Mamici de ianuarie-februarie 2006 (40)
Raspunsuri - Pagina 8
irinadum spune:
Vai Monica pai tu ai facut cumparaturi nu gluma. Cred ca ai umplut dulapul. Si caruciorul ce misto e ( Marian a zis ca e solid ca are roti de jeep
). Iar de Dixi ce sa mai zicem... sa ii fie de bine noua freza.
Merci DANA pentru raspuns deci nu trebuie sa ne aruncam la haine mari ci pana in 3 luni ( acum mai depinde si de haine ca multe sunt luate si aici de la chinezi si astia au marimi pentru pitici la ei costum de unan e bun la 3 luni aici).
Giova bafta la eco si te asteptam cu rezultatele.
Irina 26+
andiaroro spune:
M-am tot invartit si fatait pe aici,am citit cu sfintenie,dar de scris mi-am facut curaj mai greu.Nu ca sa fi rusinoasa,dar de.......mi-a trebuit ceva mai mult timp pana m-am convins pe mine insami ca eu chiar sunt insarcinata-chiar si acum cand e mai mult decat evident inca mai am dilema:eu chiar.......
....Si mi se mai si parea ca ca voi sunteti asa "evoluate" cu sarcina-norocul meu ca am avut ce invata. Dar mereu e nevoie de cineva care sa incheie plutonul cu DNP in ultima zi a lui februarie 2006. Ce bine ca anul asta februarie nu prezinta si 29!!!
Acum mi-amfacut curaj si ies la apel si sa-i dau o mana de ajutor Irinei cu hreanul-macar informativ.
Sa inteleg ca nu stai in Alsacia si nici in Regiunea Pariziana?In prima gaseai fara probleme hreanul(raifort) la piata ca e considerat condiment traditional alsacian,iar in cea de-a doua trageai o fuga pana la magazinele balcanice. Acolo gaseai gogonele, zacusti, gogosari si ce-ti mai pofteste inima.Daca ma insel imi spui si dezvolt "subiectul".
Dar oriunde ai locui in Franta nu e chiar totul pierdut......mai toate marile lanturi de magazine alimentare organizeaza "foire"-uri alsaciene.Iar la Auchan chiar am vazut(e drept o singura data) hrean la legume-fructe .Gogonele -sambata la Carrefour,dar costau cat rosiile BIO(m-am uitat la pret de curiozitate). Insa am cumparat de la Auchan (mai demult)de la raionul cu produse straine niste muraturi ploloneze excelente(borcanele de 800 de grame cu de toate inclusiv gogonele), iar in galantarul cu sosuri poti gasi tot felul de sosuri cu hrean, insclusiv hrean simplu cu otet.
Scuze,fetelor,m-am intins cam mult ........nu stiu cat va intereseaza pe voi astea,dar m-am gandit sa fiu si eu de folos macar cu atat.......
Ce mai trebuie sa spun?
UM-17 MAI-2005(evident)
Data nasterii:29.07.1975
pupici
ana
irinadum spune:
Ana bine ai venit !
Ti-am trimis un PM.
Irina 26+
roxit spune:
Salut!
Am intrat in sapt 19 , determinarea de anticorpi este ok (am rh neg)ma mai duc in noiembrie. nu mai scrieti nimic?
Roxi
dana_ene spune:
OK, Catalina 
!
Sper sa nu va plictiseasca povestea, s-ar putea sa fie ceva mai lunga.
In primul rand va reamintesc ca eu in 2001 am avut o sarcina extrauterina, operata de urgenta in Montreal, Canada.
Operatia de extrauterina este identica cu cezariana (aceeasi taietura, si de asemenea taietura pe uter).
In aceste conditii, la sarcina cu Oana doctorul a decis ca este spre binele meu sa fac cezariana. Poate aparea pericolul ruperii uterului in timpul nasterii vaginale.
Nu este o certitudine, dar poate aparea acest pericol.
Si am decis impreuna ca voi face cezariana.
Acum, cu atat mai mult, dupa 2 taieturi ale uterului (extrauterina + cezariana) si asociate cu varsta mea (35 ani) se impune tot cezariana, pentru a reduce pericolele.
Acum sa va povestesc putin cum a fost nasterea...
Undeva la inceputul lunii august, doctorul meu m-a anuntat ca isi va lua 2 saptamani de concediu, sa nu-mi fac probleme, ca ma lasa pe mana altui medic (cu renume la noi in oras).
