Endometru,ovulatie,monitorizari,temperaturi 85
Raspunsuri - Pagina 4
cami30 spune:
Desteapta-te Romane!!!
Sa traiasca patriotii si patria noastra minunata!!
pupici tuturor andrelelor 
Simo, Mirona, Oana, Diciu, Liana 


Eu mai am putin si mor asa mi-e de rau de aseara dupa ce am luat ultima pastila de closti...Sunt asa de umflata si asa de rau ce ma dor ovarele ca ma intreb cum reusesc sa mai rezist!! Maine ma duc la eco si luni cred ca il sun pe T. sa ma jelesc la el in cazul in care efectele secundare nu dispar.
Cred ca e prima si ultima luna in care ma stimulez, avand in vedere starea groaznica pe care o am. Ma intreb cum or fi rezistat fetele care au facut stimulare luni la rand..
cami
diciu spune:
Simonette..m-au impresionat vorbele tale..
ai mare dreptate...ar trebui sa stim sa-i pretuim pe cei dragi...cand sunt alaturi de noi...din pacate nu multi fac asta...![]()
anda
"daca dragoste nu e...nimic nu e"
cri19 spune:
Ajutati-ma si pe mine sa imi consolez o prietena.Sa va prezint cazul:are 33 de ani;acum 5 ani a avut o sarcina extrauterina de unde a rezultat o trmpa "dezafectata";acum un an ,dupa mai multe eco au descoperit un ditai'chistul la punctul de imbinare intre ovar si trompa functionala;a fost operata;i s-a scos chistul;a urmat un an de tratamente,histero,instilatii etc,dar bb n-a vrut sa se prinda;la ultima eco s-a vazut ca un alt chist a reaparut exact in acelasi loc;ca sa nu-i mai faca inca o operatie dr a trecut-o 6 luni pe anticonceptionale in speranta ca se va resorbi chistul.
Eu nu stiu ce sa-i mai spun si cum s-o mai incurajez.Tot ce mi-a trecut prin cap a fost s-o duc la medicul meu nutritionist sa-i dea un regim (s-a ingrasat ft. mult de la toate tratamentele cu hormoni sau ce i-au dat)care s-o tina oarecum ocupata si sa-i indrepte atentia inspre altceva.Insa nu mai are aceeasi pofta de viata,luminita din ochisori i-a disparut.
Eu sunt relativ panicata dupa doua luni de incercari esuate;imi dau seama (cred)ce-i in sufletul ei si al vostru...


CE SFATURI I-ATI DA VOI?
cricri
cami30 spune:
Simo eu mi-am pierdut tatal cand aveam 15 ani. Parca a fost ieri, asa de proaspata am in minte imaginea lui. L-am iubit teribil si cu atat mai grea a fost despartirea cu cat mi-a murit in bratze. La 15 ani sa-ti tzii in bratze tatal care isi da ultima suflare.. nu stiu cum sa-ti spun. NU pot sa uit asta niciodata!! Dar incerc sa-mi aduc aminte de clipele frumoase, de zilele cand ieseam cu el la bratz si imi era tare drag, de fiecare zi cand venea de la serviciu si ii saream in bratze sa-l pup.. de serile cand imi luam pernutza si ma asezam sa dorm pe picioarele lui cand statea seara la televizor ( eram micutza), de diminetzile cand ma trezeams i plangeam ca vreau sa merg cu el la serviciu. ..
E greu.. dar timpul trece. Ranile se vindeca. Trebuie sa fim puternici pentru noi, pentru copiii nostri pe care ii vom avea..
cami
simonette spune:
CamiRo,
io fata, ca sa-i treaca durerea! Eu am avut asemenea dureri...cand ma miscam, aveam impresia ca imi ies organele, ca mi le smulge cineva! Este groaznic, dar pt. bb, eu sunt in stare sa suport orice! Bafta multa la echo!
Diciulica,
Asa este! Trebuie sa ne pretuim unii pe ceilalti, cat inca nu e prea tarziu! Niciodata nu stim ce ne aduce clipa! Dar gata cu supararea... cred ca taticului meu nu i-ar placea sa ma stie suparata! El va fi intotdeauna in sufletul meu, si niciodata nu voi inceta sa ma gandesc la el! Vorba lui Mircea Radu: Iubiti-va mult!!!
diciu spune:
da..corect...gata cu supararea!
apropos...voi sunteti la lucru sau acasa?
io una is la birou 
anda
"daca dragoste nu e...nimic nu e"
Tabitha spune:
bubulina, piccaflor, madana: va multumesc pentru sprijin si pt. urari.
Cristinna: sepr sa fie bine de prima oara.
Cri19 si Simonette: imi pare rau pentru ce ati suferit. Este o vorba: ceea ce nu te omoara te face mai puternic. Deci, sa invatam din trecut si sa privim cu incredere spre viitor.
Olteanco: ti-am luat-o inainte. Daca accepta dr, luna asta fac laparo. Sa-ti zic si cum cm ajuns la aceasta concluzie: ieri, ziua 9, ma duc la doctorul la care merg eu de obicei la ecografie, si iata ce imi spune: uter cu dimensiuni 44/56/30 mm cu ecostructura normala, endometru 5 mm trilaminat, OD 28/35 mm cu 3 foliculi, cel mare de 25/25 mm, ceilalti 2 de 5 si 7 mm. OS 15/21 mm cu 3 foliculi de 1-2 m diametru.
Deci, acel folicul din ziua 7 de pe OS a disparut in ceata (am scris la capitorul precedent la pag. 8 rezultatele de la eco din ziua 7). Dr. de ieri mi-a zis ca sigur dr. de luni nu s-a uitat bine pe OS, ca e imposibil ca un folicul de 13/17 mm, asa cum mi se spusese luni la eco, sa se resoarba sau sa dispara in 2 zile. Sa-i ia naiba pe doctorii care nu se pricep si carora trebuie sa le umplem buzunarele, platind taxe exorbitante pentru eco, iar opiniile lor sunt bune de aruncat la cos. Pe de alta parte endometrul a crescut de la 3 mm (in ziua7) la 5 mm in ziua 9 (e drept ca l-am ajutat cu tincturi).
Aseara am plans mult



