mezalianta...
Raspunsuri - Pagina 10
smaranditza spune:
kores, FELICITARI pentru decizia de a-ti pastra casnicia fericita, chiar daca acest obiectiv implica atat de multe schimbari pentru tine. Esti o luptatoare, si sunt sigura ca vei reusi sa restabilesti echilibrul. 
Pe mama ta nu cred ca trebuie sa o abandonezi, decat in cazul in care ii impui un set de reguli si limite, iar ea le incalca. Eu asa as face, si i-as spune din capul locului care vor fi consecintele neascultarii ei ca mama. Da, am zis bine, acum EA trebuie sa te asculte pe tine, daca vrea intr-adevar sa te ajute cu ceva. Tu NU mai esti "fetita mamei, mica si neajutorata" ci esti sotie, mama, femeie responsabila.
Sfatul meu: MERGI CU "REFORMA" PANA LA CAPAT!!! Foarte bine ai inceput, insa fa-o in toate domeniile, inclusiv in educatia copiilor.
Sa-ti dau un exemplu din viata mea, ca sa intelegi cat de periculoasa este situatia: bunicii mei (parintii tatalui) niciodata nu au suportat-o pe mama, si nu au ezitat sa-i spuna asta de cate ori au avut ocazia. 
Au creat multe conflicte intre ai mei, amintindu-i mamei "de unde a venit", si mai ales...cine a ajuns datorita fiului lor.
Anual, in vacantele de vara mergeam la bunicii acestia. Timp de 3 luni, aproape zilnic o criticau pe mama de fata cu mine. Uneori, nu vorbeau doar intre ei, ci mi de adresau direct: "a ajuns mama-ta mare cucoana, nu mai vine sa-si murdareasca unghiile la scos cartofi...." sau "vai, puiul mamei, numai sa nu ajungi si tu asa o puturoasa ca maica-ta. Uita-te la bunica si invata de la ea, ca de la mama-ta nu ai ce!" etc... 
Ar fi multe exemple si cuvinte care si acum imi vin in minte. Nici nu stii ce impact puternic au avut in inima mea de copil si apoi de adolescent.
Cand venea septembrie si ajungeam din nou acasa, o priveam pe mama prin prisma celor "infiltrate" de bunici in capul meu toata vara. Daca ma ruga sa spal eu vasele (o data pe saptamana), imi ziceam in gand: pai, sigur, bine a zis bunica ca tu esti lenesa....etc...
Au trecut ani buni de atunci, si acum matura fiind, inca ma mai lupt cu idei preconcepute in ce o priveste, idei stupide si neadevarate cu care am fost "alimentata" de mic copil in ce o priveste pe mama.
In situatia ta: cred ca ar trebui pentru inceput sa stabilesti doua reguli de baza cu mama ta. Daca le respecta acestea doua, in timp, mai poti adauga si altele: 
1. NICIODATA (dar niciodata!!!) sa nu mai spuna ceva rau despre sotul tau in fata ta, si cu atat mai putin in fata lui!
2. NICIODATA sa nu spuna ceva rau despre sotul tau sau despre tine (care l-ai ales..) in fata copiilor! Nici din greseala, nici in treacat, nicicum!!!!
Altfel, stii ce se va intampla? Tu vei reusi sa repari relatia cu sotul, veti reusi sa va iubiti si sa va respectati, dar copiii vor creste cu o ura tacita si un dispret daca nu fatis, ascuns fata de tatal lor....si cred ca asta e ultimul lucru pe care ti l-ai dori....
Iti doresc multa INTELEPCIUNE si PUTERE nu numai de a decide, dar si de a infaptui!
smaranditza spune:
am uitat sa precizez: cele de mai sus sunt scrise ca sfaturi pentru contextul descris de tine: nu esti dispusa sa renunti definitiv la relatia cu mama ta (si la "serviciile" pe care ea ti le face), si nici sa iti angajezi o bona.
pupici, si s-auzim de bine
marci spune:
Kores, sfaturile care ti se dau aici sunt excelente, dar nu cred ca este suficient pt tine.
Problemele tale sunt grave, sunt inradacinate si fara ajutor de specialitate nu vei reusi. Mergi la un specialist, te rog, si rezolva-ti problemele din copilarie si adolescenta.
Pt tine nu este important sa cauti vinovatii, nu te ajuta cu nimic,ci sa ai o atitudine sanatoasa fata de cei din jur.
Relatia cu mama ta a fost si este una nesanatoasa si acest lucru se va perpetua. Chiar daca nu ne dorim sa repetam greselile parintilor fata de copiii nostri, intr-un final aici ajungem.
De dragul copiilor tai, de dragul tau, mergi la un specialist.
Ma rog la Dumnezeu sa gasesti unul bun, dar si asa, psihoterapia va tb sa fie de durata, ceea ce ai tu nu se rezolva intr-o sedinta-doua si nici fara dorinta si participarea ta activa.
Cred ca cea mai buna veste pe care as putea sa o citesc de la tine ar fi aceea in care ne anunti ca ai inceput psihoterapia.
Multa bafta si intelepciune iti doresc!
meg67 spune:
marci a punctat un aspect relevant
cateodata ne trebuie ajutor profesional ca sa gasim luminita de la capatul tunelului
bafta si de la mine!
meg