Cum v-ati cunoscut sotul(sotia)?
Raspunsuri - Pagina 4
andora spune:
Hehe, ce frumoase povestiri...
Eu mi-am cunoscut sotul pe cand netul nu era asa accesibil, prin 1997. In sept '96 am dat anunt intr-o revista (a fenomenelor paranormale) mai mult la misto, vroiam si eu sa ma prinda Revelionul cu un prieten 
In decembrie a aparut anuntul si am inceput sa primesc zeci de scrisori, printre care si a sotului (pare un tip extrem de superficial si arogant si i-am raspuns doar ca sa-l pun la punct 
) Am descoperit insa ca are ca pasiune muntele (ca mine!) si ca de fapt e cu totul alt om, ne-am intalnit pe 4 martie 97, am fost la munte pe 8 martie, ne-a prins viscolul si a trebuit sa ramanem o noapte la cota 2000, a fost primul sarut... si de atunci plutim (sau macar incercam sa ne amintim de acele clipe de cate ori dam de greu....)
A fost frumos si inca este ca o poveste superba... ne-am casatorit in iulie 2001 si avem o fetita de 1 an si doua luni 
www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea 
& Gogo
maimutica 
(DN 10.10.2004)
SARBATORIFERICITE
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii
catty spune:
Mi-am cunoscut sotul pe internet intr-o noapte de nesomn. Am inceput sa vorbim in fiecare zi, ne sunam cam la 2 zile si ajunsesem prieteni la catarama. Ne impartaseam grijile, ne sfatuiam, eu aveam prieten si el avea o relatie cam de putina vreme.
La 3 luni de cand am inceput sa vb pe internet am plecat la mare si el a venit dupa mine. Sincera sa fiu la inceput m-am speriat de el. Este un om inalt, 1.95m, si bine facut si vara fiind era bronzat f rau. Initial am crezut ca este tigan si am vrut sa plec, dar ceva in mine mi-a spus sa raman. Am stat impreuna la mare 2 zile, si am simtit pt prima data in viata mea un sentiment de siguranta, de liniste si de fericire.
La o saptamana dupa ce ne-am cunoscut face to face m-a cerut de nevasta (vorbeam pe net in fiecare zi, la fel si la telefom, dar m-a cerut pe chat) si am zis ca da, la o luna dupa aceea l-am prezentat mamei si i-am spus ca vreau sa ma marit, si la fix 1 an de cand am vb prima data pe internet ne-am mutat impreuna. Suntem casatoriti de mai bine de 3 ani si ne merge bine. Am avut si noi problemele noastre, dar s-au rezolvat cu dragoste si intelegere, desi multa lume nu ne dadea nici o sansa.
Acum incercam sa avem un bebe, si sper ca Dumnezeu sa ne binecuvanteze cu un micut cat mai repere, ca deja asteptam de mai bine de 1 an.
catalina
anairda36 spune:
Hmmm se pare ca mai multe ne-am gasit jumatatile pe internet. Diferenta este ca eu nu mai aveam 20 de ani ci 33, nu aveam incredere deloc in relatiile de pe internet (ma gandeam ca este o modalitate pentru pustani si pentru cativa "neintelesi" de neveste de a-si gasi relatii sexuale), dar avand la vremea respectiva o sala de internet normal ca mai pierdeam vremea distrandu-ma pe chaturi sau diverse site-uri.
Vine intr-o zi o prietena si ma roaga sa ii pun o poza pe un site de matrimoniale ca a auzit ea ca e serioasa treaba pe acolo. Rad cu ea, ii scanez poza, intram pe site, o inscriu, concepem un profil, dupa care zic ia sa vedem ce barbati bine sunt pe aici. La un moment dat dau de un profil care nush de ce mi-a atras atentia si ii spun prietenei mele "eu ii scriu lui asta". Se uita fata la mine, isi exprima ingrijorarea ca m-am tzacanit (cunoscandu-ma ca nu sunt genu care sa ma leg de un barbat si mai ales pe net), eu una si buna ca ma bag in seama.
