Baietel 7 ani si...vrea numai jucarii de fetite
Raspunsuri - Pagina 3
miria_cristina spune:
NATASA - Ce profesie ai de pui atat de multe intrebari legate de opinia mea? Si daca ti-as zice ca, da, un psiholog poate sa-si dea seamna daca este doar o fire inclinata spre romantism, ca al tau sau, nu; vei intelege ceva, la cat esti de pornita?
Atata timp, cat psihologia si medicina sunt domenii straine tie nu ai de ce sa te revolti, asa cum eu imi angajez contabil, daca am nevoie!
Am dat un sfat pertinent si in masura, incurajand-o sa nu faca prea mult caz de asta, dar si atentionand-o ca fata de un copil trebuie sa fi mereu "treaz", IN ORICE PRIVINTA, ca sa nu existe vreo mustrare de constiinta mai tarziu, INDIFERENT IN CE SENS.
Te simt foarte revoltata de parerea mea, dar este a mea si atat!
A pus o intrebare intr-un loc public si fiecare poate sa-si zica sfatul raspunzand strict la intrebarea adresata si incercand sa nu se bage in parerile celorlalti.
In viata trebuie sa fii mereu cu ochii deschisi, mai ales cand e vorba de copiii, sa suflii si in iaurt. Este iarasi parerea mea, ca mama, de data asta!
Iar ea, tot ca mama, va face cum va simti, in fond!
Cristina si D
amiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina
"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."
giulia71 spune:
Fetelor,
si va multumesc, dar hai sa nu ne enervam. E adevarat cand am postat aici acest subiect mi-am asumat si riscul unei eventuale polemici
.
Sa nu credeti ca am stat cu mainile in san! Pe copilul meu l-au vazut un psiholog si un psihiatru pana acum!
Ambii specialisti mi-au spus ca e foarte timpuriu sa se pronunte in privinta incliarii sexuale a copilului meu!
Au dedus in schimb de-a lungul mai multor sedinte de evaluare ca este efeminizat datorita mediului in care a fost crescut (eu, mama si sora mea).
Avem si tatic si inca unul tare bun care ne iubeste, dar stiti cum e sa ai un job bun in ziua de azi, sta mai mult de 10 ore pe zi la serviciu!
Asta e, din pacate de la serviciu nu poate veni mai devreme , caci astea sunt joburile din ziua de azi...no comment!
Eu i-am zis dnei psiholog bine, bine a fost crescut intr-un mediu feminin, dar nu asa cresc majoritatea copiilor cu mami sau bunica sau bona?
Mi-a raspuns ca el e un copil ceva mai sensibil si mediul in care a fost crescut si-a pus deja amprenta asupra personalitatii lui.
Asa ca nu avem decat sa asteptam furtuna de hormoni de pe la 14 ani si atunci vom vedea ...incotro?
Pana atunci insa...ramane indoiala in sufletul meu si al sotului meu
.
Si da, aveti dreptate nu stiu de ce sare imediat in ochi atunci cand un baietel se joaca cu o papusa si nici-o reactie cand lucrurile stau invers?! Asta e probabil natura umana, n-am de unde sa stiu...
Va multumesc inca o data si numai bine va doresc!
mir3lly spune:
Nu te speria. Fetita mea imi cere sa ii cumpar masinute de Craciun vrea chiar un avion. Are o papusa care bineinteles e roz pe care l-a botezat Mihaita.Ce conteaza ce jucarii isi alege?
Scrie undeva ca fetitele trebuie sa se joace doar cu papusi si bucatarii?
Porumbita spune:
giulia, poate te ajuta si raspunsul meu....
asa cum l-ai descris tu pe baiatul tau era fratemiu cand eram mici; si sa nu crezi ca se lua dupa mine (eu sunt cu 3 ani mai mare) eu eram un drac de "baiat"; nu imi placeau papusile, preferam indienii pe care ii luau ai mei pt el; eu eram cea care vesnic avea vanatai. eu ma bateam cu baietii (de multe ori ca sa il apar pe el); absolut toata lumea era de parere ca barza ne-a gresit: el trebuie sa fie fata (era cuminte, ascultator, nu se murdarea, ce sa mai, "fetita" ideala) iar eu baiatul... asta a tinut pana pe la 8-9 ani... si pe la 15-16 ani (ai lui) cred ca alor mei "le-a iesit prin toti porii" cumintenia lui din primii ani;
stai linistita si da ignor sfaturilor celor care se grabesc sa sustina ca baiatul tau e homosexual in devenire...
a, poate te ajuta... la fratemiu lucrurile s-au mai schimbat cand a inceput sa faca sport (eu faceam arte martiale, el nu le suporta, a facut inot si atletism)
dana_ene spune:
giulia, cel mai important este ca baietelul tau sa fie sanatos si sa aiba o viata fericita.
Nu-i asa ?
Eu asta ii doresc si lui si tuturor copiilor.
Si mai cred ca pur si simplu este o fire atrasa de frumos.
Fetitza mea cea mare stii ce spune ca vrea sa se faca cand va fi mare ? Si o spune cu foarte multa seriozitate, fara sa accepte alte opinii. Vrea sa se faca AVIATOR !!!
Ei nu-i place sa se joace foarte mult cu papusile. Mai mult sa le dezmembreze, sa se joace cu lego-urile, cu puzzle-urile. Are si papusi si masini si cam tot ce se gaseste in materie de jucarii.
