Mamici de mai-iunie 2006 (87)

adriella spune:

Multumesc Lyly mai este un pic pana joi.
As dori ca cineva sa-mi trimita un PM cu nr de tel...

Alicia a postat un mesaj la capitolu anterior.
Bine ai revenit Alicia refacera rapida si mult laptic!!! Sa-ti traiasca bb Alessia-Ioana!!!

Adriella 39+

Steluta spune:

Mesaj de la alisia in capitolul trecut!

quote:

---

Originally posted by alisia

Buna tuturor,
Felicitari noilor mamici si bebicilor.
Eu am nascut in 12 mai cu cezariana , un ingeras de 2950kg.care a inceput aceasta viata cu un 10.
Suntem o super mancacioasa, semanam cu taticul si ne cheama Alessia-Ioana.
Eu, imi revin mai greu dupa cezariana tinand cont ca am o anemie severa....si am pierdut si foarte mult sange...dar tati este alaturi de noi si ne ajuta mult.
Va las ...ma cheama datoria...
Sa aveti grija de voi!!!!
Alisia si Alessia

---

FELICITARI, ALISIA, NEDA si NICOL!!! SA VA CREASCA BEBELUSII MARI!!!

Neda, suntem alaturi de tine!! Fii increzatoare, ca bebe are ingerasul lui alaturi!!!

Angelica, superba povestea nasterii Sarei!! O voi pune pe web!!

Fetelor, de Magg mai stiti ceva?? Sau neuronul meu nu mai functioneaza?? Ca parca nu am mai auzit nimic despre ea...

Noi am fost azi la Iosup pentru o eco de verificare. Bebelina noastra are 2855 gr, la 35w4d. Ca DPN ar fi intervalul 18-22 iunie. Asta daca nu se grabeste. Colul are 28 mm, ceea ce ma bucura tare mult. Insa mi-a spus ca am valorile IR pe stanga marite (0,47-0,50). Dar vineri mergem la dr T, si vedem ce parere are...



Steluta 35s+.

arleena spune:

abibrinza mama m-a invatat sa-i ridic si putulica si coitele in sus, sa nu-i atarne intre picioruse si sa-l fac tot timpul cu creme sa nu se irite....scutecul il stang cat imi permite scaiul ala.....e destul de lungut si subtirel baiatul meu si plus de alta s emisca f mult...e super vioi......cand ne-a vizitat medicul acasa l-a pus pe burtica si se tot agita el acolo si s-a intors singur pe spate...s-a mirat cum un prichindel de 1 sapt juma face asa ceva....are tonus f bun.....si daca ii ti contra la picioruse atata se impinge sa incepe sa se trasca ca o ramutza....e asa de scump....
despre decalotare ce sa-ti spun.....am tot citit pe net despre asta si cica e mai bine sa lasi sa se produca singura....pana la varsta de 2-3 ani se poate produce....si nu e prea indicat sa o fortezi......dar sunt pareri si pareri...am o pritena(are un baiat de 13 ani) si mi-a spus sa fac eu treaba asta chiar daca curge sange...mi se pare barbar....si banui ca e si o trauma pt baitel....mai am o matusa care a fost casatorita cu un musulman si ma tot bate la cap sa-i fac circumcizie..... doar nu m-am dus cu pluta?!?!!?cum sa-l terorizez in halul asta pe bebita al meu!??!?!din punctul meu de vedere nu mi se pare o idee f buna...mai ales ca am avut un fost cu circumcizie.....si mi se pare ca diminueaza sensibilitatea....intr-adevar e mai igienic...dar cu placerea cum ramane??nu vreau sa repesc asta feciorului meu.....

vedem mai incolo ce si cum....sau poate ne dau ceva sfaturi mamicile de baietei care au trecut prin problema asta...

de ALEX(2w - 8.05.2006)

Irinel spune:

Buna fete dragi!
Rar pe aici da stau prost cu timpul si am fost si bolnava, a furat fiu-meu de la gradi un virus si ne-am hotarat sa il impartim si nu am putut dormi vreo 2 nopti de dureri de gat si cum si asa sunt in urma cu somnul...

