cum sunt sotii vostri?
Raspunsuri - Pagina 2
clau2toma spune:
Noi suntem de 6 ani inpreuna ,avem un copil ,eu sunt inpulsiva el foarte calm si ne intalnim mai mult seara prin casa [el fiind plecat mai toata ziua de acasa cu treaba ]. Ne-am certat si noi dar mai rar si eu daca am mai ridicat tonul vreodata ,el a stiut sa se abtina sau sa nu-mi zica nimic in momentele alea .Cam asa sta treaba la noi in casa .
Carmen_Marieta spune:
noi in ultimele luni ne tot certam, dar singura cauza este ca suntem foarte stresati( facem nunta in iunie) in rest, ne intelegem bine, si daca ne certam azi maine nu ne amintim.. de regula eu pornesc scandalul, dar el il aplaneaza...si tot el este cel care cauta sa ma impace...
any spune:
pai, sa vezi si sa nu crezi...toata lumea se cearta, mai in gluma, mai in serios, depinde de ce puncte slabe are fiecare, daca te ataca, nu/i nimic, asta te imunizeaza...
cu timpul trece la alta categorie, nu trebuie sa intri in panica, nu se desparte lumea de la o cearta, daca e sa se intample, inseamna ca e vorba de ceva muuult mai serios,
si, sa stii ca nu copii leaga relatia mai bine...ce daca nu ai copii?
pune/ti problema daca ai avea copii? atunci ce ai mai face?ai avea atat de multe puncte slabe....si el poate are, toata lumea are, hai draga, ca nu e asa dramatic, astea sunt kestii care se depasesc...sau poate nu si gata,
uite, eu cu al meu sot, nu ne certam, decat de vreo 2 ori pe anasta acum
dar la inceput, puneam botul repede(deh, puncte slabe), si ne certam asa, de dragul certurilor?????
dar am invatat sa ma lupt, adiaca el m/a invatat,
sa nu mai fiu slaba asa de inger, si acum....sunt destul de puternica, nu ma mai provoaca, ha ha ha!
am invatat lectia, succes si tie
[duel
si sper sa auzim de bine, any
ps. daca el tine la manie, atunci el are puncte slabe, pe care tu trebuie sa/l faci sa le depaseasca....???
parerea mea.
pisucmic spune:
Sunteti extraordinare! Chiar inteleg de ce ar da dependenta site-ul si forumul!
Multumesc tare mult pentru mesaje, chiar ma simt incurajata. Dupa cum spuneam , nu prea aveam termene de comparatie din viata reala (numai membrii unei familii stiu cu adevarat ce e in casa lor), iar daca crezi dupa filme romantice si ce spera mama si bunica pentru tine, ar trebui sa fie numai asa...
E adevarat ca nu ne certam zilnic - frecventa e undeva o data la luna/la doua luni, dar unoeir ne certam tare. Orgolii, prostii. Ajunsesem sa ma intreb daca o casnicie e o lupta ptr putere/suprematie 
/cine tine mai mult la suparare/sa nu-i arati prea mult ca il iubesti/sa-l tii in sah pana la nunta de diamant etc etc Auzi de toate in viata, nu?
Nici eu nu cred ca un copil rezolva asta, dar ne dorim foarte mult unul (asa am si descoperit site-ul) - inca nu a venit, dar nu ne pierdem speranta. Tineti-ne pumnii!
Mi-ar place sa mai povestiti, sa ne cream repere reale despre "modul de intrebuintare" al unei casatorii pentru inceputul de drum. Mai ales ca vad ca sunt pe aici si mai novice decat mine!
Adrianai spune:
Suntem de 2 ani impreuna si ne ciondanim cam o data pe saptamana. Este foarte orgolios si impulsiv. Eu sunt mai retinuta. Dar lui ii trece foarte repede, mie nu.
WARNING: I have an attitude and I know how to use it!
cristiama spune:
Salut fetelor,
Noi ne certam ca chiorii la inceputul relatiei, nu vorbeam cu zilele dupa aia, eu de obicei ca-s mai capoasa imi faceam bagajele si fuga la mama, ca acu ma apuca si rasu cand imi aduc aminte.
Si am dat noi peste un psiholog de adevaratelea.
Si ne-a spus ca noi nu avem un model de rezolvare a conflictelor bun. Ca fiecare din noi incearca sa impuna modelul de acasa de la el, si ca modelele cu care venisem noi nu sunt compatibile si mai ales ca sunt proaste.
Si ca noi TREBUIE sa gasim un model de rezolvare a conflictelor sanatos, prin care sa nu existe invins si invingator, ci doar gasirea unei solutii care sa ne multumeasca amandoi.