Aveam DPN-ul pe 13 septembrie si doctorul a spus ca nu-i nici un pericol, ca nu o sa nasc pana se intoarce el.
Si am sperat sa fie asa, pentru ca imi doream mult sa nasc cu el.
In saptamanile in care a fost in concediu, m-am dus la celalalt medic, un tip care profesional este foarte apreciat (dr. Neacsu, pentru buzoience), dar care mie nu-mi placea prea mult. Asa ca eu aveam in continuare speranta ca o sa-l astept pe dr. meu din concediu si abia dupa aceea voi naste.
Pe 31 august, era duminica, am inceput sa ma simt cam rau. Adica aveam contractii neregulate, iar bebele ma apasa rau de tot.
M-am gandit ca ar fi momentul sa-mi sun doctorul.
Urma 1 septembrie, iar eu retinusem ca de la 1 dr. meu trebuia sa revina din concediu.
Deci... totul bine, din punctul meu de vedere.
Sil sun pe mobil.
Surpriza !
Mobilul inchis.
Mai sa fie ? Ce inseamna asta ?
Sun la maternitate, sa intreb cand revine dr. Constantinescu (asa il cheama).
Si o asistenta, dragutza de altfel, imi spune ca abia pe 2 septembrie, marti, este de garda.
GROAZNIC !
TREBUIE SA REZIST PANA MARTI !
N-am spus cat de rau imi era. Si Cosmin si parintii mei s-ar fi speriat si nu-mi trebuia panica lor.
Asa ca am tacut si doar am incercat sa fiu cuminte si sa stau la pat cat mai mult posibil.
A trecut prima noapte... s-a facut luni. Luni, 1 septembrie.
Contractiile continuau, in cursul saptamanii care se incheiase imi cazuse dopul gelatinos, deci banuiam ca se apropie nasterea.
DAR IL VROIAM PE DOCTORUL MEU !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Nu-mi amintesc foarte multe din ziua aceea. Am stat in pat, l-am asteptat pe Cosmin sa vina de la serviciu si am tacut malc.
Pe seara insa, deja aveam niste dureri cumplite. Cand aveam contractia simteam ca ma rup din mijloc. Durea rau de tot !
Ma treceau transpiratiile, ma durea rau jos, aveam tot timpul impresia ca sa scap copilul... ca iese !!!!!!!!!!!!
Pe la 10 seara imi era atat de rau incat nu mai vroiam decat sa nasc.
Nu mai vroiam sa-l astept de doctor... nu-mi mai trebuia nimic.
Vroiam sa scap.
Aveam peste 24 de ore de dureri.
Asa ca l-am rugat pe Cosmin sa iesim la plimbare.
Iata-ne pe amandoi, pe la 11 noaptea, plimbandu-ne pe strada, eu miscandu-ma ca in reluare... nu mai vedeam nimic in jur... ma durea rau la contractii... stiu ca ne-am intalnit cu niste amici si i-am privit cu ura... ei erau bine... mie mi-era rau.
M-au intrebat cat mai am si-am raspuns: MAINE... MAINE NASC !!!!!!!!!!!!! Si am plecat mai departe.
Cred ca au zis ca-s nesimtita, dar mie nu-mi mai pasa de nimic.
Vroiam sa iasa odata copilul... sa nu ma mai doara...
Dar n-a iesit atunci.
Am reintrat in casa.
Parca imi facuse bine plimbarea aceea, acum suportam durerile.
Hai, ca poate rezist pana dimineata... Hai !
I-am sunat pe ai mei si l-am rugat pe tata sa vina dimineata sa ma duca la maternitate la control, ca vine doctorul din concediu.
Saracul tata, nu banuia nimic.
Am reverificat bagajul. Toate erau la locul lor. Asta-i bine. Am redevenit optimista.
Si ne-am bagat in pat. Am facut sex. Speram sa ma ajute... sa uit... sa nasc... nu stiu... dar a fost bine.
Cosmin saracu' o fi adormit, eu nu cred ca am atipit vreun pic.
Continuau contractiile, dar statul in pat ma ajuta, era bine, bine.
De cate ori mergeam la baie, ma temeam sa nu se rupa apa, acum... daca rezistasem pana atunci... speram sa mai pot sta un pic.
Si s-a facut dimineata !
Marti... 2 septembrie !
