copiii si el isi doreste candva o familie a lui, cu copii ai lui, pentru ca eu nu mai pot avea).
Stiu ca nu va merge, dar pur si simplu nu ma pot rupe de aceasta relatie.Iarasi respinsa.
Ce am eu de nu ma pot bucura de libertatea mea? Ar mai fi de zis ca dupa 10 ani de casnicie , cu tot ce se putea realiza material, am luat-o de la capat in alt oras, cu copiii langa mine si parintii mei, dar nu mai pot! asa simt! sunt lucruri care simt ca ma depasesc ca femeie! Ce m-ar putea ridica e dragostea, sa fiu iubita pentru ceea ce pot fi si sunt eu.
Mintea mea nu poate fi clara, sunt absenta mental de la serviciu, de langa copii, din casa, e foarte foarte grav ce mi se intampla.
Mai ales ca mi-a intrat in cap si ca nimeni nu m-ar mai vrea(mi-e rusine cu asta, dar....asta e, o zic aici, pentru ca am gasit pe forum pareri de ajutor ).
Am zis ca ma duc la un psiholog, oare el ma va ajuta?
o sa radeti de mine si-o sa ziceti ca sunt o mare naiva.
Ma simt asa rau, foarte trista si nu-mi pot aduna gandurile.

ellej spune:

Cred ca ar trebui sa te duci la psiholog, sunt sigura ca te-ar putea ajuta sa te intelegi mult mai bine si sa nu mai fii asa nesigura.

Cat despre prietenul tau... incearca sa te gandesti la TINE. Cand va gasi pe altcineva, cu care isi va putea intemeia o familie proprie, cam cat timp crezi ca ii va lua sa se decida? Si timpul trece, nimeni nu intinereste. Nu poti fi mai egoista? Uita-te in jur, trebuie sa mai fie si alti barbati, mai maturi, gandeste-te ca esti o femeie puternica, iti cresti singura copii, n-ai nevoie de alte probleme. Cand o femeie e linistita, impacata, nu e disperata dupa o relatie, atunci are cele mai multe sanse sa gaseasca persoana potrivita. Si barbatii vor femei puternice langa ei, pentru ca de ele nu sunt siguri.

Hai, fruntea sus! Iesi in oras, cumpara-ti ceva frumos, flirteaza. Esti tanara, e pacat sa-ti petreci viata zbuciumandu-te.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

ellej spune:

Ce m-ar putea ridica e dragostea, sa fiu iubita pentru ceea ce pot fi si sunt eu.

Uite, aici gresesti. Ceea ce conteaza e PAREREA TA DESPRE TINE. In primul si in primul rand tu trebuie sa stii cine esti si cat valorezi. Ai fi surprinsa sa vezi cat de mult o parere buna despre propria persoana te va schimba in ochii celorlalti.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

annnna35 spune:

si eu sunt la fel...:( sau am fost...incerc sa ma ridic cu propriile mele forte si sa am o parere buna despre mine. E tare greu...:((( Dar se pare ca incep sa reusesc. ;)
Mai vb , bafta multa!
O colega de suferinte.

Am dreptul sa comit greseli si sa nu fiu intotdeauna perfect.

rilbuc1 spune:

Inainte de a te acuza ca nu ai fost la "asteptarile lui", trebuie sa te gandesti ca nu ai fost tu neaparat vinovata ca te-a inselat, mai ales ca zici ca a avut "tot" acasa. Asa sunt multe specimene (barbati sau femei), care procedeaza asa.

Relatia actuala e buna ca si pansament, asa ca bucura-te de prezent, nu te gandi la viitor pt ca intri in depresie. Gandeste-te insa ca daca cineva tine la tine te accepta cu tot ce ai (bun sau rau) si te iubeste asa cum esti. Nu te gandi ca esti respinsa. Nu esti tu respinsa ci el respinge IDEEA de a se casatori cu cineva cu care nu poate avea proprii copii. Nu e vina ta. In locul tau putea fi oricare alta.

Eu as face cam asa: am rupe relatia actuala si as cauta sa imi refac viata. Fiind "ocupata", probabilitatea de a accepta pe altcineva cu care ai putea avea viitor e mica. Este un lucru laudabil ca ti-a zis ca nu aveti viitor impreuna.

