un altfel de mama

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 3

anamaria spune:

trist dar adevarat...

de-aia eu sustin initziative gen 'sertareasul pt bebe', pt ca eu zic ca ar rezolva nu doar cazul extrem, in care bebelushii sunt ucisi, dar si cele de n-shpe mii de ori mai multe cazuri de copii care cresc in astfel de conditzii...

_
Lumina Sfintei Invieri sa patrunda in sufletul si in inimile voastre, bucurandu-va de minunea Invierii Domnului nostru Isus Hristos!
Clipe de neuitat alaturi de cei dragi si multe realizari!

ANAMARIA, mama soldatzeilor de plumb
Bogdan - 04.07.2000 si Tudor - 13.06.2003

poze cu frumosii mei (si nu numai )
************************
DRAGOSTEA NU INSEAMNA DOI OAMENI CARE SE PRIVESC UNUL PE ALTUL, CI DOI OAMENI CARE PRIVESC IN ACEEASI DIRECTIE ! Antoine de Saint-Exupery

mate spune:

Sib,am ramas muta,esti un exemplu de tarie de caracter si reusita in viata.Ma plec in fata ta pana la pamant....

Oana,mamica lu' Iepurici Alerg P'Aici(27 Nov 2004)
Christinel
New Zealand
Osama

Nefolosirea scaunului de masina special pentru bebe sau folosirea lui necorespunzatoare(respectiv neancorat corespunzator) poate avea urmari extrem de grave si reprezinta un abuz asupra copilului.

hannen spune:

Sibylle,m-am cutremurat!Groaznic!
Ma bucur atit de mult ca ai reusit sa ajungi OM.Imi pare sincer rau ca a trebuit sa suferi atit!

danielac spune:

Sybille ai dovedit ca esti o luptatoare! si esti o mama buna!

www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=2006%20in%20imagini&page=14" target="_blank">
Poza Dianei este Humulesti.jpg - Va place?

Petitia online:
http://www.sign2signal.com/sign2signal/index.php?ln=en&show=petitie&id=311

cl spune:

Uh, Sibylle! Cred ca a fost cumplit! Esti o invingatoare!

Fania spune:

Sibylle PS-ul tau arata intr-adevar ca esti un OM DEOSEBIT!
Felicitari pentru ceea ce ai devenit prin fortele proprii

MissParker spune:

ardeiash, iti multumesc din suflet pentru acest articol. Daca las la o parte faza cu satarul de snitele (mie mama imi tragea papuci peste cap cand ii obosea mana) si faza cu paltonul vechi (eu eram imbracata din import - si am achitat cu sange acest "privilegiu"), acest articol descrie 95% copilaria si viata mea.

Singura deviere: cand am plecat din Romania mama mea devenise brusc foarte "iubitoare" (mai ales din vorbe, ca n-o costa nimic, dar si cu alea era zgarcita - scriind 3 scrisori pe an!), iar ulterior m-a manipulat si m-a exploatat financiar timp de 14 ani, pana cand s-a revarsat intreaga disperare din mine si am intrerupt orice legatura cu ea, ca sa ma apar de ranile sufletesti pe care continua sa mi le provoace.

Am incercat timp de 36 de ani s-o inteleg, s-o scuz, am incercat sa gasesc motive s-o iubesc, pana cand am realizat ca imi inchisese toate portile posibile, nu mai aveam putere sa bat la usile de fier inchise si blocate cu zeci de lacate. Sufletul mamei mele este mort, nu a fost loc acolo pentru mine decat un scurt timp, cat o zbatere de aripa, atata vreme cat am fost papusa cu care se putea juca ea dupa cum voia, dupa aceea am ramas orfana sufleteste.

Si eu am plecat de acasa tot la 22 de ani, am venit singura in Germania si m-am descurcat, m-am salvat singura, am ramas independenta si intotdeauna am avut grija (obsesia!) sa nu depind de cineva. Mi-a fost greu in prima casnicie, fostul meu sot era exact ca mama (ranchiunos, egoist, manipulativ) si eu nu realizam pe atunci ca repetam istoria de a ma lasa abuzata si de a incerca in zadar sa castig "dragostea" cuiva...

Abia cu actualul meu sot (suntem de 6 ani impreuna si fiecare zi e un dar al cerului) am invatat ce inseamna fericirea si sa fii iubit cu adevarat. Si eu am stat (si uneori inca mai stau) la panda, asteptand un cuvant dureros, o privire amenintatoare, un gest violent, tresar inca din orice si ma sperie oamenii care ridica vocea din senin, sotul meu imi spune ca deseori o vede in ochii mei pe fetita nefericita de 6 anisori si ca el ma iubeste si pe mine si o iubeste si pe ea, ca prin terapie si prin iubirea lui am sa reusesc sa vindec sufletul sfaramat al acestei fetite.

Multumesc mult pentru acest articol, care mi-a dat si mai multa putere sa merg in continuare pe acelasi drum ca si autoarea, stiind ca e singurul drum care duce la vindecare.