Exemplul pe care l-am gasit noi clasic e cel cu nevasta care vrea in concediu la mare si sotul care vrea la munte.
Si ce fac cei doi:
- pleaca amandoi la munte, ea e botoasa 2 saptamani
- pleaca la mare, el nu vorbeste 2 saptamani
- pleaca 1 sapt la munte si una la mare
Care solutie ar fi cea buna?
Culmea, nici una.
Solutia ar fi ca in urma unei discutii fiecare sa spuna ce-si DORESTE defapt de la concediu: ea un loc in care sa faca baie si plaja, el un loc cu brazi unde sa stea la umbra.
Noi am gasit asa un loc la Sovata, si reusim sa rezolvam pasnic majoritatea conflictelor.
pisucmic spune:
Seara buna din nou!
Faina povestea cu psihologul. E adevarat ca venim in casnicie cu felurite modele si idei incredibil de bine intiparite, si apoi nu facem decat sa ne luptam pentru ca ele sa invinga. Mare prostie. Dar... nu e suficient sa vrei sa fie pace, trebuie sa stii si cum sa fie pace si echilibru.
Voi vorbit despre toate cele, toate nemultumirile (daca le aveti) cu sotii vostri? Sau incercati metode diplomatice ca sa le anihilati?
Si vesnica poveste: e bine sa vada ca il iubesti, sau e mai bine sa fii un pic temperata in demonstratii? Care din astea e calea cea mai buna? ori abordarea asta e gresita, si fa cum iti dicteaza inima!
Si eu va pup
irina74 spune:
Eu sunt casat de 2 ani avem an puiut de 1 an i 5luni,dar suntem impreuna de 12 ani.Am trecut prin multe si bune si rele si nu as fi crezut ca vom fi impreuna.Si noi avem discutii cele mai multe din cauza oboselii,si vesnic noua ni se pare ca muncim mai mult si ei nu apreciaza crezand ca totul li se cuvine.Dar daca e supara sau obosit nu pun si eu paie pe foc si aman discutia oricare ar fi pt mai tarziu ca altfel nu reusim sa comunicam si sfarsim prin a ne face reprosuri de tot felul.Am invatat sa fac si compromisuri.Cunosc pers care nu accepta compromisurile dar sa nu uitam ca fiecare din noi are eul si prsonalitatea lui si trebuie sa invatam sa ne completam unii pe altii.Tu stii cel mai bine cum este in familia ta iar daca nu este bine nici 10 copii nu pot repara lucrurile.Si apoi fiecare are nevoie de putina independenta si intimitate.Nu exista reteta freicirii si a casniciei perfecte dar cu dragoste,respect,incredere poti face minuni.Toate merg mana in mana si cu pasiunea pe care cred ca oai poti face minuni.Sa nu-i permiti sa te desconsidere si la suparare sa nu spui vorbe pe care sa le regreti apoi si pt nimic in lume sa nu te loveasca,pt ca s-a dus naibii totul.Nu uita ca ceea ce nu stii nu te poate durea si sa nu asculti gura lumii.Bafta si multi ani fericti.
cristiama spune:
Sa-ti mai spun o povestesc, atunci:
Pentru ca un cuplu sa aiba o relatie buna trebuie sa stea de vorba 20 min in fiecare zi. Fata in fata, cu TV-ul stins, doar ei doi.
Noi am adaptat si iesim in fiecare seara cam 1 ora in care vorbim. Si vorbim absolut despre tot, si mi se pare un timp pretios, daca intr-o seara nu iesim din varii motive mi se pare ca imi lipseste ceva.
Eu ii spun sotului meu ca il iubesc. Nu repet asta de 15 ori pe zi, pt ca nu ar mai avea valoare, dar ii spun verbal si non verbal in mii de feluri.
Nu stiu ce as avea de castigat daca nu i-as spune.
boo lina spune:
dupa vreo 12 ani de casnicie pot spune ca nu ne certam deloc:) sau daca se intampla sa-mi mai sara tandara dintr-un nimic ma lasa sa ma racoresc si apoi facem misto impreuna pe seama nervilor iar el... chiar nu-mi aduc aminte sa se fi suparat vreodata...orgoliile poate au fost la inceput...mai mult ale mele, recunosc. dar acum...viata e prea scurta ca sa o pierdem cu nimicuri:)
cat despre intrebarea:e bine sa vada ca il iubesti, sau e mai bine sa fii un pic temperata in demonstratii? eu fac ce-mi dicteaza inima, cand imi vine sa-l pup il pup dar eu sunt stilul mai temperat.in schimb el ma zapaceste si acum, cred ca nu e zi in care sa nu-mi spuna ca ma iubeste. o fi bine, o fi rau...mie imi cam place