Scriu. Primesc raspuns! Mi se cere asa finut o poza. Trimit. Primesc din nou raspuns. Mi se cere la fel de finut un nr de tel. Dau nr si ma suna! Atunci am aflat ca el de fapt nu era in tara. Zic "na belea dau si eu de unu care pare calumea si e la dreaq in praznic".
Timp de un an de zile am vorbit zilnic pe msg sau la telefon. M-a vazut de cateva ori mama vorbind cu el la telefon si imi spunea ca nu ma recunoaste, ca ma schimb la fata cand vorbesc cu el. Incepusem sa ma "topesc" dupa singurul barbat care nu-mi facuse apropouri sexuale, care nu ma atinsese, care a stiut sa-mi fie in primul rand prieten. Ma indragosteam pe zi ce trece tot mai mult de un om pe care nu-l vazusem decat pe webcam. I-am cunoscut in schimb familia in acest timp si m-a frapat la ei ceea ce m-a atras si la el - enorm de multa bunatate si un exagerat bun simt.
Anul trecut in primavara m-a chemat la el. Ce-o fi fost in mintea lui? Si eu am zis DA. Ce a fost in mintea mea? Gasca mea de prietene m-a declarat nebuna "unde dreaq te duci la capatu lumii sa te intalnesti cu unu pe care nu l-ai vazut niciodata, daca ti se intampla ceva, daca o fi nush cum ...etc". Mama, draga de ea, mi-a zis ca daca eu simt ca e bine ceea ce fac, sa o fac, sa plec si daca nu mi-o placea de el sau nu mi-o fi bine vin frumos inapoi ca am unde si am la ce si raman cu experienta ca am vazut America.
S-a zbatut omu, mi-a gasit o firma, avocat, contract de munca si iacata-ma cu stomacu in gat si actele in brate la ambasada. Interviu, emotii. Iau viza fara probleme. Plangeam pe strada cu pasaportu in mana de bucurie. A meu ma suna si foooarte calm imi spune sa ma duc sa-mi iau bilet de avion cat mai repede (el era tare sigur ca am sa iau viza) ca el se duce sa ia pat dublu ca are unu single.
M-am urcat in avion, nestiind sigur ce fac si de ce o fac, doar bazandu-ma pe instinct. Plecam la o intalnire pentru care faceam 9000km.
Am ajuns pe aeroport in US si iubitul meu ma astepta cu un buchet imens de trandafiri galbeni (florile mele preferate), iar in momentul in care m-a luat in brate am stiut ca mi-am gasit in sfarsit "locul".
Nu am sa uit niciodata sentimentul pe care l-am avut a doua zi stand imbratisati pe o banca langa un lac micut. Sufletul meu si-a gasit linistea. Atata pace si calm nu simtisem niciodata.
Avem un an si ceva de la casatorie si mi-e drag din ce in ce mai mult. Nu am reusit pana acum sa ne certam sau sa avem o discutie mai aprinsa.
In martie, iubitul meu asteapta de ziua lui un cadou special, fetita lui tata care deocamdata joaca fotbal in burtica la mine. Chiar radeam de una singura gandidu-ma cum o sa-i povestesc la bebelina mea cum ne-am cunoscut noi doi.
Nu pot sa nu-i multumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce am.
Raza de soare spune:
Hai sa va spun si eu cum l-am cunoscut pe puiu'...
