Nazdravani de oct-nov-dec-2003(75)
Raspunsuri - Pagina 12
Ana68 spune:
Mamicute,intru fuguta sa va salut,caci la noi la servici treburile se tot aglomereaza cu trainninguri si cursuri si instruiri si...nebunie mare.Peste toate astea alergam si dupa casuta...am gasit un apartament,insa e cu cantecel la el,caci proprietara nu are decizie definitiva de divort,iar noua,chit ca ne place,nu putem incheia cu ea decat un precontract dupa care sa asteptam pana primeste ea hotararea definitiva...Dar daca intre timp gasim ceva si mai bun?!Tare greu este...Cautam si va multumesc celor care sunteti alaturi de mine...
Va doresc tot binele din lume atat voua cat si famiilor voastre.Sa fie copilasii sanatosi!
Ana-Maria,mami deAlex&Luana
adameasca spune:
Ana, parerea mea e ca ori mai asteptati pana isi termina divortul proprietara, ori va lasati pagubasi si cautati alt apartament. Ca cine stie ce se mai intampla pana is toate actele gata...
_
Ileana, mama de LUCA(2 octombrie 2003)
www.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=54498" target="_blank">Jurnal
POZE NOI; 
Ana68 spune:
Ileana,multam' de sfat.Si noi gandim cam la fel.Oricum saptamana viitoare vom merge sa discutam din nou cu proprietara si sa mai vedem o data apartamentul.Se pare,din cate ne-a zis agenta imobiliara,ca lucrurile nu stau foarte rau,dar ...mai discutam.Oricum actele nu se pot incheia pana sentinta de divort nu are stampila definitv si irevocabil pe ea.
De gasit altceva,la pretul care ne permitem si cam cum vrem noi....nu am mai gasit.
Preturile sunt foarte mari pentru posibilitatile noastre si nici felul in care arata si confortul nu sunt multumitoare.Deja am renuntat sa ma mai gandesc ca vreau o zona anume a orasului.
Mai vedem.
Ce fac copilasii vostrii?
Luana mea m-a surprins pana la lacrimi zilele trecute.Sa va pove:Alex a primit cadou de ziua lui un medalion cu Maica Domnului pe o parte si cu Isus pe cealalta,atarnat pe o sforicica.Cadou de la tanti care sta cu Luana.Mandra mea a profitat de neatentia lui Alex si i l-a sutit.Tanti a noastra e foarte bisericoasa si a invatat-o pe Luana sa zica "Doamne-Doamne ajuta-ne pe noi!".Mai mamicute,va spun sincer ca am plans.
Luana mea,cu medalionul la gat,tinea cu degetutele alea mititele medalionul(ca e micut medalionul),privea acolo si zicea,de parca se milogea (reproduc):
"Doaaaaaaamni-Doaaaaaamni,agiuta pi nooooi!".Ma uitam la ea si parca ii vedeam aripioarele de ingeras.Am plans,ca mi-au tzashnit lacrimile din ochi.Ii spuneam:"Luana,zi asa:Doamne-Doamne ,ajuta-ne pe noi,sa fin sanatosi si sa ne luam casuta".Si ea,mititica,spunea:"Doaaaamni-Doaaaamni,agiuta pi nooooi,sa fim natooooshi si sa uam tasutza!"
M-a terminat,m-am inmuiat toata si pe tata-su la fel.Ca sa isi mascheze lacrimile si tata-su, imi zice mie shugubat:"Poate pe ea o aude Dumnezeu si ne-o ajuta si noua sa ne luam o locuinta" si radea in coltul gurii...Sanchi!
Vreau sa va spun ca i-am povestit si colegei mele de birou intamplarea si,mamicuta si ea fiind,de baietel de 5 ani,am ramas uimita vazand-o cu ochii umezi.
Mamicute,sa aveti un weekend minunat si sa auzim numai de bine.Sa va fie copilutii sanatosi!
Ana-Maria,mami deAlex&Luana
adameasca spune:
Ana, sunt ceva de speriat coppii astia. imi povestea cineva care a aprofundat oarecum informatiile din domeniu ca pana la 3 ani copiii au o legatura speciala cu Dzeu si cu ingerii care ii pazesc toata viata din ziua in care s-au nascut. Si ca acei copii care spun ca au vazut ingerashi vorbesc serios, cica ei chiar ii vad. Acuma nu stiu ce sa mai zic... Oana, prietena lui lui Luk, mai mare cu o luna decat el, ii spunea intr-o zi bunicului ca se gandeste la Doamne Doamne. Na, ca sa zici tu om mare la faza asta?