Va multumesc mult de gandurile bune pentru o luna de viata a Mariucii mele. Am pus cateva poze noi la albumul Maria-2-3 saptmanai.

Hora mortala povestea nasterii.

N-am apucat sa citesc alta poveste, o sa incerc.
Na ca ma cheama Maria sa ii dau sa pape
Sper sa pot reveni.

Pupici

http://photos.yahoo.com/irinoiu

Irina, Daniel (28 Mai 2004) si Maria (20 Aprilie 2006)

CamiM spune:

Fetelor ce de bebelusi frumosi aici la noi!! Superbi, ma tot uit la pozici si ma minunez.. sa ne traiasca la toate puiutii si celor care inca ii asteapta sa aiba parte de nasteri usoare si bebei sanatosi!!

Fetele care ati nascut cum stati cu timpul ca mie mi-ar trebui zile ceva mai lungi.. ?? parca trece vremea si eu nu apuc sa fac nimic..
Noi suntem bine.. ne-a cazut buricutul la 7 zile, am facut prima vizita la pediatru si suntem ok, am inceput sa luam deja in greutate dupa prima saptamana, si in general suntem cumintele si dormim..mai putin noaptea cand nu ne place deloc dar absolut deloc in pat la noi si trebuie sa stam cu mami..La baita depinde de toane uneori ne place alteori nu prea..iar mami isi revine destul de bine dupa operatie.

Virgi bine ai revenit pe forum cu Luana!! e o scumpa!!

Neda o sa fie bine, bebe o sa creasca mare repede si o sa vina cu voi acasica!!Iti trimitem numai ganduri bune si asteptam vesti de la voi.

la multi ani Elenelor si Constatntinilor.. asa mai cu intarziere...
Alia La multi ani!! Sa fiti sanatosi si fericiti si bebe sa cresaca mare si cuminte!!

Raalucutza asteptam vesti de la tine si bebe mic!!

Am reusit sa pun si eu cateva poze cu Sofia: http://pg.photos.yahoo.com/ph/earendyil/album?.dir=/9318re2

Cami & Sofia

Steluta spune:

Angelica, gata am pus povestea pe web!! Poti verifica daca totul este in regula!!



Steluta 35s+.

arleena spune:

Irinel insanatosire grabnica si ai grija de maria cu virusul ala....

fetelor....dupa cum se vede...azi m-am plictisit nevoie mare....al meu ALEX doarme ca lemnul...are zile cand cand doarme f mult....mi se umplu tzatzele de lapte asteptand sa se trezeasca d-nealui si sa faca golirea....incepe sa-mi dea laptele p-afara si tre sa ma mulg un pic ....si imi pare rau de laptele aruncat cand ma gandesc ca altele nu au...si el prostolutu' nu profita....mi-e si mila sa-l trezesc cand vad ca ce bine doarme...si se zice ca in somn cresc cel mai bine copilasii.....e ex azi noapte de la 12 pana la 8:20 a dormit bustean...oare chiar e ok sa doarma atat??/
ai vostri bebei cum stau cu somnul????

de ALEX(2w - 8.05.2006)

arleena spune:

CamiM intr-adevar sunt zile cand parca 24 ore sunt cam putine...dar trec...si vine cate o zi din asta...ca azi...ca tot il pandesc sa se trezeasca......am facut si curatenie....manichiura...pedichiura...am mai si lucrat la un proiect lasat in stand by de vreo 2 sapt.....
la baita la al meu ii place sa-l tin pe brat cu fata in jos spre apa...si sa-l spal stand asa cu fata spre apa....cand il intrc si-l pun cu curutu' in apa incepe sa chitzaie.....
iar de dormit....au fost cateva noptii cand refuza pur si simplu patutul lui...dar inca e micut si tre dresat...nu o sa-l las sa doarma cu noi....cum adorme il pun in patut....si daca se trezeste e nasol....ca e mai greu sa reluam ritualul de pus in patut si sa adoarma acolo.....daca are dureri il pun pe burtica si-l frec pe spate....si adoarme asa....la inceput imi era frica sa-l las sa doarma asa dar am vazut ca isi pune o manuta sub cap si nu sunt sanse sa se sufoce....oricum, ei sunt luptatori pt supravietuire...

