Comori de nov-dec 2004 (143)
Raspunsuri - Pagina 29
ochi_verzi spune:
Buna!Cat de curand va fac cunostinta si cu Diana.Pana in decembrie nu am avut calculator,pt ca am avut prea multe probleme si nu mi-am permis...
Pe 7.03.2003 am nascut o fetita la 7 luni,la 3 zile am plecat la Timisoara unde am stat 6 sapt.La 3 luni a facut Pneumocistoza(nu stiam ce are asa ca la primele simtome am dus-o la pediatrul de la Petrosani).Ne-a internat zicand ca-i putin racit,iar dupa alte 3 zile din nou la Timisoara.A doua zi au intubat-o si a inceput calvarul.Au descoperit ca luase din spital din Petro E-coli,dar ce era mai rau,se afla in secretiile pulmonare.Am vrut sa ne vindem apartamentul pt a o duce in strainatate,dar ni s-a spus ca nu poate fi transportata...
Pe 10 iulie la 13:40 a plecat in ceruri.
Am spus ca nu mai vreau alt copil,dar pe 15.03.2004 un test de sarcina mi-a iesit pozitiv.A fost o sarcina fara probleme.
La 37 de sapt medicul mi-a spus ca i se pare ca arterele principale sunt inversate in inimioara.Nu cred ca va imaginati ce am simtit...
M-am internat la38 de sapt. si am cerut cezariana.Mi-a explicat ca ar fi bine sa astept pana la termen.Am asteptat...Pe 22.XI.la ora8:30 eram programata pentru cezariana,dar la 7:10 am nascut natural cu contractii de la 6:20.Era perfect sanatoasa si semana cu Raluca ca si cand ar fi fost gemene.
Nu stiu ce credeti?Am impresia ca nu credeti ca Diana stie atatea la varsta ei dar,...Nu as putea sa spun ca stie ceva si ea sa nu stie.
Eu sunt convinsa ca Dumnezeu a vrut sa ne bucure pentru tot restul vietii.Cred ca am suferit prea mult...
De cand a inceput sa vorbesca am insistat sa pronunte corect.Repetam unele cuvinte de mai multe ori pe silabe.
Asa cum am spus, mai stalceste unele cuvinte,dar corectand-o incepe sa le spuna cat mai corect.
dama spune:
quote:
Originally posted by try
Dama, sa stii ca dragostea e diferita prin prisma faptului ca si copiii au varste diferite. Pe adrian il vad ca un bebelus, si-i acord afectiunea unui bebelus: nepatat. Alex, insa are parte de dragoste cu nabadai, ca deh, acum suntem mai mari si are si mami pretentii. Dar ca timp sa stii ca nu e greu. Adica: adrian doame 3 somnicuri peste zi. Alex doar unul singur. Cand adrian doarme, alex e la mine-n brate si ne giugiulim, ne-mbratisam, ne alintam, ne jucam, ne uitam la desene, etc. Unepori, chiar cand adrian e treaz, imi cere sa-l pun pe adrian in leganus si sa-l tin pe el si mai fac asta. Apoi seara alex e mai preocupat de taica-su, ca e plictisit de mine toata ziua, si vrea sa interactioneze mai mult cu el. Si ca urmare cere sa-l ia el in brate, sa-l plimbe prin casa in carca, sa se joace cu el. Oricum, daca te inscrii la mamici de 2008, situatia va fi total diferita, caci david are aproape 4 ani si e cu totul alta mancare de peste cand diferenta inre copii e de 2 sau 4 ani. Un copil la 4 ani intelege mult mai multe si gelozia incepe sa fie inlocuita cu dorinta de protectie si de a copiere a rolului protector al mamei.
Oricum, sa fii constienta ca oricat de mult timp si afectiune i-ai acorda primului nascut, el tot va avea sentimentul ca nu-i destul tocmai prin natura lucrurilor - nu-i obisnuit sa imparta si ca urmare cand vede ca acorzi din timpul si afectiunea ta si altcuiva se supara si reactioneaza ineori in consecinta, dar eu consider ca tot raul spre bine in sensul ca asa invata sa imparta, asa invata sentimentul de frate/sora. Lucrurile bune-n viata se invata cu un pic de durere sau suferinta.
Cum spunea bits, schimbatul, alaptatul etc. iti iau mult timp, dar dupa 5-6 lun ise mai simplifica lucrurile, copilul nu mai suge cate o ora la san, ci doar 5-10 minute (a propos bits, e normal sa suga doar asa putin dupa 3-4 luni incolo), nu mai e schimbat de 12 ori pe zi, ci de doar 5-6 ori, doarme mai multe ore legate noaptea, iar odata ce inavat sa stea in fund, fratorul mai mare copiiii pot interactiona mai bine si automat ma ismulgi cateva minute pentru tine sau pentru a face altceva. Iar cel mare usor-usor se invata cu ideea ca mai e cineva in casa pe langa el, chiar mai mult, invata sa-l iubeasca si sa inteleaga ca e mai mic si sa-si arate afectuena si dragostea. Primele 3-4 luni as zice ca-s mai grele. Dar oricum, bebe 2 nu apare dintr-o data pe lume, mai e si sarcina si toate astea pregatesc terenul atat fizic cat si psihic.
