Durerea unei pierderi de sarcina (7)

Raspunsuri - Pagina 9

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Della spune:

Raluca, te-am citit si ieri, m-am uitat la link-uri. Am citit "Cuvânt al p#259;rintelui Teofil" si m-a pus serios pe ganduri. Asi dori sa scriu ce simt, nu pot. Simt ca este adevar in cuvintele lui si trebuie sa citesc de mai multe ori. Multumesc, cuvintele lui au venit la timp, cu toate ca nu sunt o persoana religioasa, cel putin cu i sensul obisnuit.

Mari, felicitari! Tare ma bucur pentru tine . Doamne, cat de frumos se transforma listuta noastra .

Ileana, ma bucur ca ti-au placut articolele, ca ai reusit sa le citesti . Ma straduiesc sa fie si un al treilea, ca sa ma simt implinita si sa inchid frumos acest capitol al maternitatii, in sensul ca imi mai doresc o nastere, un copil, dupa care nu mai planific altul (dar cine stie?).
Cat despre ce ai scris, legat de echo, efectiv am ramas fara cuvinte. Sa nu poti tu cere o ecografie ... e revoltator. Iti doresc rabdare, calm, optimism si sigur va fi bine

Flavia, multuesc pt. reactie . Asi vrea sa scriu mai multe, dar nu pot acum.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hair spune:

Fetelor, imi permit sa va pun cuvantul parintelui Teofil, si eu trebuie sa-l citesc de multe ori pentru a-l putea primi, sper sa va ajute si pe voi in acceptarea durerii.

Cuvânt al părintelui Teofil, înregistrat în Franta / la 20 iunie 1999 si preluat din Feuille Saint Jean Cassien, nr. 68/ iunie 2000

Încă din tinerete mă întreb la ce serveste suferinta si nu am găsit încă răspunsul potrivit. Am constatat că pentru toată lumea, pentru cei care suferă si pentru cei care nu suferă, suferinta este în acelasi timp o realitate, o problemă si o taină. Realitate pe care nu o putem evita, problemă pe care nimeni nu a reusit să o rezolve, suferinta rămâne taină. De fapt, nu e important ceea ce credem sau gândim despre suferintă; important este raportul pe care îl avem cu propria noastră suferintă. Ce putem face ca să nu suferim?

Biserica nu vrea ca oamenii să sufere. În timpul slujbelor noi ne rugăm pentru un ,sfârsit crestinesc vietii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace si răspuns bun la înfricosătoarea judecată a lui Hristos, să cerem". Biserica doreste ca credinciosii să-si ducă viata în liniste si pace, si cât este posibil, să nu sufere. În timpul Sfintei Liturghii ne rugăm de asemeni pentru conducătorii Bisericii, pentru episcopul nostru, ,ca Domnul să-l păzească întreg, în pace, cinstit, sănătos, îndelungat în zile". După ce am făcut această cerere pentru conducătorii Bisericii, o facem si pentru noi toti, pentru că adăugăm: ,pe toti si pe toate".

Biserica doreste, deci, ca toti oamenii să trăiască în pace, să fie sănătosi si să aibă zile îndelungate. Ea nu încurajează suferinta, dar ne învată să o suportăm atunci când o întâlnim, să acceptăm partea noastră de suferintă, să o primim pentru binele nostru. Să nu ne dorim suferinta, dar să o acceptăm dacă vine. Nu e nevoie ca toti oamenii să aibă partea lor de suferintă. Unii sunt scutiti, altii o pot suporta cu usurintă, iar pentru altii este un adevărat chin. Când spun asta mă gândesc în special la suferinta fizică. Cunosc persoane care suportă o suferintă adâncă, care nu se pot misca de pe patul de boală, si care totusi radiază de bucurie, o bucurie pe care ceilalti, desi sănătosi fizic, nu o au. Unii se revoltă în fata suferintei, iar altii o ignoră. În fiecare din aceste cazuri trebuie să luăm în considerare intensitatea suferintei, căci sunt suferinte care-l pot distruge pe om.

Sunt însă persoane despre care credem că suferă, dar care stiu cum să se comporte în fata suferintei, anihilând-o. Un medic român, care crede în Dumnezeu, spunea că sunt două lucruri pe care omul nu le poate face fără credinta în Dumnezeu: să crească copii buni si să suporte o mare suferintă. Eu cred, de asemeni, că cei ce au de purtat o cruce grea, au si puterea de o duce usor, fiind persoane care cred în Dumnezeu. Ei primesc partea lor de suferintă ca venind din mâinile Domnului, stiind că dacă Domnul a îngăduit-o, nu e în zadar. Sfântul Marcu Ascetul spunea că nu e important să stim de unde vine suferinta, ci să stim cum să o primim fără să ne revoltăm. Un părinte din mănăstirea noastră, părintele Arsenie Boca, spunea: ,Dacă tot trebuie să suferim, măcar să nu suferim zadarnic". Pentru a putea folosi suferinta spre binele său, omul trebuie să creadă că suferinta are un sens pentru el, chiar dacă pe moment nu întelege. De fapt, cel care întelege si stie cum să suporte suferinta, nu mai suferă.