, ca uite si luna asta trebuie sa ratez, ca trompa dreapta e infundata. In lunile ian, febr, oct si nov din 2005 iata ca am ovulat pe partea dreapta. In celelalte luni nu stiu, ca nu m-am monitorizat, dar e nedrept sa ovulez mai mereu pe partea unde trompa e infundata. Aseara am avut o stare f. proasta, am zis ca m-am saturat de tot si ca vreau sa renunt, ca nimic nu mai conteaza. Am reusit insa sa ma repun pe picioare, dupa 4 ore de bocete

, azi am mai dat un pic apa la soricei
, dar m-am gandit sa merg totusi maine la Buc, chiar daca nu o sa fac IA luna asta. Asa, sa ma vada doctorita, sa imi zica daca imi schimba tratamentul de stimulare (ca mie mi se pare ca nu am reactionat prea bine la el), sa imi spuna daca sa fac tratamentul recomandat de dr. de aici pt. cervicita si vaginita cronica si mai ales sa o determin sa facem laparoscopie. Daca tot a fost anul asta unul al esecurilor pe planul "dobandirii de progenituri", macar sa fac laparo in dec, astfel incat de la anul sa am 12 luni de IA (sau mai putin, daca se prinde). Deja ma bate gandul sa mai fac un ICSI, dar tre sa gasesc finantare. Nu stiti voi ceva fonduri nerambursabile in acest domeniu?

![]()
Va pup pe toate, multumesc ca sunteti alaturi de mine.

simonette spune:
CamiRo, eu am fost langa tatal meu in ultimele lui zile de agonie! Niciodata nu am vazut atata suferinta pe chipul cuiva! Mai ales cineva drag! Iar ultima baie, inainte de a se stinge, eu i-am facut-o! I-am pupat picioarele, care nu mai aveau nici un pic de carne pe ele....dar nu am cuvinte sa exprim chinul prin care poate sa treaca un om! Tatal meu la 60 de ani nu avea nici un fir de par alb in cap si in trei ani l-am vazut cum se topeste pe picioare! Nu mai vreau sa treaca nimeni prin asa ceva! Trebuie sa ramanem cu amintirile frumoase ale celor dragi! Asta e tot ce ne ramane!
diciu spune:
cami30...ce bine de unii
..in pijamale ziceai...si la mine e cineva acasa in pijamale...
al meu sotz...
iara eu frec menta pe aici..si uite ca incep si sa ma intristez..
anda
"daca dragoste nu e...nimic nu e"