La mine a inceput cu realizarea ca viitorul sot e de fapt, fostul logodnic... Cu ochii in lacrimi si cu „ duca-se dracului „ la gura, ca disparuse ca magaru-n ceata si nici in zi de azi nu stiu nimic de el si nici de ce a facut-o ( am postat la vremea respectiva povestea ), butonam telecomanda... antena, teletext... o chestie de matrimoniale prin sms... ma mancau degetele sa ma inscriu si eu... si am o dexteritate la scris msj, mama-mama... vreo sapt n-am avut stare... am pus pariu cu tata, pe-o suta de mii, ca ma inscriu si nu ma las pana nu gasesc un OM acolo... asadar, practic, mi-am castigat sotul la un pariu... si banii aia nici in zi de azi nu i-am primit, ca i-e rusine lu’ tata... si-am ticluit eu un mesaj care sa sune altfel decat „ am 48 de kile, sunt superba „ si in cateva zile au inceput sa curga mesajele... si intalnirile... nu va spun ce dezamagiri, ce dezaxati... am indurat cu strasnicie glumele prietenelor asezate strategic la vreo 2 mese mai incolo, la aproape fiecare intalnire... si sa incercati voi, fetelor, sa va abtineti, sa stati serioase, cand 2 dracoase radeau sa moara si dadeau note... evident, sub 4... inscrierea am facut-o la inceputul lui mai si in iulie, pe la jumatatea lunii, eram satula... am zis gata !... cand, cu vreo sapt inainte de ziua mea, primesc un mesaj altfel, ca el e asa cum vreau eu, doar sa-i dau o sansa... i-am raspuns in 2 peri, i-am dat nr, m-a sunat... am vorbit 3 ore !... ne completam reciproc si muream de ciuda ! il si vedeam ca e vreo pocitanie, cu chelie sau mustata, cu burtica, la 1, 45 sau mai rau, la 1,98... in conditiile in care eu am 1,74 cu tocuri de 10... l-am invitat la ziua mea, sperand ca se va cupla cu cea mai buna prietena ( mda, la faza asta, recunosc, eram un monument de prostie... )... a refuzat; mai tarziu mi-a zis ca probabil l-ar fi studiat fetele... o fi mirosit ceva ??? bine ca n-a venit, ca atunci, de suparare ca eram singura, m-am destrabalat... gheata si frisca pe corp... fara alte chestii, va jur !!! Ne-am intalnit la cateva zile dupa, timp in care, de plictiseala, raspundeam la alte mesaje... Si-n momentul de fata sunt sigura ca de la o camasa neagra cu dungulite maro i se trage; eu urasc maroul si nu mi-a placut deloc ! Mi s-a parut pusti... m-a pacalit, zicand ca are 26 de ani, ca asa si arata... si zau ca urasc camasa aia ! L-am tarat dupa mine prin tot Herastraul, evitand sa ma vada vreun cunoscut cu-n copil dupa mine... Am baut un suc, i-am zis ca plec la mare... el ca ii pare rau ca nu ne-am intalnit mai devreme, am fi plecat impreuna.... In gandul meu „ Da, sigur... ce sa fac cu tine, sa te cresc ? Sa te alaptez ? „...Uite, ca am ajuns sa fac si asta, dar in alt context... Scuzati sinceritatea !... M-a condus pana acasa... stiam ca nu ne mai vedem decat ca amici, cel mult... Am plecat la mare, unde m-am trezit ca mi-e dor de el... de discutiile cu el. Ma suna, vorbeam, dar il tineam la distanta. Mi-era dor sa vorbesc cu el fara sa-l cunosc. M-am intors acasa, a plecat el la mare, cu niste prieteni familisti, cu copil mic. Deja enervata de insistenta cu care ma suna sa-mi spuna cum are el grija de fetita si de bagaje, ca restul se distrau, nu-i mai raspundeam la tel. Pana intr-o zi de joi, cand imi da mesaj, deja intors acasa, ca nu stie motivul pentru care nu-i mai raspund, dar ca el nu vrea decat sa ma invite sa-l insotesc la o nunta. Pentru ca-mi plac nuntile, nu de alta, am sarit ca arsa si i-am raspuns... ca sa vad, sa-mi lase o zi... in timpul asta, el umbla sa-si cumpere camasa alba si cravata rosie, avand costumul negru deja... Pe mine combinatia asta ma innebuneste. Sambata seara, cand a venit sa ma ia... mi s-au inmuiat picioarele ! Si judecand dupa cum ma studia in taxi, cred ca si lui... Recunosc ca am pus pe mine cea mai frumoasa rochie rosie, eleganta si extrem de sexy... spate gol... crapatura pana suuus... creatie personala... special facuta sa ia mintile...
