Prietenie intre persoane de sex opus

Kehleyr spune:

Elise si conchita - eu nu cred ca barbatii sunt inferiori femeilor in nici un fel in problemele de suflet. Pur si simplu cred ca o femeie intelege mai bine alta femeie. La fel cum nu cred ca mi-as deschide sufletul la fel de usor in fata unei tipe cu un alt background sau temperament decat mine -- de exemplu, o japoneza, sau o tipa care a trait in cu totul alt mediu. A nu se intelege ca le consider inferioare sau superioare, pur si simplu cred ca cinvea care a trecut prin experiente similare cu ale mele, si s-a format oarecum in aceleasi conditii, ar avea mai multe sanse sa ma inteleaga si sa imi dea un sfat potrivit. Desigur, mai sunt si exceptii.

In afara de asta mai este si jena, faptul ca poate fi vorba de ceva intim.

carmita_baby spune:

Si eu si sotul meu nu credem ca poate exista prietenie intre o fata si un baiat. Eu am avut in trecut asa zisi amici, care nu m-au interesat decat strict ca amici. Insa dupa o anumita perioada de timp, mai scurta sau mai lunga mi-am dat seama ca de fapt voiau mai mult decat amicitie. Acum fiecare suntem diferiti si interactionam deasemenea diferit in relatiile sociale. Asta a fost experienta mea la capitolul asta. Se pare ca multe dintre voi puteti avea prieteni de sex opus.
Acelasi lucru i s-a intamplat si veriosoarei mele. Prietenul ei cel mai bun i-a spus sa aleaga intre el si iubitul ei. De asta ce ziceti?
Sotii prietenelor mele sunt singurii mei prieteni, insa nu ajungem la intimitati. Pentru asta am prietene

Mello motanelul iubit

carmita_baby spune:

quote:

---

Originally posted by Kehleyr

Elise si conchita - eu nu cred ca barbatii sunt inferiori femeilor in nici un fel in problemele de suflet. Pur si simplu cred ca o femeie intelege mai bine alta femeie. La fel cum nu cred ca mi-as deschide sufletul la fel de usor in fata unei tipe cu un alt background sau temperament decat mine -- de exemplu, o japoneza, sau o tipa care a trait in cu totul alt mediu. A nu se intelege ca le consider inferioare sau superioare, pur si simplu cred ca cinvea care a trecut prin experiente similare cu ale mele, si s-a format oarecum in aceleasi conditii, ar avea mai multe sanse sa ma inteleaga si sa imi dea un sfat potrivit. Desigur, mai sunt si exceptii.

In afara de asta mai este si jena, faptul ca poate fi vorba de ceva intim.

---

De acord cu tine!

Mello motanelul iubit

ciocolata cu piper spune:

Este o problema delicata intre prieteniile de dexe diferite.
Eu nu am avut niciodata astfel de prieten.Pentru a avea o legatura de prietenie cu un barbat trebuie sa nu te atraga nimic la el,iar daca nu ma atrage nimic la un barbat nici nu prea imi place sa-l am prin preajma.
Orice mare dragoste cred ca incepe mai intai cu o prietenie.
Chiar am avut o verisoara care avea un prieten(amic) de la gimnaziu cu care mergea peste tot,pe umerii lui plangea cand se despartea de cate un iubit,cu el mergea la scoala,cu el mergea in vacante peste tot,era ca un adevarat frate mai mare.
Ca dupa 20 de amicitie el sa-i spuna ei ca a iubit-o inca de la gimnaziu,ca a divinizat-o ca ea inseamna viata pentru el si la 32 au ajuns sa se casatoreasca,acum au si o fetita si sunt fericiti.
Cred ca este greu sa ai o astfel de relatie si sa nu pui suflet,sa nu apara sentimente,ele apar fara sa vrei la un moment dat ori de o parte ori de cealalta.
Doar daca el e gay,atunci se poate,dar eu nu as putea avea o relatie de prietenie cu un gay,nu am avea nimic comun decat poate s-ar da la sotul meu.
Eu una n-am avut parte de astfel de prietenii si de aceea mi se par aproape imposibile.