Cosmin a plecat la serviciu, eu mi-am facut dus, eram toaletata, curata.
M-am machiat, m-am parfumat, am mai verificat odata bagajul.
L-am asezat la vede, dar nu l-am luat cu mine, ca sa nu-l sperii pe tata. Tata e cardiac, nu vroiam sa se panicheze.
A venit tata !
Gata !
Mergem spre maternitate !
Am ajuns.
Doctorul inca nu sosise, dar la usa lui era puhoi de gravide.
Pai, daca fusese omul in concediu, toate abia il asteptau.
Dar eu eram multumita.
Rezistasem !
Si dragul de doctor, a sosit asa de repede. Mai devreme decat orice alt medic.
A fost primul.
Si din puhoiul acela de gravide s-a uitat direct la mine.
Ce-i ? m-a intrebat !
Pai... nu ma simt bine.
S-a uitat pe fisa mea de gravida. A citit: DPN = 13 septembrie.
Haideti sa facem un control. Dar - spune el - daca nu e nici un semn, mai asteptam.
Bine. am fost eu de acord.
Parca eu nu stiam ca eram pe ultimele zecimi?
Si am ajuns in cabinet.
Controlul vaginal a fost concludent.
Gata ! Internare, ca azi o sa nasteti.
URAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA !
Au urmat formalitatile de internare, l-am trimis pe tata dupa bagaj, l-am pus sa-l sune pe Cosmin si sa-l anunte ca azi e ziua cea mare.
....
Trec peste alte amanunte.
Dupa ce m-am schimbat in camasa de noapte si halat, am fost dusa intr-un salon.
Ne-am strans 4 gravide.
Toate asteptam sa fim operate prin cezariana.
Eu eram singura care avea contractii, dar eram si cea mai volubila, de se inchinau saracele.
Ma strangeam ghem la contractie, faceam o pauza, apoi dupa ce trecea continuam sa vorbesc cu ele.
Ne-au chemat sa urcam sus.
Am ajuns la reanimare.
Ne-am ales cate un pat. A venit o asistenta si ne-a pus catetere la mana.
A aparut anestezistul: Cine e d-na Ene ?
Eu !
M-a trimis la baie... sa fac de toate.
M-a asteptat, mi-a spus sa-mi dau halatul jos si apoi am mers la cantar. Asta ca sa stie cat anestezic imi va administra.
Si... asta a fost.
Haideti cu mine.
Am plecat in urma lui. Am iesit pe hol. I-am vazut pe parintii mei, mama era schimbata la fata. Biata de ea.
Eu eram vesela. Le-am facut cu mana.
Si am intrat in sala de operatie.
Masa de operatie.
Un scaunel langa ea.
Am urcat pe scaunel si m-am trezit sus, pe masa.
In jurul meu roiau o gramada de asistente. Si anestezistul.
Mi-au legat mainile. Stanga pe langa corp, mi-au fixat-o cu un cearceaf.
Cealalta mi-au intins-o, perpendicular pe corp. Acolo aveam cateterul.
Cineva mi-a ridicat camasa de noapte sus, pana sub sani.
Am simtit cum una dintre asistente imi dadea cu o solutie pe burta.
Nu-mi era teama. Deloc.
Atunci au aparut din stanga mea cei doi medici: dr. Cosntantinescu si dr. Neacsu (mana a doua).
Erau imbracati doar cu niste pantaloni verzi, cu bustul gol.
Ciudat !
Apoi au venit asistentele in jurul lor si i-au imbracat cu niste halate, apoi cu niste bonete si le-au pus mastile pe fata. Pe corp le-au pus dupa aceea niste sorturi. Da niste sorturi verzi, din material plastic. Aratau ca niste macelasi.
Oh !
Erau foarte degajati.
Schimbau retete. Dr. Cosntantinescu le povestea ca a mancat o salata excelenta in Grecia.
M-a destins enorm aceasta discutie a lor.
Totul parea natural, usor...
S-au apropiat de mine.
Dr. Constantinescu in stanga mea, dr. Neacsu in dreapta.
Si au inceput sa comenteze despre taietura mea de extrauterina.
M-au intrebat cum a fost si am inceput sa le povestesc.
Se minunau de modul in care arata taietura (perfect dreapta). La noi taieturile se fac cu varfurile putin in sus, ca un zambet.