Cand sa intram in restaurant, imi zice calm ca la nunta sunt si parintii si sora si cumnatul lui. Sa cad jos, nu alta !... Pai eu eram imbracata sa-i sucesc mintile, nu sa-mi cuceresc socrii !!! Ma rog, ne-am placut reciproc... ca acum e altfel, nu e vina mea...
Nu mint cand spun ca toate privirile erau atintite asupra noastra... Nu mint ca toata noaptea nici unul din noi n-a mancat nimic... Nu mint cand spun ca golul din stomac n-avea nimic de-a face cu mancarea... Doamne, cum dansa !...
Cat ma amuzam ca toata lumea credea ca suntem impreuna... el nu prea radea... Cand a venit un invitat sa ne fotografieze impreuna, parca ne salbaticisem... Nu stiam ce sa facem, cand tipu’ a zis sa ma ia in brate, ca doar suntem impreuna, nu ? Eh... nu eram, dar ce conta ? Si m-a luat... si dupa ce a plecat tipu’ nu mi-a dat drumul, iar cand a facut-o, s-a simtit regretul de ambele parti. A doua zi, ne-am intalnit sub pretextul ca schimbam impresii de la nunta.. A treia si-a patra, m-a dus la un suc. Ma ofticam rau de tot, ca de fiecare data cand ma conducea acasa, imi dadea un pupic nevinovat pe obraz, iar eu stateam ca un pui cu ciocul intins, astepand sa fie hranit. A venit si-a cincea intalnire, cand m-a dus la film. Cand asteptam sa se apropie ora de intrat in sala, si-a facut curaj si m-a intrebat sfios „ Imi dai voie sa te sarut ? „... Am ramas masca !... Si a profitat... De atunci ii spun mereu ca daca nici la a cincea intalnire nu m-ar fi sarutat, chiar ca nu ma mai intalneam cu el !...
Si din momentul acela, suntem nebuni unul dupa celalalt... si da, nici noi nu mergem nicaieri fara sa ma tina de manuta... Si-l iubesc ! Mult, mult de tot...
Si... eu am iesit din sistemul „ trimite sms la nr .... „, iar puiu’ a rupt cartela de pa care trimisese mesaje. Si culmea, era nr pe care il stiau toti cunoscutii si clientii lui ! Dar nu i-a pasat...
Si... in cazul nostru, D-zeu a avut simtul umorului foarte dezvoltat, dovada... cum ne-am cunoscut...
Raza de soare
Il iubesc pe cel mai bun ! ...
Elise spune:
Eu l-am vazut (nu pot spune "cunoscut")la un i caffee - unul dintre primele care s-au deschis in Bucuresti.
Amindoi aveam relatii destul de stabile la momentul respectiv.
Povestea e cam asa:
Eram pe picior de plecare din tara ( definitiv) si aveam diverse aspecte de clarificat, invitatii, cazare, etc. - asa ca m-am dus sa imi aranjez ploile de la un internet caffee.
M-am asezat linga el...ca acolo m-au "repartizat".
Ei si.... a fost vazut, placut, si in noaptea aceea am plecat impreuna si nu ne-am mai despartit niciodata.
Imi amintesc ca in prima dimineata, cind am deschis ochii, eram super fericita dar mi-am zis ca am facut cel mai nebunesc lucru din lume.
Dormeam in bratele lui dar nu stiam nimic despre el.
Nu stiam nici macar drumul spre baie....
Veneam dupa 2 relatii de citiva ani buni... pentru care mi-am luat tot timpul din lume si n-am sarit peste nici un capitol..ca sa ma trezesc brusc in bratele unui necunoscut - nici macar nu stiam cum il cheama!!!!
Nu aveam la mine decit o bluzita si o pereche de blugi.
O bricheta si 50.000.
Asta a fost "zestrea mea" 
Continuarea povestii: am facut o "luna de miere" de 6 luni, in care n-am mai iesit din casa, nici eu, nici el....pe la mine n-am mai trecut nici macar sa imi iau ceva de imbracat - dupa 6 luni am gasit curentul intrerupt si "n" mesaje pe robot....
Mama m-a dat disparuta intre timp, prietenii la fel.