Veve spune:

Ba bine-nteles ca exista!Am prieteni de sex masculin cu care pot discuta cate-n luna si-n stele,fara sa-ncerc sa par ceva ce nu sunt sau sa ma tem ca voi fi judecata;"certata" da,dar nu judecata!Pe de alta parte,cu prietenele am avut cele mai ciudate si nasoale experiente,mereu s-a dovedit a fi prea interesate de-ale lor ca sa mai aiba timp si de-ale mele.Asta ca o chestie generala,pe langa multe altele..
Acum,am sesizat ca discutia se-nvarte in sfera restransa a idealului,unde cel mai bun prieten e sotul,cu el poti impartasi cate-n luna si-n stele si bla-bla.Uite ca totusi numai in lumea asta mica forumul de fata e plin de situatii nefericite,in care sotii numai printii pe cai albi nu sunt;valabila si reciproca.Ce te faci atunci?Cand problema e intre soti si nu se-ajunge la un numitor comun cu cine discuti?Parerea mea?Un alt barbat,fara intentii absconse,te poate asculta si indruma cel mai bine,tocmai pentru ca fac parte amandoi din aceaasi specie.E un noroc sa gasesti un astfel de barbat,cum un noroc e si sa gasesti un sot cu care sa te dovedesti a fi compatibil 100%.Punct!


www.danasoft.com/sig/airise.jpg" target="_blank">Irina,veve & croko
poze1,2,3,4,5,www.dotphoto.com/go.asp?l=airise&p=veve" target="_blank">6

Mara76 spune:

Ioiii, Veve, dar chiar exista compatibilitate 100%?! Eu m-am maritat cu cel mai bun prieten, da, ii pot spune toate prostiile posibile care-mi traverseaza creierii, dar asta nu inseamna ca suntem compatibili 100%, nici pe departe. Pai cred ca ar fi al naibii de plicticos, nici o ceara cand si cand?? Neah!

Si ca o nota particulara, si eu ma inteleg mai bine cu barbatii. Numai ca, prin prisma experientei personale, ca o prietenie de 6 ani sa se transforme in dragoste, mi-e cam jena sa sustin ca DA, cred in prietenia platonica intre sexe. Dar zau ca-mi place ideea!

Veve spune:

Daca exista sa ne spuna cei care cred ca un prieten de sex opus e o tradare pentru parteneru' de viata.
Ma refeream la compatibilitate in aspectul asta despre care vorbeam:sa poti vorbi deschis absolut orice si sa n-ai nevoie de alt confident...


www.danasoft.com/sig/airise.jpg" target="_blank">Irina,veve & croko
poze1,2,3,4,5,www.dotphoto.com/go.asp?l=airise&p=veve" target="_blank">6

impreuna spune:

Cred ca "praburisrea" sistemului de relatii are mai degraba un efect negativ asupra casniciei, decat pozitiv, prin faptul ca sotul este singurul cu care putem vorbi deschis.
Lipsa oricarui sprijin emotional in afara casniciei (familiei) supune relatia dintre soti unei tensiuni considerabile pentru ca fiecare din ei presupune principala sursa de conversatie, de satisfacere a nevoilor de comunicare. Ori consider ca aceasta este o nevoie prea importanta pentru a pretinde unei singure persoane sa ne-o satisfaca. Asta nu inseamna ca partenerul nu ar avea primul loc in topul ierarhiei, dar nu e bine sa fie si singurul, permanent pot sa apara frustrari legate de incapacitatea de a satisface aceasta nevoie. Cel putin asa consider eu.

Si cred ca pentru ca o comunicare sa fie adevarata, reala, profunda, este nevoie sa fie persoane care sa ne accepte asa cum suntem, in fata carora sa fim noi insine, care sa nu ne judece (cum zicea Veve) si cu care sa putem discuta deschis.
Eu daca ar fi sa aleg, cand am o problema sa o discut cu un prieten bun pe care il cunosc demult si ne-am impartasit multe, sau o noua cunostinta de sex feminin, cu siguranta as alege 1 varianta :)

Flavia (sotie si mamica fericita)

craciunitza spune:

Eu am avut barbati prieteni buni pana si-au gasit prietene.

Nu certati copiii cand viseaza!
Noi_doi
Copiii
Mitele

Happiness_4_us spune:

Cred ca poate exista o astfel de relatie daca ea este din copilarie. Daca insa persoanele se cunosc mai tarziu, nu sunt asa sigura ca ea poate exista fara implicare sentimentala din partea vreunuia.

Nana Motoc