Fi-miu e un cuminte, ptiu, ptiu sa nu-l deochi. Cere la pipi si kk cand e treaz si pe afara, doarme bine nopatea, mananca satisfacator, a renuntat la trantitul usilor. Acuma tzipa, da' tzipa frate de ne dor timpanele pe noi.
Ai vostri au temeri d-astea fara sa le fie induse? Adica lui Luk ii e frica de caini, cu toate ca eu l-am incurajat tot timpul sa se uite la ei, sa vorbeasca cu ei, i-am dat voie sa puna mana pe aia care am considerat eu ca sunt safe. Nu stiu ce are cu cainii, dar ii cam ocoleste.
_
Ileana, mama de LUCA(2 octombrie 2003)
www.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=54498" target="_blank">Jurnal
POZE NOI;
Elenalove27 spune:
Ana, ce frumos 
Doaaaaamniii-Doaaaamniii!
Alvaro zice Ohhh MY GOD dar atunci cand vede ceva si este impresionat sau cand ma supar eu pe el incepe si tipa la mine Mooom , God My God . Am eu o caritcica de rugaciuni si pe coperta arata pe Dumnezeu , Alvaro zice ca este tacsu mare
care locuieste in Miami. Nu seamana deloc cu socrumeu , dar el asa vede
Adameasca, lui Alvaro ii este mare frica de rate! avem aici niste rate urate rau , pai si mie imi este "frica" de ele dar copilul.O sa fac poze sa vedeti si voi ce uratanii de rate au astia
cand nu este cuminte eu ii zic ca vine rata, si imediat se potoleste.
Iubeste muuuult pisicile si are 5 pisici de plush , doarme cu ele si normal ca ursul lui tot jucaria lui prefereata ramane.Noaptea se trezeste si incepe , mami, pisica alba, pisica galbena, pisica cu ureche roza, ...pana le strange pe toate si dupa adoarme inapo.Este un dulce ca vorbeste in engleza-romana-spaniola 
este alergic la animale ca am incercat sa ii aduca pisica adevarata cand era mititel dar la cateva zile ochisori ii erau rosi si satranuta mititelul la fel si tacsu ...asa ca nu am putut tine pisicul in casa si l-am dus la tacsu mare in Miami la curte...am incercat si cu catel in casa dar aceasi problema.
am pus poze cu BURTA
merg la GALERIE
Germania- Costa Rica
Elena
13+
POZE
adameasca spune:
Elena, vad ca-mi calci pe urme cu burtica. Deja se vede binisor ca e un bebe acolo. Io cand ma uit si ma vad cata sunt si abia am intrat in luna a sasea imi vine sa ma iau de par. Oare cat de mare o sa ma fac si de data asta? Alvaro e un frumos, pupam apasat voinicul.
_
Ileana, mama de LUCA(2 octombrie 2003)
www.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=54498" target="_blank">Jurnal
POZE NOI;
Elenalove27 spune:
adameasca, eu ma simt ca in luna a 7 ,hahaha , ca deh am rezerva de grasime de la alvaro! eu sunt acum in 4 luni, cum normal este inceputul cand incepe s vada burta , dar la mine este BURTOI!!!
eu zic ca sarcina asta o sa ma abtin la multe "prajituri" ca nu vreau sa iau alte 50kg in plus :((((....
am pornit saricna asta cu 80 kg , cu alvaro am pornit de la 65kg si am ajuns la 115kg , de la 115 am dat jos pana la 80 si mai aveam alte 10 kg de dat jos dar nu mi-am pus ambitia.
la mine nu se vede chiar asa de rau ca sunt grasa la 80kg(doar ca numai eu stiu cat am fost si ce m-am facut) , sunt aici niste vecine ca obezele si au 90kg iar cand le spun ca eu am 80 , nu ma cred!zice ca fac misto de ele
pup si sa auzim de bine , merg sa ma relaxez putin ca alvarica este cu taicasu la plimbare...cine naiba stie pe unde umbla...
fetelor, nu stiu cum este atunci cand ai 2 copilashi , nu stiu cum sa ma exprim.
ma gandesc la faptul ca pe alvarica il iubesc asa de tare ca acum cu bb 2 toata dragostea mea este pentru alvarica , ce ma fac eu , cum o sa impart dragostea pentru 2 copilashi.
i-am spus lui Al, ca o sa montez patutul langa pat la noi in dormitor , pentru bb 2 , iar eu o sa dorm cu alvarica in camera lui...nu vreau sa il afc pe alvarica sa sufere fara mine..poate suna ciudat , dar eu pe alvarica il iubesc cel mai mult pe lumea asta
cred ca ma strang hormoni de cap...