Am renuntat amindoi la joburi, la scoala, la plecari.
Au fost cele mai frumoase 6 luni din viata noastra, desi n-aveam nici bani de paine.
Dupa juma de an am tras concluzia ca e cazul sa ne reluam viata sociala.... si incet, incet, am reintrat in normal.
Ne-am cunoscut familiile... prietenii.... ne-am reluat scolile... ne-am angajat.... ne-am casatorit...
Asa ca, la mine, prima si simgura relatie inceputa contrar oricaror reguli de buna purtare a fost si este in continuare cea mai frumoasa "aventura" din viata mea.
Elise
daniela_b spune:
Vai, dupa toate povestile voastre palpitante... a mea e plictisitoare de-a dreptul! Il stiu din clasa I, eram vecini,mi se parea cel mai uricios baiat, intimplarea a facut sa fim mereu in aceasi scoala si acelasi liceu, eu la clasa A, el la clasa B. In clasa a IX-a chiar... in practica "la porumb", mi-a tras "una", mai bine zis m-a imbrincit si eu am cazut lata, pentru ca am deranjat-o pe o colega de-a lui cu rinjetele mele si ale colegelor mele, dispretuitoare fata de biata fata care nu avea nici o vina in afara ca era ingimfata si lipea guma pe scaune, sa ti se lipeasca uniforma. Din fericire ( asa parea atunci), am plecat care incotro la facultati diferite si nu l-am mai vazut vreo 4 ani. Ma enerva fatza lui, vocea lui, numele lui si.. sentimentul era reciproc ( ma poreclea "smaranditza popii"). Cu toate astea, azi sintem casatoriti de 14 ani si nu putem sta unul fara altul. Totul a plecat de la o carte de "franceza fara profesor" pe care o cautam si pe care el o avea. Nici pina in ziua de azi nu am mai invatat "franceza fara profesor"....Dar ne-am straduit sa invatam alte "frantzusime", ca deh, asa e viata...banala si nu prea, interesanta cind vrea ea!
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
Lywh spune:
Elise wow! Sa fiti fericiti toata viata!
Lilianna
Omul poate să facă tot ce vrea, dar nu stie să vrea. (Etienne de Senancour)
Vianne spune:
Fetelor, vin si eu cu povestea mea, una frumoasa zic eu
Ne-am "cunoscut" pe internet, pe un site de invatat limbi straine
Eu voiam sa invat portugheza, el (brazilian) voia sa invete romana. Am inceput sa ne spunem buna ziua, salut, la revedere in limbile respective si dupa vreo 2 saptamani am inceput sa ne scriem pe e-mail. Asa a inceput totul... Mi-a cerut de nenumarate ori nr de telefon si adresa dar i-am zis sa mai astepte o perioada.... Se apropia Craciunul din 2004 si mi-a zis ca vrea sa imi trimita o felicitare prin posta. Am zis ca nu-i bai daca ii dau adresa... si uite asa m-am trezit cu un buchet imens de tandafiri de la el... M-am inmuiat si i-am dat nr de tel si vorbeam zilnic cate 3 ore... M-a chemat la el in State (lucra acolo). M-am dus ca o floricica la interviu dar dezamagirea a fost mare, nu mi-au dat viza. Au urmat ore intregi pe messenger, webcam si toate cele pana intr-o zi cand m-a cerut de nevasta... Stiu ca e o nebunie... dar e pe bune... A renuntat la lucru in State si a venit aici cu 3 valize... Cand m-am dus sa il astept la aeroport tremuram din toate incheieturile si ma gandeam ca am luat-o razna... Dar atunci cand l-am vazut, m-a luat in brate si m-a sarutat intrebarile mele au incetat.... Ne-am casatorit si am avut o nunta superba... Suntem fericiti.... Se poate vedea din poze...
http://community.webshots.com/user/alinavillanova
ruxandra_sb spune:
Noi ne-am cunoscut la ski, la o coada imensa la Cota 1400.