Si l-am auzit pe dr. Neacsu cum spunea: intr-o tara vesela (Canada), o taietura trista si la noi, intr-o tara trista, o taietura vesela.
Mi-a placut remarca.
Am zambit.
Apoi a aparut primul moment de panica.
Ce se intampla ?
de ce nu adorm.
Sunt nebuni ?
Or sa ma opereze asa, neanesteziata.
Apoi am vazut cum un cearceaf verde este ridicat in fata mea si mi-au acoperit imaginea doctorilor. Nu-i mai vedeam.
Anestezistul, care statea pe un scaun in stanga mea a ridicat ceva. O masca de oxigen neagra... se apropia de fata mea...
ATAT !
FILMUL S-A RUPT !
Sunt ultimele imagini pe care mi le amintesc.
......
Ma trezesc.
Primul gand ma ingrozeste.
Mi s-a parut ca am dormit o secunda.
Sunt pe masa de operatie ?????????????
Ce se intampla ?
Nu pot sa deschid ochii.
Simt miscare. Ma deplasez cu ceva. Aha ! Cred ca ma muta. Nu mai sunt in sala de operatii.
Am nascut ! Am nascut ?
O aud pe mama: ai o fetitza. E foarte frumoasa. Are aproape 3 kg.
Cum APROAPE 3 kg, am gandit eu.
Am adormit din nou.
M-am tot trezit si-apoi am adormit din nou, de mai multe ori.
Am simtit cum m-au asezat de pe patul acela mobil pe un altul fix. Aha ! Cred ca am ajuns in salon.
L-am auzit pe Cosmin: E frumoasa !
Dar nu puteam sa vorbesc. Aveam limba grea, foarte grea si nu reuseam sa vorbesc cum vroiam. Asta ma enerva. Si aveam ceva greu pe burta. Nu ma durea, dar simteam ceva ca ma apasa.
Ce am pe burta ?
Niste saci cu nisip, mi-au raspuns.
OK. Bine.
Pana pe seara mi-am revenit complet.
In noaptea aceea mi-au adus-o pe Oana.
In salon era intuuneric. Doar holul era luminat. Si a venit o asistenta cu un pachet de carpe.
Cand s-a apropiat de patl meu, a dat putin un colt din carpa aceea la o parte si a descoperit o fetisoara mica-mica. Mi-a pus pachetul in brate.
ERA FIICA MEA !!!!!!!!!!!
Se misca intr-una, rotea capsorul. Avea ochisorii inchisi.
Doamne ce mica e !
Doamne, ce frumoasa e !
Multumesc !
Apoi mi-a luat-o...
Dar eram foarte mandra de mine.
A doua zi, desi imi era greu, m-am fortat sa ma dau jos din pat. Stiam ca-i foarte important sa ma misc.
Primele dati au fost cumplit de grele.
Ca sa ma ridic in fund... cred ca durau 10-15 minute.
Dar pana seara m-am dat singura jos de 4 ori.
Toate asistentele ma laudau.
In urmatoarea zi ne-au mutat la saloanele cu copii.
Am avut noroc ca neonatoloaga sa-mi fie prietena, asa ca am primit o rezerva, unde mi-au adus-o pe Oana.
Lapte am avut imediat.
Am alaptat-o din prima seara in care am stat impreuna.
In spital am stat pana sambata, deci in a patra zi am fost externate.
Durerile au continuat cateva saptamani, dar fara probleme.
Mai teama mi-a fost de scoaterea firelor.
La o saptamana de la operatie dr. m-a chemat sa-mi scoata firele.
Atunci mi-a fost frica, am crezut ca ma va durea foarte rau, dar nu am simtit nimic.
Are doctorul asta al meu o mana atat de usoara, dragul de el.
Si asta a fost !
Dupa o luna eram perfect recuperata.
Si fericita !
Daniela 
(19+) si puiul Oana Maria (nascuta pe 2 septembrie 2003)
ALBUM 1 OANA MARIA
ALBUM 2 OANA MARIA
www.copilasi2006.3x.ro/" target="_blank">MAMICI DE IANUARIE/FEBRUARIE 2006
Ursoaica spune:
Neata!
Fetelor vremea asta 
nu mai este buna nici de numarat banii, nici de facut copii. Iti piere cheful!
Daca nu ar mai ploua.....
Utocatalina, haaaaa ai fost tare de tot, am ras 10 min!!!!!