de ALEX(2w - 8.05.2006)

vivighe spune:

Arleena...stiu ca nu pare mare inginerie sa pui un Pampers,nici eu n-am fost stralucita de la inceput si bebe,chiar daca e fetitza se trezea si ea uda pana la ceafa,sau cu kk pe spinare de ti-era mai mare mila de ea.Cauza-nu-l puneam bine.Trebuie ca cele 2 parti(din fata si din spate sa fie la acelasi nivel,si sa strangi aricii aia cat mai bine.Io ii aplicam cam pe unde sunt catzelusii aia,da acu ii strang mai bine,si vad ca nu se mai intampla accidente.la baietzei stiam ca trebuie sa le aranjezi putzulica in jos.

Fetelor sa stiti ca si eu am citit toate povestioarele,am admirat toti bebelushii,dar n-am apucat pana acum sa va felicit pt micutzii vostri.Ei bine am s-o fac acum,cu scuzele de rigoare pt intarziere.

FELICITARI TUTUROR,SA VA TRAIASCA BEBELUSHII MICI SI SCUMPI!

Angelica...mi-ai facut pofta sa spun si eu povestioara mea,desi intial ma gandeam ca o cezariana nu-i nimik spectaculos,cand am citit povestea ta mi-am schimbat parerea,mai ales ca poate foloseste cuiva si experienta mea.

Asadar,eu aveam programare pe 10 mai pt cezariana.Tipul asta de nastere a fost alegerea mea,motivata de prezentza unor chsturi endomatriozice(datorita carora nimeni nu-mi prea dadea motive sa sper la un bebelush fara operatii,tratamente,etc.Si totusi s-a intamplat o minune,pt ca bebe a venit bine merci,fara nici un fel de alta interventie).Ideea era sa vada cu ochii lor chisturile astea,cate sunt,cum sunt,sa stim ce facem mai departe.

Desi la mine e trecut Dr Anca Alexandru,dansul m-a vazut prima data in ziua operatiei.sarcina mi-a fost urmarita de Dr. Nicolaescu Alice,verishoara mea,care tocmai a terminat rezidentziatul si care lucreaza cu domnul dr.Alice vorbise din timp cu domnul dr.,cu anestezist,cu cine a mai crezut ea de cuviintza ca trebuie pt ca totul sa mearga bine,si-i anuntzase pt data de 10 mai.

Duminica seara,7 mai ,fac baie,ma bibilesc eu mai mult ca oricand,fac manichiura,pedichiura,pensat...ce sa mai ...tot ce-mi trecea prin minte sa fiu mai motzata.Ma culc eu linistita,dorm ca un tanc(de vo 2 sapt dormeam foarte bine) pana la 9 dim.cand suna tel.Alice ma suna sa ma intrebe daca nu care cumva am chef de operatzie atunci,in ziua aia,ca "echipa" e bine dispusa si n-avea nimik de operat in ziua aia.Io buimaca...parca n-auzeam bine.Ii zic sa ma lase putin sa ma gandesc si o sun io in 10 min(trebuia sa gandesc repede ca era deja cam tarziu).Il trezesc pe Bogdan,ii spun si lui si ne tot gandim ca sa facem.De emotie ma apuca si vo 2 contractii,asa ca ne hotaram sa mergem la spital.Mai bine asa,pe nepusa masa,am dormit ca lumea noaptea,nu mi-am mai facut o mie de griji,ne pregatim rapid si dam fuga la spital.Pe drum eram tare emtionati amandoi,mie imi dadeau lacrimile numai la gandul ca in cateva ore o sa-mi tin iepurashul mic in bratze.