Amica mea il cunostea iar el ne-a invitat sa stam cu ei; oricum erau mai in fatza. Eu am strambat din nas, dar in final ne-am intalnit in gara si am stat de vorba tot drumul inapoi, stand cam inghesuiti pe culoar ca era trenul aglomerat.
Simpatic, dar mai mic cu 2 ani si ... in anul 1.... nu eram de nasul lui
Ne-am intalnit si urmatorul w-e pe partie, dar eram iar cu altii.
De remarcat ca skia bestial remarcasem eu de prima data...
Apoi cum am ramas in pana de companioni de ski, am hotarat totusi sa apelez la el. Spre surpriza noastra totala ne-am inteles super, nu ne-am plictisit nici o clipa. Ne simteam de parca ne cunosteam dintotdeauna.
Si tot asa, au mai urmat vreo 2 w-e de vis la ski, pana n-a mai fost pic de zapada. Vraja era din ce in ce mai puternica si la o petrecere (data tot de un tip de pe la ski) am ramas impreuna.
In martie se implinesc 10 ani de-atunci si-i tare bine.
Ruxandra & Matei (3 ani) & sotul drag
hanako2004 spune:
vreau si eu
aveti niste povesti minunate fetelor
eu la-m cunoscut pe sotul meu acum 4 ani el veni ca client iar eu ieram dama de conpania a fost dragoste la prima vedere
insa mi-a fost frica sa ma arat , era foarte prezentabil bine imbracat aranjat,parfumat de mia luat graiul si nu mai puteam scoate vreo vorba....am discutat ne-am povestit putin din vietile noastre apoi el mi-a dat cartea lui de vizita nu-mi venea sa cred ochilor am acceptato si iam promis cal voi suna,bineinteles mia cerut si el cartea mea de vizita
eram in al noulea cer simteam ca plutesc ..
fetele cu care lucram ma vazura si ma tot amenintau sa nu inchit sarmalele ca o sa vomit rau ...
a plecat din cabaret dupa vreo 5 ore ff bine dispus si a ramas sa mai vb la tel.
fetele tot sa-u luat de mine ca eu sunt copil si sa nu fac vriun pas rau,mau cam inmuiat fetele si mau facut sa-mi fie teama
a doua zi ma sunat ff insistent insa nu indrazneam sa raspund mai ales cand le vedeam si pe fete uitanduse lung la mine ,ma sunat in acea zi pana seara si adoua zi la fel timp de 2 saptamani ma sunat zi de zi iar eu nu indrazneam sai raspund pana cand mi-am luat inima in dinti si amzis ca fie ce o fi e viata mea si nu mi-o cordona nimeni
iam raspuns avea o voce fina si plina de bucuri isi facuse griji si a zis ca vine sa ma vada
a veni cu un buchet de trandafiri mi sau inmuiat picioarele cand lam vazut ...dupa vreo saptamana ne-am intalnit seara
apoi dupa 2 luni eu a trebuit sa plec in romania mi-a fost foarte greu insa am avut incredere in el si a fost baiat cuminte,ma cerut in casatorie insa el inca nu avea divortul de a fosta sotie si a trebuit sa mai asteptam un timp.ma-m intors in japonia dupa aproape 2 luni abea asteptam sal vad si sa fiu cu el.
nu puteam fi zilnic impreuna insa de 3 sau 4 ori pe saptamana venea sa ma vada .imediat primise si acordul de divort si a zis ca nu mai sta de loc asa el vrea sa ne casatorim imediat ,am plecat din contract la 3 luni si el a venit cu mine in romania la-m dus la parinti si frati sal cunoasca toatalumea a fost tare incantata de el si el ff incantat de familia mea .dupa 10 zile ne-am intors in japonia si imediat la cateva zile ne-am casatorit nu ne vedea sa credem ca suntem soti si sotie ....imediat dupa 3 luni am ramas insarcinata era si este cel mai fericit tatic
avem o fetita de un anisor si suntem foarte fericiti toti 3 defapt si mama ca am luato cu noi aici
iubiti-va mult
http://community.webshots.com/user/emilyohashi100]poze[/url] poze:) http://pg.photos.yahoo.com/ohashi_irina/my-photos