Monica70, iti multumesc pt adresa. Am facut si eu o sugestie, de fapt viitorul tati, era asa catranit
ca... s-a abtinut greu sa nu zica si el vreo doua.
Nu mai stiu cine a zis de nume pt fetite
. Nici eu nu am scris numele, nu ne hotaram Teodora Raluca sau Raluca Andreea sau Teodora Andreea sau.......
Cred ca daca este intradevar fetita, o sa hotaram numele in clipa in care o nasc! A venit socrosenia cu niste nume, de ni sa ridicat parul in cap.
Ursoaica 25+
irinadum spune:
Dana ce poveste frumoasa nu m-am saturat citind. Ce curaj ai avut sa stai asa cu contractii pana a venit doctorul unde nu mai pui ca stiai ca o sa faci cezariana. Asta da curaj.
Acum ma gandesc ca mai avem putin si o sa povestim chiar noi cum s-a intamplat.
Frumos.
Irina 26+
Ursoaica spune:
Dana super poveste! Chiar ai fost tare!
Esti o mamica marfa 
.
Ursoaica 25+
ank si bb spune:
dana, tocmai am citi povestea... m-a impresionat enorm. esti o mare luptatoare si o povestitoare desavarsita!!! atat de frumos ai scris ca nu m-am dezlipit de la calculator pana nu am citit tot! e cea mai frumoasa poveste despre nastre pe care am aflat-o!
ai dreptate irina, in curand o sa povestim si noi pataniile noastre: sper sa fie cu final fericit ca ale tale, dana!
mie a inceput sa-mi fie frica de nastere. e clar, nu mai vreau cezariana din mai multe motive, dar si de epidurala mie- frica. azi dimineata a trect sef'mea prin birou si - desi nu dau 2 bani pe vorbele ei - mi-a povestit despre cineva care a nascut si i-au facut epidurala si .. s-a transmis la bebe, astfel incat bebe s-a nascut si era anesteziat. a primit nota 4, deci era declarat mort. au avut noroc ca a incercat doctorul sa-l resusiteze, i-au facut electrosocuri, si pana la uram si-a revenit. dar cica parinti am slabit si sunt stafii de frica pt ca nu stiu la ce se pot astepta acum (bebe are deja 2 luni)
mi-e teama si de dureri, dac aam travaliu lung de o iau razna?
fetelor, nu vreti sa deschidem o dicutie pe tema asta si sa ne spunem temerile legate de modalittea de nastere? paote ca asa ne mai incurajam intre noi si ne dam seama cum vrem de fapt sa nastem.
uite, eu am ales (pana acum) nasterea normala.
argumente pro: refacere mult mai rapida
il pot tine pe bebe in brate
nu raman cu o taietutra pe uter care am inteles ca poate face probleme la o eventuala viitoare sarcina si nu numai
nu am cicatrice pe burta
argumente contra: durerea
d-aia vroiam cu epidurala, acum in schimb nu mai stiu ce vreau...
dar voi?
albumul meu: http://pg.photos.yahoo.com/ph/channnah/my_photos
varsta bb: http://tickers.baby-gaga.com/p/car358pb_.png
Bee spune:
Buna fetele.
Dana, povestea ta e minunata! Ma tot minunez cat de cerebrala ai putut sa fi!Bun exemplu pentru cand vom fi toate in panica dinaintea nasterii!
Fetelor ce va invidiez pentru sporul la cumparaturi! M-am uitat si eu dupa lucruri si mi se pare ca sunt atatea lucrusoare frumoase si la noi! S-o vad pe bebelusha mea sanatoasa si nu o sa ma mai opresca nimeni din cumparat! Pana atunci, am inima prea stransa ca sa pot lua ceva. PAtuturile de la Miniblu mi s-au parut tare frumos lucrate. Eu am vazut unul de 12-13 mil in Oradea si era splendid. Tot ce gasesti in supermarketurile astea sunt asa facute de mantuiala. Pat pliant, am vazut la Piciul frumusel si o sa se gaseasca cine sa mi-l faca cadou. Cu Caruciorul e complicat rau!Sunt pretentioasa. Oricum, tot ce cumparati: povestiti, descrieti si pozati sa ma inspir si eu!
Ursoaica, frumoase toate numele. Eu si cu sotul meu ne-am hotarat imediat ce am aflat ca avem fetitza. SI nu a fost deloc greu.
Bee 25+
si Fetitza