As spune că suferinta e o realitate pe care avem dreptul să o evităm, dacă putem, o problemă pe care avem dreptul să o rezolvăm, dacă ne stă în putintă, dar trebuie să ne plecăm în fata tainei si să folosim suferinta care ne este dată pentru progresul nostru spiritual.

Dacă nu putem să ne întelegem propria suferintă, nu vom putea întelege nici suferinta celorlalti. Putem totusi să încercăm să-i ajutăm să-si poarte suferinta. Este chiar o datorie, căci Domnul ne-a chemat să-I fim colaboratori, să ne ajutăm aproapele. Fără a avea puterea de a vindeca, avem datoria de a face tot ce ne stă în putintă pentru a-l ajuta pe cel de lângă noi. Să ne gândim la cei patru care l-au adus în fata Domnului pe paraliticul din Capernaum. Ar fi putut să astepte să se întâlnească cu Domnul, dar ei au simtit nevoia să-l aducă pe prietenul lor cât mai repede în fata Domnului, pentru a fi vindecat. Si-au dat seama că ei nu-l puteau vindeca, dar au stiut că Domnul o poate face.

Totusi, Domnul nu vindecă mereu. Pe unii îi lasă să sufere, pentru binele lor si al celor din jur. Am constatat adesea că oamenii care suferă sau care au trecut prin mari suferinte, sunt oameni puternici. Ei au căpătat o altă perspectivă asupra vietii si au dobândit unele calităti pe care oamenii scutiti de suferintă ne le pot avea. Suferinta poate fi primită ca un dar, ca o îmbogătire. Unii simt suferinta ca pe o nedreptate, ca pe ceva care nu ar fi trebuit să li se întâmple lor. Asta pentru că ei se compară cu ceilalti, ceea ce nu are nici un sens, fiecare om trebuie să-si trăiască viata care i-a fost dată. Fiecare are raportul său cu suferinta, fiecare poate câstiga ceva din suferintă. Cred că ceea ce trebuie să ne ajute este constiinta că Dumnezeu îngăduie această suferintă si că ea are un motiv, chiar dacă noi nu-l stim. Această constiintă, sau mai bine zis această încredere, ne ajută să ne purtăm crucea cu seninătate.

Pot să vă asigur că credinta în Dumnezeu ne ajută să suportăm o mare suferintă. Să ne reamintim însă că dacă am suferit, nici nu ne dorim să suferim, pentru că nici Biserica si nici oamenii nu o doresc. Să evităm suferinta dacă putem? Da! Dar să nu fugim de crucea care ne mântuie. Domnul nu ne binecuvântează o asemenea atitudine. Căci Domnul ne cere să ne purtăm fiecare crucea, crucea lepădării de sine însusi. Fără cruce nu este mântuire; mântuirea nu ne vine numai prin Crucea Domnului ci si prin purtarea propriei cruci. Când trecem printr-o ispită, printr-o boală, printr-o durere, un necaz, ne întâlnim crucea pe care trebuie să o purtăm si ea devine într-adevăr crucea mântuirii noastre.

Să fim convinsi că crucea ne este necesară pentru a ne mântui. Să-I cerem Domnului sănătate si tot ceea ce e bun, dar să-I cerem si puterea de a accepta suferinta atunci când ne este trimisă. Să-I cerem Domnului să ne întărească în credintă pentru a putea face fată tuturor încercărilor care ne vin, să-I cerem Domnului să ne ajute să purtăm cu bucurie suferinta. Sfântul Isaac Sirul spunea: ,Caută un doctor înainte de a fi bolnav si roagă-te înainte de venirea ispitei".

Să ne pregătim să suferim, suferintă fizică sau suferintă morală. Pentru a putea răbda suferinta morală si pentru a putea profita de ea, trebuie însă să ne smerim. Să nu ne tulburăm văzând că suferinta este o realitate pe care nu o putem evita, o problemă pe care nu o putem rezolva, o taină care pentru binele nostru, pentru progresul nostru spiritual ne uneste cu Crucea Domnului. Ea este o taină care ne uneste cu suferinta Domnului care avut milă de noi si ne-a mântuit, pentru că ne iubeste. Ea este o taină care ne uneste cu Domnul, care ne iubeste chiar si atunci când ne lasă să suferim si care ne sterge lacrimile atunci când stie că suferim pentru binele nostru.

