Durerea unei pierderi de sarcina (10)

Monicutz spune:

Lariana, te inteleg foarte bine....sa nu crezi ca mie mi-a tecut durerea de tot in 2-3 luni. Poate nu m-am exprimat bine. Ma doare si acum...si inca tare uneori. Si ma gandesc foarte des la bebe Matei si de multe ori plang pentru el si pentru noi desi a trecut aproape un an jumate si acum asteptam o fetita care a venit foarte pe neasteptate.
Dar recunosc ca in 2-3 luni n-am mai simtit durerea aia acuta pe care o povesteste Michelle, in care esti disperat si iti vine sa te sufoci de fiecare data cand iti aduci aminte sau cand te intrebi daca ai luat sau nu decizia cea buna si iti vine sa te tot duci sa te ascuzi in ultima gaura pe care o gasesti. Asta ziceam ca mai trece in primele 2-3 luni.

Spre deosebire de ce povestesti tu insa, eu n-am respins copii dupa aia. Da, mi se strangea inima, dar n-am simtit nevoia sa-i resping. Si asta mi s-a parut foarte ciudat. Ma asteptam sa nu pot vedea si auzi nimic despre copii. Numai Dumnezeu stie cum si de ce reactionam in diferite feluri la acelasi model de pierdere. E foarte adevarat ca nimeni nu mi-a bagat nimic pe gat fara sa fiu pregatita (asa cu ti s-a intamplat tie cu prietena ta).

Asa cum ii spuneam lui Michelle...nu trece, dar nu mai simti cu intensitatea aia. Cel putin eu n-am mai simtit cu intensitatea aia la un moment dat. Dar ma gandesc mereu la el.

Te pup si sper sa te pui pe picioare. Daca vrei sa mai vorbim iti stau la dispozitie oricand. Oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit in situatii similare sau aproape similare. De aia e bine sa ne stam aproape atunci cand e nevoie.

Monicutz spune:

Lariana, vroiam sa te intreb daca tu te-ai intors la servici, sau esti inca acasa?

mariana_1976 spune:

Nana, cum e cu testele de ovulatie? Tin pumnii sa primiti cadoul mult asteptat de Craciun!

Mirela dac-ai stii cum astept sa citesc ca intirzierea este ceea ce va doriti!

Lariana stiu intr-un fel cum este sa vezi un copil mic prin preajma...La un moment dat dupa ce pierdusem sarcina aveam impresia ca vad peste tot numai copilasi si gravidute...Chiar am dat cadou caruciorul nostru unei vecine tinere care era gravi si ce-am mai plins in seara aia...

Michelle stiu ca durerea este imensa si desi e greu de crezut in aceste momente, vei reusi sa mergi mai departe dar aveti nevoie de mult sprijin.Eu nu indrazneam sa ma bucur de noua sarcina si imi facea mereu probleme ca se poate intimpla ceva...Parca nu era adevarat ca totul mergea bine.Iti doresc multa putere, incredere si curaj!

andreea16 spune:

Michelle81, mi se rupe sufletul cand vad atata suferinta. Stiu ca acum te simti sfarsita, dar indraznesc sa sper ca iti vei reveni putin cate putin, ca durerea iti va fi alinata…Sunt de accord cu Mirela, nut e indeparta de sotul tau. Amandoi ati trecut prin aceasta suferinta, amandoi trebuie sa incercati sa o depasiti.

Mirela, nu ne mai fierbe! Luna aceasta trebuie sa fie cu noroc!!!!Doamne, am asa emotii de parca ar trebui sa fac eu testul maine, nu tu. Tin pumnii stransi, stransi.

Nana, imi pare rau. Sper ca starea ta sa fie trecatoare si maine sa te simti mai bine. Nu lasa gandurile negre sa vina peste tine.

Cristina Ana, tu mereu ai fost un exemplu de optimism pentru mine. Sunt sigura ca asa vei gandi si in continuare. Iti doresc sa ai cea mai usoara sarcina!


Flavia, plec acasa saptamana viitoare, joi. Inutil sa iti spun cat de mult astept, mi-e tare dor de ai mei. Plus ca sunt ingrijorata cu sora mea, este in 4 luni aproape si a inceput sa aiba contractii de cateva zile. Medicul a pus-o pe tratament si i-a spus sa stea in pat, linistita, ca e risc de avort. Suntem speriati toti, sper sa treaca cu bine.

Laura, cand primesti rezultatele analizelor??

Fetelor, eu sunt ametita rau. Nu stiu ce calcule am facut eu mai demult de eram convinsa ca perioada fertila este miercuri, joi…Aseara stateam eu linistita in pat si nu stiu ce mi-a venit de am inceput sa numar pe calendar si am descoperit ca eram in per cea mai fertila! Am calculate repede si cu ajutorul programelului Mirelei si asa era! Drept urmare am tabarat pe sotul meu, chiar daca lui ii era cam somn….Ca doar nu era sa ratez luna aceasta, nu???