Elise spune:

Cred ca si relatia actuala cu prietenul are o influentza nociva: cum poti sa fii cu cineva care ti-a spus clar ca mai treaca -mearga o perioada, dar in principiu nu te-ar vrea?! Nu conteaza din ce motive....

Spune-i pa si evita sa traiesti intr-un cerc inchis. Incearca sa iesi, sa interferezi cu alti oameni, sa nu mai vezi acelelasi fetze plictisite tot timpul. A, important: si sa-ti scoti din cap ca esti in cautarea unei relatii romantice, las' ca relatia se infiripa ea singura, daca e sa fie. Nu stii de unde rasare soarele, la un moment dat: probabil se va intimpla exact cind si de unde nu te astepti.

Elise & BBLisa

ile77 spune:

Activeaza-ti PM-ul

Nu esti singura, mereu exista prieteni.

Ile si Vivian (07.03.2006)


http://good-times.webshots.com/photo/2040193270101233639hAhBhR

alexis2002 spune:

Nu trebuie sa crezi ca nimeni nu te mai vrea,nimeni nu te mai iubeste.cred ca ar trebui sa te desprinzi de acest barbat care, desi este de admirat ca a fost direct,iti face mai mult rau decit bine tinindu-te ancorata intr-o relatie fara viitor.niciodata nu e prea tirziu ptr a iubi si a fi iubita.si eu sint la un pas de a fi o mama singura.am stat singura o perioada de 3luni si in tot acest timp m-am gindit doar la mine si fetita mea,ne-am distrat impreuna mai mult ca de obicei,ne-am apropiat mai mult si am inceput chiar sa visez la cum ar fi sa iubesc din nou,sa fiu iubita,sa fiu iar optimista.am simtit cum ma invaluie o senzatie de bine.nu rebuie sa disperi,stiu ca o viata fara iubire e un pic cam gri dar nu e un capat de lume.fa-ti un pic de timp doar ptr tine,gindeste-te ce ti-ar place sa faci,ce ai vrea sa schimbi in viata ta.incet incet vei vedea totul mult mai clar.

crisseis spune:

mda, nu mi-a spus el lucrurile astea , decat atunci cand le-am pus eu in discutie, pentru ca am intuit ca asa e.
Am asa o ciudata abilitate de a-mi da seama exact ce e in mintea celuilalt, ca ma uit pe mine si analizez totul, totul, totul!

MissParker spune:

Ca la orice copil care a crescut fara iubire, iti lipseste increderea in tine si parerea buna despre tine si de aceea te definesti prin iubirea altora (chiar atunci cand e iluzorie). Mi se pare relevanta afirmatia ta ca te-a durut mai mult inselarea decat violenta fizica sau verbala. E trist. Imi pare rau ca simti asa, cand ambele sunt de fapt un abuz care nu trebuie tolerat sub nici o forma.

N-ar fi rau sa mergi la psiholog. Daca dai peste unul bun, te poate ajuta mult sa inveti sa te iubesti pe tine insati, ca sa nu mai fii dependenta de aprobarea si "iubirea" (fictiva) a altora.

Mult curaj si nu-ti pierde speranta!

Felicia

Poze cu noi si vacantele noastre

*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!

mihuta spune:

Vroiam sa soun acelasi lucru ca si Felicia. Tu ai dreptate in ceea ce spui, ca simti ca nu te simti bine daca nu te simti iubita. Dar persoana care nu te iubeste indeajuns esti chiar tu.

Pentru ca nu te-ai simtit iubita cand ai fost mica, nici nu ai invatat ca meriti sa fi iubita, pentru cine esti si nu ceea ce faci sau nu faci. Ai un rezervor de dragoste cam gol si incerci din greu sa il umpli cu dragostea altora dar nu vei reusi, daca nu inveti mai intai sa te iubesti tu. Sa te uiti in oglinda goala la propriu si la figurat si sa-ti spui : asta sunt cu asta defilez.

Oamenii sunt atrasi de peroanele puternice si sigure pe ele, de caracterele expansive, nu de cele care cauta o permanenta asigurare ca merita sa fie iubite. Victimele nu atrag decat pe calai.

Cauta pe net un psihoterapeut care se ocupa de dezvoltare personala si ofera-ti sansa de a te cunoaste mai bine pe tine insati . Esti o persoana pe care se merita sa o cunosti si sa o iubesti

14s + Sophia 80%