La spital agitatie mare,sa facem formele rapid,asa ca pe la 11 si ceva eram in slonul unde avem sa fiu adusa dupa operatie si asteptam sa ma cheme.Mi-au luat sange,secretie,au monitorizat bataile de inima ale bebelushului si apoi...gata...la sala.M-am urcat destul de senina pe masa ,a venit un nene care sa ma tina sa stau nemiscata pt anestezie,mi-au facut si anestezia...eu,spre deosebire de Angelica nu am simtit mai nimik,doar o simpla intepatura si gata,au inceput sa-mi amortzeasca picioarele,ce-i drept mai mult dreptul decat stangul,a venit apoi o tanti sa-mi puna sonda(bine ca mi-a pus-o cand incepuse sa prinda anestezia ca e o senzatie nasoala rau.Am trait-o cu alte ocazii),m-au dat cu iod...deja nu mai simtzeam mai nimik si la apoi s-au apucat...Io stateam cu ochii pe monitorul cu pulsul si tensiunea,ca stiam ca e posibil sa-mi scada de la anestezie si la tensiune mica avusesem io toata sarcina ma gandeam sa nu-mi dau duhul acolo.Masca de oxigen se incapatana sa nu stea deloc pe nasul meu asa ca am cerut sa o indeparteze ca ma simteam bine.Cand deodata incepe cineva sa ma apese pe burta zdravan...nu ma durea da zici ca voia sa scoata sufletul din mine si apoi ...la scurt timp se aude "wa" timd asa...apoi iar "wa" si apoi vad un bebe roz si plin de vernix care parca zbura ca avea si manutzele si piciorusele intinse in aer si tocmai cand aterizeaza pe masutza din dreapta mea incepe sa straige din toate puterile"wa,wa,wa"...am rasuflat usurata si apoi ...nu pot sa descriu in cuvinte ce simtzeam.Si acum imi dau lacrimile cand mi-aduc aminte de prima noastra intalnire.Imi curgeu lacrimi de fericire pe obraji si asteptam s-o termine de consultat si sa mi-o aduca mai repede sa-i vad mutritza mica.Mi-au adus-o infasurata fedelesh intr-un scutec,am pupat-o pe fruntea roz si micutza si mi-am spus "ce frumusica e..."(stiam ca bebelushii nu sunt tocmai draguti la inceput,dar ea chiar mi se parea frumusica foc)si apoi a plecat...Peste ceva timp a venit asistenta care plecase cu ea si mi-a zis:3 kg 400,51 cm..."si apgar?"intreb eu..."9 la 1 min 10 la 5 min"...super...

Apoi a urmat o ora de cusaturi in care m-am plictisit rau...incepuse sa ma doara umarul drept...cred ca stateam cam cash pe masa aia...senzatie de voma...am si vomat putin(noroc ca n-apucasem sa mananc nimik de dimineata)...si apoi gata...inapoi in salon,picioarele deja mi se dezmorteau.A venit si Bogdan langa mine...a zis ca a vazut-o si el si ca e frumusica...apoi,la scurt timp mi-au adus-o langa mine s-o tin in brate,sa suga putin(nu stiu daca a avut ce).Stateam amandoi si ne minunam de ea...nu ne venea sa credem ca in sfarsit e cu noi...

La reanimare a fost destul de naspa...adik dureri care n-au cedat deloc cu nimik.Dureri exact cum aveam eu la ciclu,numai ca atunci cu un ketonal intr-o ora treceau,acum n-au vrut sa treaca toata noaptea.Eu am avut lasat cateterul de epidurala sa-mi bage calmante prin el,dar au fost apa de ploaie.Am inteles ca erau concentratii diferite in fiecare seringa.Primele 2 care erau mai tari au mai fost cum au mai fost...dar la celelalte a trebuit sa ma bazez pe autosugestie.Mi-au mai adus fetitza de vo 3-4 ori pana dimineatza...erau singurele momente in care uitam de durere si de tot...