Elena14+
POZE
carmen77 spune:
Elena, eu cred cu sinceritate ca pentru fiecare copil se gaseste destula dragoste, si nu e nici pe departe adevarat ca trebuie sa il neglijezi pe unul ca sa ai grija de celalalt, evident, va trebui sa va impartiti tu si sotul ... de ex, daca tu ii faci baie sau il alaptezi pe bb, el se joaca cu Alvaro, si invers .. ma rog .. partea cu baia cel putin .
In alta ordine de idei, am reusit sa pun si io poze din Romania, din vacanta noastra.
POZE NOI
Carmen 
si Matei Gabriel - [b]27.10.2003
Ana68 spune:
Saluti mamicute de nazdravani,
La noi e agitatie si cautare...tare rau e sa iei o decizie,avand in vedere ca la mijloc sunt bani imprumutati la banca....Cladim visuri si planuri si tot ce doresc din tot sufletul este sa nu fie doar castele de nisip...In fine...
Ileana,ai dreptate:copilasii nostri sunt ceva de speriat.Eu cred chestia asta cu ingerasii si sa iti spun si de ce.Nu stiu daca va mai amintiti povestea,am scris-o eu acum ceva ani in urma(vreo3) dupa ce tatal lui Alex a murit...Alex avea la vremea aia vreo 3 luni si jumatate si,pe cuvantul meu (mi se ridica parul pa maini cand scriu)destul de des,o buna bucata de vreme se uita in gol si radea din tot sufletul lui de bebelus,cu hohote si sughituri asa cum fac bebelusii,gangurea uitandu-se intr-un punct fix si gesticula,intindea manutele....Cam dupa pomana de 40 de zile au incetat aceste manifestari...Soacra-mea spunea ca vorbeste cu tatal lui...
Ce spuneai tu de temerile alea...pai sa sti ca si Luana se fereste de catei si pisici si eu sau taica-su sau Alex nu i-am spus niciodata nimic contra animalelor si chiar am rugat si bona sa n-o sperie.Acum eu chiar nu stiu ce face tanti cat nu sunt eu prezenta.Nu ii e teama de ele,insa face pasi marunti inapoi si chitaie ca un soricel cand vreo pisica vine la ea sa se mangaie de piciorusele ei....de catei...nu mai vorbim.O sa se obisnuiasca,zic eu.
Elena,toti copilasii astia sunt niste comori....Si eu mi-am pus intrebari ca ale tale cand eram gravida cu Luana...Alex era centrul universului...copilasul super dorit si asteptat,caci Luana a fost o intamplare.,o neatentie,iar sarcina cu ea am pastrat-o la insistentele tatalui ei(plangea si se ruga de mine si ma suna din juma in juma de ora pe mobil sa verifice daca m-am dus la chiuretaj,pana mi-a smuls promisiunea ca tin sarcina)...Am dus sarcina cu bine,cu toate ca am fost cat Casa Poporului.Am plecat cu sarcina de la 74 de kile si cand am nascut-o pe Luana aveam 112 kile.Si eram mai mereu nervoasa si tot stresata,imi faceam fel de fel de scenarii in cap....ce sa mai zic?Cred ca hormonii mei erau supredimensionati.Ca sa nu mai pun la socoteala si faptul ca,atunci cand mi-a zis nenea doctorul la ECO ca e fetita...am zis ca s-a prabusit cerul pe capul meu....Ce sa mai zic?Mama nebuna,data in gripa aviara....Insa cand am vazut-o ,dupa ce am pus-o la san,cand mi-a zambit si a inceput sa scoata sunete....p-orma dupa ce am venit acasa si tata-su era si este precum untul la soare dupa ea....fara sa vreau am impartit cumva dragostea de mama.De fapt nu am impartit-o,pur si simplu e...o minune in familie:copiii mei se iubesc,iar amandoi pentru mine inseamna sensul meu pe lumea asta,sufletul meu...Ce tot zic eu?Sunt convinsa ca sti despre ce vorbesc,ca nu stiu cum,dar cuvintele sunt asa de sterile fata de ceea ce simt.
Si Carmen are dreptate:tata are o mare contributie...
Dragelor ....va pupez si sa fiti iubite.Mai vorbim!
Ana-Maria,mami deAlex&Luana
annita72 spune:
Bine v-am gasit, mamici! (Mai bine mai tarziu...)
Nazdravanul meu, Tudor, e nascut pe 2 decembrie 2003.
Elena, vreau sa-ti spun ca aceeasi senzatie am avut-o eu cand era Tudor in burtica, el fiind al doilea la mine. Mi se parea imposibil sa iubesc pe cineva la fel de mult ca pe Ioana. Dar am descoperit ca e foarte posibil. Cand o sa vezi mogaldeata... O sa ai impresia ca a fost cu tine dintotdeauna si o sa te miri de gandurile pe care le ai acum. O sa vezi!
mami de tudor si ioana