Fetelor, va pup pe toate sis a aveti grija de voi







Andreea

blueeyes2003 spune:

Fetelor se pare ca nici astazi nu mi-a venit CM.Maine dimineata voi face un test desi,nu stiu ce sa cred...nu am nici un simptom...nici macar sanii nu sunt prea tensionati...nu stiu...sper sa nu fie vreo dereglare
Cristina, Flavia, Nana, Mariana va multumesc mult!Citindu-va pe voi,am tendinta sa merg la baie sa-mi fac testul...dar ce mai este pana maine?
Saryta iti multumim ca ne-ai impartasit din experienta ta si ne-ai aratat ca dupa o asa durere,poti sa fii din nou fericit,chiar daca undeva in sufletul nostru va ramane un gol pe care nu-l vom umple niciodata.
Sa-ti traiasca fetitele,sa fie sanatoase si sa va aduca numai bucurii!
Moni imi pare rau ca si tu ai trecut printr-o astfel de durere! Daca am inteles bine,esti insarcinata?Daca da,iti doresc sa ai o sarcina usoara si un bebe sanatos!
Lariana cu siguranta intr-o zi o sa ai motive sa fii fericita,nu trebuie sa gandesti ca astepti sa se sfarseasca totul.Iti doresc sa ai multa putere sa mergi mai departe!
Andreea mersi,si eu am niste emotii...Maine dimineata va anunt.
Va pe toate!

---

Mirela
www.snugglepie.com/ezb/692306.png" target="_blank">Vine Craciunul! www.justmommies.com/tickers/pic/ttc/19520/" target="_blank">Praying for a miracle!

msemcu spune:

Mirela, e super! Hai ca sigur o sa vezi dublu!! Aoleu si vrei sa ne fierbi pana maine dimineata?

Michelle, si eu as vrea sa-ti dau acelasi sfat: nu te indeparta de familie si nu-ti inchide sufletul! E foarte important sa poti vorbi cu ei! Si in special cu sotul tau: durerea prin care ati trecut v-a afectat pe amandoi si era puiutul vostru! Vorbeste cu ei, sufera si plangi atat cat simti nevoia!

Lariana, ce mai faci? Cum te mai simti? Pacat ca ai fost obligata sa treci prin asa ceva! Mai spune-ne despre tine!

Mari

lariana spune:

Draga Monicutz eu am inceput in sfirsit serviciul credeam ca-mi va fii mai usor fiind aproape de locul unde a murit baietelul meu,apoi cu o zi inainte am inceput sa-mi fie frica sa merg la servici ,aveam in fata ochilor si acuma figura lui felul cum statea si cum dormea.Visez fetelor cu ochii deschisi cum ar fii fost daca...?Dar ramin doar cu visele,lacrimile si un dor imens...

lucians spune:

Cristina_Ana,sa fie intr-un ceas bun.Ma bucur enorm pt tine si te sfatuiesc ceva:mergi in fiecare martila biserica Sf.Antonie cel mare.Pe mine m-a ajutat nespus de mult,n-am lipsit nici-o marti pe tot parcursul sarcinii,si de aceea fetei mele i-am pus numele Antonia.Dumnezeu sa te ajute cum m-a ajutat si pe mine,caci si io am avut antecente inainte.Sa stii ca nu te-am uitat si te iubim mult.Sincere felicitari pt vestea minunata

Gabitza cu Daria(14 iul'06)si Andrei(28 dec'96)


Poze Botez www.dropshots.com/lucians" target="_blank">Filmulete

msemcu spune:

Lariana , te cred ca e foarte greu sa muncesti in acel loc! Eu nu am mai intrat decat o singura data in maternitatea unde mi-am pierdut copilasul, si mi-a fost atat de greu! Aproape mi se facuse rau! si ma strange in spate si sa trec pe acolo! Asa ca sincer, te admir pentru faptul ca reusesti sa mergi zilnic! Ai mai facut ceva analize? Stii de ce s-a intamplat din nou tragedia la tine?

Mari

tzuca74 spune:

Fetelor ,din pacate trebuie sa-mi fac si eu aparitia ,la aceasta trista sectiune a forumului.Am o sarcina oprita in evolutie in sapt 4/5,prima mea sarcina dupa 6 ani de incercari...Miercuri ma voi programa la curetaj(doctoritei mele nu ii vine sa creada si mai spera ca poate ,poate...).Acum as fi in sapt 6.Totul a inceput cu venirea unui ciclu f.f.slab,doar o chestie maro inchis ,3 teste de sarcina pozitive,HCG 98,dupa 48 de ore 212,dupa 4 zile 451 si azi,dupa 13 zile 650 .Si cam atat ,au disparut absolut toate simtomele clare +sangerare de 2 saptamani.D-zeu sa ne dea putere sa trecem peste ceea ce ne-a fost dat sa traim!