Alice mi-a spus sa ma misc cat mai mult,chiar in pat fiind...sa ridic picioarele ,sa ma intorc de pe o parte pe alta...sa nu stau asa ca leguma...Asta am si facut ca nu puteam sta intr-o singura pozitie atata timp...Un alt moment "dureros" a fost ridicatul din pat dimineata...nasol rau la prima ridicare...si la a doua...m-au trecut toate transpiartiile...Pe la 9 gata...la salon... "deja?".S-a luptat un flacau cu mine m-am instalat acolo cu bagaj cu tot(salon frumos,cu 2 paturi,dar nu mai era nimeni), eu stateam in fund pe pat,abia respiram...si asteptam...nu stiu ce...A venit o asistenta mi-a schimbat camasa de noapte,mi-a ridicat patul,m-a ajutat sa ma asez si mi-a "prezentat" butonul pt urgentze.La scurt timp mi-au adus si fetitza...au pus-o in patutzul de langa mine si de atunci nu ne-am mai despartit...La primul scancet...ma panichez..."aoleu ce ma fac".Intind mana spre ea...incerc sa o linistesc...ti-ai gasit...caut cu privirea butonul salvator...ghinion...n-ajung la el...trebuie sa ma dau jos din pat.Si ma dau...Vine asistenta care se ocupa de copilasi,ii pune un pampers,mi-o aseaza sa suga si pleaca.Cand a plans a doua oara...eu iar...hop la buton.si vine asistenta iar..."ce s-a intamplat?","plange","pai...si v-ti uitat la ea...trebuie schimbata...sau poate ii e foame...hai intrati-va in rol...se poate?"Si sa vezi ce de sport am facut eu de atunci...cu ea in brate...ridica-te... aseaza-te,da' sportu' asta m-a salvat...Pana seara ma miscam fara nici un fel de durere,toata ziua aia n-am cerut nici un calmant,m-am minunat si eu de ce resurse zac in mine ...

A urmat inca o noapte nedormita,cu bebe care urla de foame din toate puterile...a atzipit si ea mititica 3 ore dupa o portie de lapte praf,dar eu tot n-am putut sa dorm...nu stiam ca bebelushii scot fel de fel de sunete,si n-am putut sa inchid un ochi...tot timpul aveam impresia ca o sa patzeasca ceva daca nu stau cu ochii pe ea.

Acum sunt deja 2 saptamani de atunci si nici nu stiu cum a trecut timpul.Durerea am uitat-o...nici atunci nu prea am bagat-o in seama...pt mine era o durere cunoscuta,numai ca nu mai trecea.Eu ma felicit pt alegerea facuta.Cezariana nu e o operatie grea...cel puitn pt mine nu a fost.Si cred ca la asta a contribuit foarte mult si motivatzia ...cand ai langa time un sufletzel neajutorat care plange de ti se rupe inima,cand vezi cum se linisteste cand il iei in brate si simti ca doar pe tine te cunoaste,ca are nevoie de tine uiti de toate durerile tale...pur si simplu nu poti sa stai in pat si sa zaci.

Cam asta e povestea noastra...sper sa aveti rabdare sa o cititi,n-am putut sa povestesc mai pe scurt...

poze http://pg.photos.yahoo.com/ph/vivighe/my_photos

26octombrie spune:

Angelica, tare emotionanta povestea ta! Acum parca imi pare bine ca mi-au facut anestezie generala, pentru mine raul cel mai rau din lume e senzatia de voma, de-aia fugeam de anestezie. ma gandeam ca la rahi n-o fi...

Floare draga, asa sa fie, sa ne vedem cu don'soarele mari si sa ma faci de rushine cu posturile mele de lauza nebuna!

Virgi, Luana e minunata !nici nu imi imaginam ca ar putea sa fie altfel!


Luana si Hora

Hora Lucia
Lisboa 2005