Asta e firea ei si basta.
Daniela mamica de Oana Maria (2 sept. 2003) si Roxana Elena (7 febr. 2006)
www.copilasi2006.3x.ro/" target="_blank">BEBELUSI DE IANUARIE/FEBRUARIE 2006
Andrada spune:
quote:
Originally posted by giulia71
Si da, aveti dreptate nu stiu de ce sare imediat in ochi atunci cand un baietel se joaca cu o papusa si nici-o reactie cand lucrurile stau invers?!
Pe la inceputul secolului trecut cind rolul femeii era limitat, probabil ca nu sarea in ochi daca o fetitza se juca numai cu papusile si trusa de bucatarie. Eu zic ca acum lucrurile s-au schimbat, si rar se intimpla ca o fetitza sa fie ocupata numai cu roz, papusi si aspiratoare si sa nu aiba si o masinuta, niste animale, o tricicleta, o minge, un robotel...etc
Pentru ca si femeia a capatat abilitati multiple, si jocurile pentru fete reflecta noua situatie sociala.
Cum a observat si medicul, la voi probabil ca exista un inbalans al rolurilor in casa, iar copilul incearca sa se adapteze mediului. Unii pishologi de ex pretind ca unii copii isi mentin accentul tarii de origine, in tara de adoptie pentru ca in subconstient simt ca e ce ii leaga de parinti. Copiii de multe ori incearca sa ne implineasca asteptarile. Poate asta face si baietelul tau, incearca sa se relationeze de mediul vostru (predominant feminin) imitindu-va. Si tipul asta de imitatie e confuz.
Mie anii adolescentei mi se par grei asa cum sint si fara povara acestor confuzii. Poate ca n-ar fi rau sa se lamureasca inainte, poate cu niste jocuri cu tatal, un unchi imprumutat, un bunic cu care sa mestereasca...
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
giulia71 spune:
Mii de pupici si multumiri fetelor pentru raspunsuri!
Cuvintele si sfaturile voastre ma fac sa pad si parte plina a paharului in prinvinta acestei "probleme".
Ieri am avut o surpriza placuta din partea lui fii-mio , am iesit sa mancam in oras si la restaurantul respectiv era si un joc de fotbal (dintr-ala precum biliardul) si ne-a cerut monezi sa se duca sa joace
Evident, i-am dat cu placere
, in primul rand ca ne-a surprins ca doreste sa se joace caci anul trecut nici nu ar fi conceput sa-l atinga, apoi pentru ca el nu avea ca sa faca dupa masa.
In fine , a fost placut...
De Craciun ne-a cerut o casuta al unui personaj fetita de desene animate Charlotte aux Fraise pe care o adora!
M-am gandit ca e totusi..o casuta si n-are sens sa insist asupra unui joc specific baietilor ca nu-i va face nici-o placere?!
Sper ca la anul sa incline spre jucarii mai barbatesti, oricum eu va tin la curent!
Inca o data multumiri si sanatate deplina!
Sa auzim de bine ;)
simali spune:
quote:
Mi-a cerut chiar ca, camera lui sa i-o decoram in roz si aici chiar nu stiu cum sa procedez?!
quote:
Incearca culorile pastelate ale curcubeului. Daca-i faci camera roz, cand va invita un prieten in vizita este posibil sa rada de el si nu asta vrei.
simali spune:
Si eu i-am cumparat baiatului meu carucior si bebelus cu biberon si olita atunci cand mi le-a cerut. Cred ca sunt utile pentru exersarea simtului patern.
Dar se joaca cu ele foarte diferit de o fetita. Cand pune bebelusul la loc in cutia-patut nici nu-i pasa de cum il pune. Pur si simplu inghesuie papusa cu fata in jos, apoi peste ea pune olita si biberonul, inchide bine cutia si pa. O fetita ar considera papusa ca pe o persoana, ar avea grija s-o inveleasca, etc. Simtul patern nu exista, ascultati-ma pe mine.
monalac spune:
eu am un frate geaman si pana prin clasa a 8 a,toti cei care ne cunosteau spuneau ca eu ar fi trebuit sa ma nasc baiat si el fata.el era cuminte,desena si deseaneaza si acum f frumos,eu ma bateam cu toti baietii si habar n aveam sa cos,sa desenez sau sa migalesc ceva,nici acum nu stiu.dupa ce se ducea mama la sedintele cu parintii,venea acasa cu un ochi care plangea si cu unul care radea/pt ca desi invatam mai bine ca fratele meu,toti profesorii ma criticau pt ca eram obraznica,iar pe el il laudau ca era cuminte.acum avem 31 de ani si suntem niste oameni absolut normali,el e arhitect,iar eu sunt in continuare o neindemanatica in tot ceea ce priveste desenatul,cusutul,crosetatul.daca mi se rupe un nasture,mi l coase sotul meu,pt ca daca il cos eu,mai bine arunc bluza....acum am un baietel de 1 an si 10 luni si chiar ieri i am cumparat o papusa,pt ca tot vedea la fetitele din parc si voia si el.iar vanzatoare se tot minuna/vai,baiat cu papusa,/parca ziceai ca e cine stie ce ciudatenie!fii tare si iubeste ti baiatul neconditionat!