Nu stiu ce sa-ti mai spun, intreaba-ma tu la obiect daca mai e ceva caci pot vorbi romane pe tema asta.
Try, cred ca ai mare dreptate...in cazul meu distanta intre frati va fi destul de adecvata simplificarii situatiei. Dar eu ma refeream strict la starea mamicii, nu la cum percepe primul copilas venirea celui de-al doilea. Stai sa-ti explic...de ex, eu am momente acum cand il dragalesc pe David inca ca si cum ar fi bebelusul meu, imi e tare drag de el cand sta sa-l alint si atunci ma itnreb firesc cum o sa ma port oare cu el atunci cand voi avea un bebe mic in brate. Imi e teama ca dragostea mea sa nu se reverse prea mult asupra lui bb 2 in defavoarea primului. E vorba aici strict de sentimentele mele. Incerc sa vad cum o sa le impart in mod egal dragoste, nu as vrea sa trec de la o extrema la alta. Adica daca pana acum David a fost unica mea "pasiune", apoi cand apare unul mai mic, mai dragalas (ca deh ca sunt beblus sunt mai dependenti, mai fragili, etc) sa nu ajung sa il transform in unica tinta de afectiune. Nu stiu daca am reusit sa ma fac inteleasa, dar ma gandesc ca voi mamicile care aveti deja al 2 lea copilas, v-ati confruntat cu astfel de intrebari sau nu? sper sa nu fiu eu vreo dezaxata.
Si de aici inca o retinere in plus la decizia finala pt bebe 2.
Mami de David (18.11.04)
dama spune:
Roxana, mey, dar stii ca are talent Bianca 
... sincer pt 5 ani cat are, mi se par reusite tare, are stil si simt artistic. Si trebuie sa vedem si noi cat de fidela a fost in realizarea portretelor...si nu ma refer la culoarea ochilor (ca a fost pe aproape, nu?), dar "parul"...vreau sa te vad tunsa...asa ca pune pozici acolo, nu te mai ascunde.
Mami de David (18.11.04)
dama spune:
Ochi verzi, bun venit printre noi.
Nu cred ca e cineva pe aici care s-ar indoi de cat stie Dienuta ta, pt ca sa stii ca mai sunt copii in grup care spun deja de ceva vreme povesti, poezii si destul de corect (ex. Raducu de Jasmine, Iris de Dana, Anuta de Otilica, Mariuca de Andreap si multi altii).
Al meu de ex nu face parte din categorie, dar asta nu ma impiedica sa nu admir acei copilasi ce vorbesc bine. Anul trecut (fiind in tara la ai mei) am cunoscut o fetita (se pare ca fetitele sunt mai bine dotate genetic cu neuroni, am citit si intr-un studiu, dar mai sunt si exceptii) care desi cu 3 luni mai mica decat David, avea deja o limbarita, iar al meu nu stia nici numele sa si-l zica...asa ca no comment, ci felicitari pt fetita ta scumpa si isteata.
Am citit acum si ultimul tau mesaj, imi pare rau de suferinta pricinuita de "disparitia" Ralucai. Am avut acum 2 ani in familie o situatie asemanatoare, si stiu cata suferinta poate fi in sufletul mamei, mai ales. Sunt convinsa ca Diana compenseaza in mare masura durerea de atunci.
Mami de David (18.11.04)
danette spune:
Ochi verzi, bine ai venit! - si mie imi place nick-ul tau.
Am citit mesajele tale azi, felicitari pentru Diana.
Incerc sa-mi imaginez cat de crunt poate fi sa pierzi un bb dar nu cred ca pot ... cred ca mintea mea refuza.
Imi pare f. rau pentru suferintza ta, pentru a oricarei mame care traieste asa ceva.
Cred ca Diana a fost ca o raza de soare.
Asteptam poze cu voi.
danette spune:
Eu sunt f.f. suparata pe Iris. Ieri a fost infiorator de rea, de razgaiata...
Am mers cu ea intr-un magazin gen Bricostore, deci cu chestii pentru casa, si cred ca a fost linistita doar primele 5 minute dupa care a inceput calvarul, a inceput sa alerge ca un ogar de curse prin spatiul ala larg, iar eu cu maica-mea si taica-meu dupa ea. Nu va imaginati ce nervi am avut. Nu asculta nimic. Dar NIMIC. Parca era in transa. Cand am prins-o intr-un final a inceput sa urle, dar de fapt zic fumos... ragea, nu alta si sa se arunce pe jos. Mi-a fost o rusineee... parca nu as fi iesit cu ea in lume niciodata....asa s-a comportat... parca era copil de "supernanny".