Noi nu suntem singuri. Dumnezeu este cu noi. Să credem că îngerul nostru păzitor ne însoteste pretutindeni, că Maica Domnului ne ocroteste mereu si la bine si la rău. Să credem că mila Domnului ne însoteste mereu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns estecri spune:

Buna fetelor,

Saptamana asta ploua cu gravidute! Ma bucur foarte mult pentru Mari si Flavia si le mai odata.Sa aveti grija de voi si de bb si sa ne spuneti noutati!
Della tu nu ne spui nimic despre tine? (numeri ...esti in perioada de )sau nu am fost eu atenta (sa-mi fie cu iertare!).
Pe mine nu ma mai dor ovarele deloc si chiar imi e bine . Astept ziua de duminica sa vedem daca o fi cu ochisori sau nu.
Laura vine si randul nostru ai sa vezi!
va pe toate!

sorina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

Sorina iti tin pumnii sa fie cu okisori

Fetelor nush daca se prinde ceva luna asta la mine, ca am de fo doo zile o mancarime in interior si cand ma spal am asa o scurgere alba, dar formata din bucatele, nu stiu cum! Parca e branzita, dar cu firmituri mari Ma tot dau cu clotrimazol si lomexin dar, daca nu-mi trece, maine ma duc la dr. Ufff ca sa nu fie bine

Raluca foarte frumoase cuvintele parintelui si incarcate cu adevar! Daca nu aveam credinta in Dumnezeu eram demult dusa la Socola! Cu ajutorul Lui merg mai departe si in El imi pun nadejdea sa am un copilas


Poze Laura
Sa o ajutam pe Barbye

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blueeyes2003 spune:

Mari, cred ca ai facut deja testul care ti-a intarit convingerea ca esti .Te mai felicit odata pentru ca mesajul meu a ajuns inintea celui scris de tine (Laura si Flavia,ce va mai amuzati voi!!!),si iti doresc o sarcina usoara si un bebe sanatos! Sa ne tragi si pe noi dupa tine

Flavia, ai grija de tine si de bebe! Profita cat poti de mult de aceasta perioada super frumoasa!

Laura, nu fi trista,sigur nu este ceva grav.
Uite un sa te simti mai bine! Nu trebuie sa te gandesti ca nu s-a prins nimic pentru ca nu se stie niciodata! Fii optimista!

Sorina, iti tinem pumnii pentru duminica.Sa ai II liniute pe test!

Ralu, am citit si eu articolul si intr-adevar si eu simt ca "noi nu suntem singuri. Dumnezeu este cu noi. Să credem că îngerul nostru păzitor ne însoteste pretutindeni, că Maica Domnului ne ocroteste mereu si la bine si la rău. Să credem că mila Domnului ne însoteste mereu"

Della, iti doresc sa ti se implineasca visul de a avea si al treilea copil! Sigur asa va fi!

Va pe toate!




MIRELA







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blueeyes2003 spune:

Mari, mergi la medicul de familie si iti va da analizele pe care trebuie sa le faci.Eu prima data am mers la dr. ginecolog si mi-a dat o lista intreaga de analize,atunci credeam ca sunt prea multe dar ulterior s-au dovedit a fi cele mai importante.Medicul de familie mi-a dat doar cateva,sange,urina etc

Laura, am uitat sa-ti spun ca mie mi-a dat Colposeptine si a fost foarte bun.

Della, ai o familie foarte frumoasa!





MIRELA







Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Della spune:

Sorina, noi nu prestam, eventual in aprilie, de Pasti, cand s-au prins si copiii nostri. Asta daca in aprilie o sa fie de acord si sotul . EU oricum sunt linistita.

Laura, legat de scurgerea si mancarimea pe care o ai, nu stiu daca nu s-ar rezolva cu "gynozol". Eu asta am primit cand am avut ceva asemanator cu ce descrii tu .

Am adaugat cateva poze noi, de alaltaieri.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/nagyadelaclementina/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns msemcu spune:

Dragele mele , va multumesc din suflet pentru urari si pentru cuvintele de incurajare. Sunta asa intr-o stare de fericire, dar parca mi-e frica sa ma bucur prea tare de frica sa nu se intample ceva!

La mine ultimul CM a fost pe 16 septembrie si cum aveam un ciclu foarte scurt, de numai 24 de zile, marti, pe 10 am facut testul si a iesit pozitiv! Primul, facut de dimineata si fost si cel mai convingator de pana acum! Ca restul le-am facu seara, dupa ce ies de la munca! acum cred ca as fi in 4 saptamani, nu?

Flavia, sunt cu un pas in urma ta!

Sorina, iti tin si tie pumnii pentru duminica! Si Laurei si Mirelei si Adelei! Si tuturor celor care sunt in perioada de speranta!

Ileana, poti sa schimbi si semnatura mea, te rog? Ca imi iau inima in dinti si sper sa fie totul bine de data asta.

La cat spuneati ca ar trebui sa merg la primul eco? La 40 de zile? Si oare ce analize as putea sa fac intre timp?

Va pe toate,
Mari

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

Adela ce e gynozol? Cum se ia?

Dar Colposeptim ce e?


Poze Laura
Sa o ajutam pe Barbye

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aventura spune:

Bravooooo Pepsica!!!!!! felicitari!!!!!!!!!
Sa-ti traiasca samburelu'! Sa ai o sarcina usoara!

te imbratisez cu drag

Aventura 22+ cu Conrad

Mergi la inceput