Nu stiu ce sa ma fac cu ea. Chiar nu-mi dau seama unde gresesc ... incerc s-o educ cat mai bine, dar am impresia ca este si ceva genetic... asa, un fel de revolta continua in ea (ceva de genul NU FAC CE VREI TU)... ma priveste in fata cand ii spun ceva si face in continuare numai ce-i tuna capul ei. O pedepsesc si nici ca-i pasa.
Simt un soi de dezamagire cumplita, si imi vine sa plang de suparare.
Ma gandesc sa vorbesc cu un psiholog, sa vad ce ne spune, cum sa procedez cu ea... fiindca eu abia ma mai abtin sa n-o bat.
Mircea imi spune sa am rabdare, ca e o perioada si cu neascultarea asta... dar eu cred ca s-ar putea s-o 'scap din mama' definitiv daca nu gasesc o modalitate de a ma impune.
mariussimiuc spune:
Helau!
Ochi verzi,am citit ce-ai scris si m-am cutremurat. Nu cred sa fie durere mai mare pe lume decat a unei mame care-si pierde puiul. 
Dar vezi ca Doamne Doamne e alaturi de voi si v-a luminat viata cu Diana.
Dana,si eu am plans acum vreo cateva zile din cauza bazdacilor lui Robert.Si el nu numai ca e alintat si razgaiat dar mai e si ranchiunos 
se supara pe mine daca-l cert si nici nu vrea sa ma mai vada-n ochi. 
Initial am zis ca e perioada teribila,dar inclin sa cred ca e mai mult alintatura bunicilor care-l scarpina intre cornite,pentru ca in week-end este un copil exemplar. 
Suntem in top 100, multumim tuturor 
dama spune:
Miha, acum ti-am vazut smecherasul cu sapcuta. E tare dulce cum sta el la pozat, ca un profesionist al modei.
Dana, eu cred ca nu e cazul sa dramatizezi si sa ceri sfatul unui psiholog. Si eu recunosc in comportamentul descris de tine pe David. Exact intr-un brico ne-a facut si noua o scena asemanatoare, alerga dintr-un loc in altul, impingea cosuri, iar eu numai de el trebuia sa ma tin. Bineinteles ca l-am certat si cand l-am luat in brate (ca de manuta nu voia) a inceput sa urle de parca il rapeam. De atunci ne-am invatat minte si nu intram in magazine decat fie cu carutul din dotare, fie cu caddyul de la magazin. Dar avem spectacole de genul asta si cand mergem afara la joaca...unde alearga in toate partile, cade, face tot felul de nebunii...iar cand e sa plecam iar spectacol. Concluzia e ca e varsta lor si nu cred ca gresim noi neaparat, pt ca si eu incerc intai variantele soft si abia cand alea nu functioneaza, trec la represalii. Am pus in aplicare si amenintari cu pedeapsa si chiar pedeapsa. De ex aseara tot asa cand am revenit de la joaca unde numai prostii a facut, i-am promis ca nu va iesi din camera de la el pana la ora cinei. Am fost fermi si eu si tac-su (si vom incerca sa fim si alta data) si cum iesea cum il trimiteam inapoi (s-ar putea sa fie si asta o solutie). Dar sunt convinsa ca ne trebuie multa rabdare noua parintilor pt ca cu o floare nu se face primavara.
Curaj si rabdare multa si sunt convinsa ca vei reusi fara terapie. Irisuca nastrusnica.
Mami de David (18.11.04)
mariussimiuc spune:
quote:
Originally posted by dama
Miha, acum ti-am vazut smecherasul cu sapcuta. E tare dulce cum sta el la pozat, ca un profesionist al modei.
Meyyyy...daca ai sti cat muncesc pentru aceste prim planuri...
Nu sta deloc la pozat...Cum vede aparatul cum imi intoarce spatele.O fi si el saracutul satul de atatea blitzuri luate-n ochi...
Suntem in top 100, multumim tuturor
Otiliav spune:
Dama, si eu o alint pe Ana ca pe un bb uneori, doar este bb al meu, nu? Dar am observat ca in ultima vreme nu prea mai sta la iubit, fuge, vrea sa fie prinsa sau chiar nu are chef deloc. Asa ca numai bine cand vine bb2, nu mai trebuie sa-mi infranez pornirile si sa-l sufoc in pupaturi 
.
Dana, cred ca toti au astfel de crize mai devreme sau mai tarziu. Ana de la criza cu datul cu fundul in balta s-a mai potolit si nu prea mai incearca. Ieri a avut o tentativa dar era in carutul de la magazin, bine prinsa in centuri, noroc ca are si una printre picioare si am pacalit-o cu biscuiti. Cel mai mult ma enerveaza sa o iau nervoasa in brate si ea sa se impinga cu toata puterea ei iar eu de abia sa o pot tine sa nu cada pe spate si eu peste ea. Dar asa cred si eu ca este prea devreme pentru psiholog, mai repede sa mai aplici diverse sfaturi din cartile despre psihologia copilului, sunt cateva in format electronic care circula pe aici.
Otilia si Ana Maria (18.12.2004)
www.dropshots.com/otiliav" target="_blank">Filmulete Ana